Cum mancam-sanatos sau ieftin





Cum mananci ?






sanatos sau ieftin ???






Folosirea unor termeni de <<concentrat>> sau <<congelat>> ascunde de multe ori prezenta unui organism modificat genetic. Ignorarea unei etichetari corecte, care sa includa, acolo unde este cazul, mentiunea de <<modificat genetic>> poate atrage dupa sine pierderea increderii consumatorilor in intreg sistemul de etichetare, in baza caruia americanii isi stabilesc dieta zilnica.

Spre deosebite de Uniunea Europeana, in SUA etichetarea alimentelor modificate genetic nu este, in prezent, obligatorie.

Japonia intentioneaza ca in cel mai scurt timp sa impuna etichetarea obligatorie a culturilor modificate genetic, atragand astfel protestele celor din industria cerealiera americana care exporta masiv in Japonia.

Ce sunt organismele modificate genetic?

Recent au fost create plante transgenice cu importanta majora in alimentatie, cum sunt porumbul si cartofii rezistenti la insecte, fasolea, soia toleranta la glifosfat, tomatele cu coacere intarziata si continut ridicate de substanta solida etc, precum si animale transgenice, obtinute cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetica.

Toate aceste fiinte vii nou create de om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului, ecosistemului si, implicit, asupra fiintei umane nu este pe de-a-ntregul cunoscut.

Din dorinta de a asigura hrana zilnica milioanelor de locuitori ai planetei, nu trebuie sa neglijam insa aspectul esential al securitatii alimentare !

Este adevarat ca toate alimentele au suferit modificari, intr-o oarecare masura.

Dar ingineria genetica difera de metodele traditionale prin faptul ca genele sunt transferate intre specii diferite, si nu in cadrul aceleiasi specii.

In natura, o astfel de incrucisare nu este posibila. In ce masura este afectat echilibrul natural si care sunt consecintele?   Acestea sunt intrebari la care oamenii de stiinta nu au raspunsuri certe.

Alimentele modificate genetic ar putea reprezenta un risc pentru sistemul imunitar uman, declara Stanley Ewan, patologist la Aberdeen University Medical School din Anglia.

In urma experientelor facute pe sobolani, acestia au prezentat importante modificari cerebrale in urma hranirii lor cu cartofi modificati genetic.

Patrick Holden, director al Soil Association din Anglia, (organizatie fondata in 1946 pentru a promova agricultura organica) considera ca:

a) poluarea culturilor <<normale>> cu seminte modificate genetic reprezinta deja o potentiala problema, punand in pericol biodiversitatea planetei.

b) nu exista nici o dovada ca alimentele modificate genetic ar putea fi cheia catre rezolvarea problemei <<alimentare>> a planetei.

Cert este ca beneficiarii majori ai acestor organisme modificate genetic sunt insasi companiile multi-nationale care le produc si le comercializeaza.

Este evident, etichetarea alimentelor modificate genetic trebuie sa devina obligatorie. Consumatorul are dreptul de a cunoaste ce contine un aliment si de a alege ce mananca, in cunostinta de cauza.

Din fericire inca la noi in tara aceste experimentari sunt ,cel mult, in scutece .Veti gasi,desigur, un pesticid, doua, dar nu un cartof cu gena de gandac



Frankenstein creste in gradina


Dintr-o eprubeta s-a nascut o oaie. Lanuri de tutun lumineaza noaptea. Cereale raspandesc sperma vegetala a pustiului. Altele rezista la pesticide, polenul lor e integrat de buruieni care si ele devin imune si invadeaza totul. Savantii se chinuie sa produca bumbac auriu si rosii albastre, nuci cu mireasma de iasomie si vin verde cum numai la Cotnari se mai vedea pe vremea lui Dimitrie Cantemir. Altii sustin ca si in neolitic se cultiva porumb transgenic, dovada anumite modificari din ADN-ul plantei. Biotehnologia e pe punctul de a declansa un mare razboi comercial transatlantic.


