Enterocolita acuta - inflamatie acuta a intestinului subtire si gros



Enterocolita acuta


Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire si gros.

Boala este frecventa si se intalneste la orice varsta , putand sa aiba cauze infectioase , chimice , toxice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa ; germenii care o provoaca sunt enterobacteriaceele (bacili coli patogeni , enterococi , Proteus , piocianici) ; stafilococii si streptococii sunt introdusi in intestin odata cu alimentele contaminate , care contin si toxinele microbiene. Enteocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella , Shigella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico-chimice sunt de natura accidentala sau profesionala , dintre acestea mentionand : aresenul , fosforul , mercurul , uleiurile volatile , toxinele unor ciuperci , medicamentele (abuzul de laxative , salicilati , PAS , butazolidina , antibiotice). Uneori boala este urmarea actiunii unor factori fizici , ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe , care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.



Boala debuteaza brusc, la scurt timp dupa consumarea unor alimente alterate sau dupa ingerarea substantei toxice. Este mai frecventa in anotimpul calduros. In marea majoritate a cazurilor se asociaza si semnele unei gastroduodenite acute.

Primele simptome sunt :inapetenta , greata , cefalee , stare de neliniste. Curand bolnavul acuza dureri abdominale progresive , pana la colici , zgomote hidro-aerice, balonari , varsaturi alimentare si bilioase. Apoi apar diaree explozive , cu eliminari de gaze urat mirositoare. Scaunele . la inceput subtiri, devin lichide , murdare , brune sau galbui , in numar de 5-10-20 pe zi ; ulterior capata un aspect mucos. Deseori exista si tenesme.

Febra si frisoanele insotesc de cele mai multe ori aceste manifestari. In cazurile mai grave se instaleaza fenomene de colaps periferic , cu adinamie , transpiratie , cianoza , racire a extremitatilor , puls mic , hipotensiune , hipotermie. Bolnavul este deshidratat , prezinta sete , oligurie , piele uscata , ameteli.

Boala evolueaza in functie de agentul patogen. In mod obijnuit , simtomele regreseaza in 2-3 zile. Boala se poate vindeca spontan sau , rareori , daca este neingrijita , se poate croniciza . Profilaxia se bazeaza pe respectarea igienei alimentare.

Tratamentul curativ este dietetic si medicamentos. Se institue pentru 24-28 ore un regim hidric : apa cu lingurita , ceai fara zahar , zeama de orez. Ulterior , dieta se imbogateste treptat :supa de zarzavat strecurata ( cu orez , cu gris) , orez fiert cu sare , branza de vaci proaspata sau cas , carne slaba fiarta si tocata (perisoare in aburi) , carne slaba la gratar , pireuri de legume , mere rase pe razatoare de sticla. Se interzice pe o perioada mai lunga : laptele , fructele , conservele , zarzavaturile uscate , leguminoasele , mezelurile , condimentele , marmelada etc.

Madicamentele de electie vor fi sulfamidele : Ftalilsulfatiazol , Salazopirina (cate 4-6 g /zi , timp de 2-3 zile , apoi , daca evolutia este favorabila , doza se reduce la 3-4 g/zi). In caz de insucces se dau antibiotice : Cloramefenicol (2-3g/zi) , Streptomicina per os (1-2g/zi), tetraciclina(2g/zi).