Detonatorul sterilitatii


In editia sa din 19-25 august 1999, Le Nouvel Observateur insereaza un titlu de senzatie: "Bomba cu neutroni a agronomiei - Terminator in culturile de bumbac". Urmeaza explicatiile: se introduce in cromozomul plantelor modificate genetic un virus care, in faza finala de maturatie, declanseaza secretia unei toxine, zice-se, inofensiva pentru consumator ceea ce ramane insa de vazut. Oricum ea asigura sterilitatea plantei pentru urmatoarea generatie. In felul acesta creste pretul semintelor fertile pentru o singura insamantare. Agricultorii, mai cu seama cei din tarile mai putin dezvoltate care obisnuiesc sa pastreze o parte din recolta pentru reinsamantari, vor fi nevoiti sa-si cumpere an de an materialul saditor. Nu este vorba de vreo fantezie a unui Faust tenebros, ci de o inventie din cadrul programului Technology Protection System realizat de Delta & Pine Land Co. si recunoscuta la 4 martie 1998 prin brevetul nr. 5723765 depus de mica firma din Mississippi impreuna cu Ministerul Agriculturii Statelor Unite. La doua luni dupa depunerea brevetului, Delta & Pine Land Co. a fost cumparata, pentru doua miliarde de dolari, de gigantul Monsanto, lider mondial in productia de organisme modificate genetic (OMG). S-a raspandit indata in intreaga lume teama violenta ca Monsanto, pastrand pentru sine secretul noii inventii, va introduce in circulatie plante continand virusul sterilitatii. Adversarii ingineriei genetice nu sunt putini in Statele Unite, iar in restul lumii, ei formeaza majoritatea publicului, drept care, cei mai militanti dintre ei au botezat indata gena stearpa cu numele escatologic de Terminator. Mii de indexuri acuzatoare se indreapta spre Monsanto si interesele sale monopoliste. Margaret Mellon, unive rsitara americana, membra in Union of Concerned Scientists, rezuma astfel noua sfidare: "Aceasta tehnologie agronomica nu sporeste randamentul si nu amelioreaza valoarea nutritiva a alimentelor. Nu are decat un singur scop: sterilizarea plantelor. Ea produce semintele mortii".

Terminator este, fara indoiala, o capcana genetica, embrionul viitoarelor razboaie bioeconomice. Fabien Gruhier, semnatarul articolului din Le Nouvel Observateur, imagineaza un scenariu: "Organismelor vii le-ar putea fi insinuate virusuri producand boli care sa nu apara decat dupa mai multi ani si care sa nu poata fi tratate decat cu anumite mijloace procurate din surse bine determinate dinainte. Aceleasi virusuri si maladii ar putea fi activate la comanda pentru a pedepsi state incorecte sub aspect politic in ochii Unchiului Sam!"



Boli transmise prin alimentele transgenice


In intreg Regatul Unit, o avalansa de atacuri virulente s-a abatut asupra producatorilor de organisme modificate genetic. Nu a fost doar o prelungire a scandalului maladiei vacii nebune, ci o izbucnire pe scara larga in mass-media a Afacerii Pusztay. Arpad Pusztay, cetatean britanic de origine maghiara, azi 72 ani, cercetator la Rowett Research Institute din Abardeen, Scotia, a afirmat la televiziune in 1998, ca sobolanii hraniti cu alimente transgenice prezentau tulburari imunitare alarmante. Ca urmare, o ancheta a fost deschisa asupra metodelor sale de cercetare.

Pusztay s-a pensionat, afacerea a parut clasata pana cand, la inceputul lui februarie anul urmator, un grup de oameni de stiinta, dintre care insa niciunul nu e specialist in inginerie genetica, a semnat o petitie acuzandu-l pe patronul lui Pusztay de atitudine discriminativa. Pusztay lucra cu lectinele, o familie de proteine insecticide ce se gasesc in anumite soiuri de fasole. A imbogatit cu lectine un lot de cartofi, iar altul l-a modificat genetic ca sa poata produce aceste proteine. A hranit sobolanii cu tuberculii modificati genetic si a observat o atrofiere a ficatului rozatoarelor si, implicit, aparitia unor deficiente imunitare. Institutul scotian a cerut o ancheta independenta care a negat concluziile lui Pusztay, dar profesorul Stanley Ewen de la Universitatea din Abardeen a intreprins noi investigatii care au confirmat ipoteza cercetatorului de origine ungara. Numai ca nici studiile lui Pusztay, nici cele ale lui Ewen nu au fost publicate si nici supuse expertizei unei terte parti, drept care, declara Ray Baker, responsabil al Consiliului Cercetarilor in Biotehnologie si in Biologie: "noi nu putem sa le evaluam pentru ca nu avem acces la date".


Opinia publica insa s-a aratat surda la sfaturile oamenilor de stiinta. Toata lumea e convinsa ca alimentele transgenice sunt primejdioase, chiar daca ele nu au fost testate pe om. Pe de alta parte, gaz pese foc au aruncat concluziile lui Robert Havenaar si ale colegilor sai de la Institutul de Nutritie din Zeist, Olanda, care afirma: "Genele rezistente la antibiotice pot trece din alimentele transgenice in bacteriile din aparatul nostru digestiv, transformandu-le in bacterii inca necunoscute care pot sa provoace organismului uman un rau inimaginabil". Pana acum, se credea ca genele modificate din alimentele ingurgitate de om sunt indata distruse de enzimele din stomac.Se pare ca nu este asa .


Intre timp, Pusztay a fost integral reabilitat. Publicul britanic vede in fiecare leguma modificata genetic cate un mic Frankenstein vegetal. E curenta de asemenea angoasa la adresa retelelor de magazine alimentare ca nu cumva sa vanda, printre celelalte, produse fara eticheta modificat genetic. Cu alte cuvinte, lumea pe acolo se confrunta cu o meteahna veche pe alte meleaguri: ce e pe eticheta sa fie si in borcan. "Prudenta e necesara, afirma Vivyan Howard, toxicopatolog la Universitatea din Liverpool, deoarece e extrem de dificil de verificat daca omul este sau nu victima a efectelor nefaste ale alimentelor transgenice. Primele semne nu ar aparea probabil decat dupa 20-30 de ani cand ar putea fi afectate populatii intregi si nici o comparatie nu ar mai fi cu putinta".

In 1996, erau cultivate in lume cu plante transgenice 1,7 milioane ha. In 1997, 11 milioane, iar in 1998, 27,8 milioane hectare. In Statele Unite, OMG-urile ocupa zeci de milioane de hectare, iar in 1999, mai mult de 50% din recolta de soia a fost transgenica. Alte plante vizate sunt porumbul, bumbacul, rapita. In aceasta tara, se crede ca prin 2010, intreaga recolta din toate speciile va avea paternitate biotehnologica. Delegatii din 170 de tari intruniti la Cartagena de Indias, in Columbia, intre 14-27 februarie 1999 au esuat in a stabili regulile comertului cu produse modificate genetic. Esecul e imputat de multi Statelor Unite care favorizeaza rezolvarea disputelor prin Organizatia Mondiala a Comertului. Protocolul "riscului biotehnologic" asupra caruia participantii nu au izbutit sa se puna de acord, prevedea punerea in practica a unui principiu international de precautie in chestiunea organismelor modificate genetic.


Transferul de gene in celulele vegetale si animale.


Tehnicile de recombinare genetica permit transferul genelor importante in celulele de plante si animale, iar in rezultat se obtin plante si animale transgenice. Pentru transferul de gene la plante sunt utilizate bacteriile Agrobacterium tumerfaciens (descoperite in 1907 de E.Smith si C.Townsend), care provoaca formarea unor tumori cancerogene (crown gall) pe tulpinile unor plante (la speciile din 93 de familii de dicotiledonate).


Plasmidul Ti (tumor inducing) descoperit la A.tumefaciens cauzeaza tumori la plante prin transferul unui segment de ADN (ADN-T) din plasmid in celulele vegetale.

Strategia pentru transferul genelor cu ajutorul plasmidului Ti in celula vegetala include:

introducerea segmentului de ADN-T intr-un plasmid de E. coli;

introducerea in plasmidul format a genei necesare si a genei marker (gena pentru rezistenta la canamicina);

introducerea plasmidului recombinat in Agrobacterium tumerfaciens;

infectia cu A.tumerfaciens a plantelor respective;

selectarea plantelor transformate.

Pentru realizarea transferului de gene in celula vegetala este utilizata metoda culturilor de celule si tesuturi in vitro.

Firma americana "Monsanto" comercializeaza deja plante transgenice (transformate) de cartof, rezistente la gandacul de Colorado.

O realizare remarcabila in domeniul transferului de gene in celula animala o constituie soarecii transgenici. Gena hormonului de crestere de la sobolan a fost transferata prin microinjectii in cele doua nuclee ale ovulului proaspat fecundat de la soarece (in fiecare nucleu cate circa 600 copii ale genei hormonului de crestere).

Ovulele fecundate (170) au fost implantate in oviductul unei femele-receptor. In consecinta, s-au obtinut 21 de soricei. La 6 dintre ei s-a constatat o cantitate marita a hormonului de crestere (de 100 - 800 de ori). Acesti soricei aveau o crestere mult mai rapida si prezentau greutati corporale superioare animalelor-martor.


Transferul de gene cu ajutorul plasmidului Ti in celula vegetala.



























Plantele modificate genetic (transgenice) sunt plante de cultura obisnuite, carora, prin intermediul unor tehnici moderne de inginerie genetica numite biotehnologii, li se transfera anumite gene (si prin urmare, caracterele dorite) cu o precizie si o usurinta mult superioare metodelor clasice de ameliorare.



In acest fel se pot obtine soiuri (sau hibrizi) noi de plante, rezistente la boli si daunatori, cu calitati nutritionale superioare (de ex. continut ridicat de ulei, zahar, proteine, amidon, vitamine), tolerante la unele erbicide neselective (si usor degradabile in mediu), precum si la factori de stres cum ar fi seceta, frigul, salinitatea.

Utilizarea plantelor transgenice prezinta urmatoarele avantaje:

- se reduce consumul de pesticide (insecticide, fungicide, erbicide) si implicit poluarea mediului si a produselor agricole;

- cresc productiile, prin diminuarea pierderilor cauzate de boli, daunatori, buruieni;

- se imbunatateste calitatea acestora (continut ridicat in nutrienti, gust, culoare, rezistenta la pastrare);

- se reduc costurile de productie, prin eliminarea unor tratamente chimice, in general, foarte costisitoare;

- se imbunatateste calitatea apelor freatice si de suprafata, prin reducerea reziduurilor de pesticide.


***

Suveranitatea alimentara


La sfarsitul lunii august 1999, José Beauvais, presedintele Confederatiei Taranesti din Franta a fost arestat pentru ca ar fi instigat si participat la demontarea unui santier al unui restaurant McDonald's si la distrugerea unei sere in care se cultivau plante transgenice. A refuzat sa iasa din inchisoare contra unei cautiuni de 150 de mii de franci, devenind brusc un erou national al rezistentei la mondializare


Slow Food vs Fast Food


Mondializare inseamna nu numai abolirea departarii, nu numai impunerea unor valori umane general recunoscute, ci si imperialism economico-financiar si standardizare stilistica. Reteaua de restaurante McDonald's e un simbol de uniformizare a gastronomiei. Pe urmele sale au pornit si alte retele la fel de standardizate, numite cu un eufemism tematice: Planet Hollywood, Fashion Café, Hard Rock Café, All Stars Café, Harley Davisson Café si altele, etaland pe firmele lor toate cliseele vedetismelor din moda, sport, cinema, automobilism, motociclism etc.

Numai ca, potrivit revistei spaniole Integral nr. 233, restaurantele tematice au inceput sa-si inchida portile. Clientii s-au saturat sa mai inghita pe nemestecate o hrana proasta care nu era altceva decat fast food "reciclado", spune revista, reincalzit, presupunem noi. Din cele 33 de retele internationale de asemenea localuri care operau in 1998, se crede ca nu vor supravietui nici jumatate, fiindca le-a fost dat in vileag trucul. Planet Hollywood a pierdut 20% din clientela intr-un an, Hard Rock Café 10%. Ele arata la fel la Boston, Lisabona, Istanbul sau Djakarta, fiind expresia noului colonialism cultural.

Nu se putea ca o asemenea miscare mondialista sa nu intalneasca o opozitie pe masura, chiar daca actualmente ea nu este tot atat de vizibila ca structurile standard. Totul a inceput la Roma, bastion al rezistentei in numele specificitatii stilului de viata. McDonald's a implantat aici un restaurant in Piata Spaniei in 1986. A primit indata replica: "Gustul este cea mai inalta expresie a identitatii unui popor", a proclamat atunci Carlo Petrini, militant al gastronomiei diverse si al meselor gustoase, lente si tihnite, partizan al savorilor locale. Propaganda lui si-a facut efectul si, de 13 ani, restaurantele slow food initiate de Petrini nu contenesc sa se raspandeasca in lume, prezente fiind acum in 40 de tari si cuprinzand peste 80 de mii de militanti grupati in organizatia cu

acelasi nume, avand ca mascota melcul.

De la introducerea in cultura in anul 1996, suprafata cultivata in lume cu plante transgenice a crescut, pana in anul 2001, de peste 30 de ori - de la 1,7 mil ha la 52,6 mil ha, acestea fiind cultivate de cca 5,5 mil de fermieri din 13 tari, de pe toate continentele. 

In anul 2001, patru tari au cultivat 99% din suprafata mondiala de plante modificate genetic. Pe primul loc se situeaza SUA, cu 35,7 mil ha (68% din total), urmate de Argentina - 11,8 mil ha (22%), Canada - 3,2 mil ha (6%) si China - 1,5 mil ha (3%). Restul de 1% din suprafata apartine celorlalte 9 tari, intre care Africa de Sud si Australia, fiecare cultivand peste 100.000 ha.

Alte sapte tari, in ordine descrescatoare a suprafetelor, cultiva plante transgenice: Mexic, Bulgaria, Uruguay, Romania, Spania, Indonezia si Germani (sub 100.000 ha, toate la un loc).

Pe plan mondial, principalele specii modificate genetic, cultivate in anul 2001, au fost soia - 33,3 mil ha (63% din suprafata totala cultivata cu plante transgenice), urmata de porumb - 9,8 mil ha (19%), bumbac - 6,8 mil ha (13%), rapita canola - 2,7 mil ha (5%). Alte specii de plante (cartof, tomate, tutun, dovlecel, papaya, garoafe s.a.) se cultiva pe suprafete mult mai mici (sub 1% din suprafata totala).

Desi prezinta atatea avantaje incontestabile, utilizarea organismelor modificate genetic (pe scurt, OMG) intampina o oarecare rezistenta in toate tarile, indeosebi in Europa.

Motivul de ingrijorare il constituie, pentru unii (in special politicieni de orientare ecologista), impactul negativ pe care l-ar putea avea asupra mediului, determinand asa-zisa "poluare genetica", cu consecinte imprevizibile.

La acesta se adauga si ingrijorarea consumatorilor (uneori exagerata) privind pericolul pe care l-ar putea prezenta, pentru sanatatea omului, unele produse obtinute din plantele modificate genetic.

Trebuie precizat ca, pana in prezent, nu au putut fi aduse dovezi atestate stiintific privind efectul negativ al produselor transgenice asupra mediului sau sanatatii omului.

Exista si un argument care tine de etica religioasa, de morala, avand in vedere posibilitatea introducerii in plante a unor gene provenind din organisme neinrudite (bacterii, ciuperci, organisme superioare).

Conflictul intre UE si SUA, in aceasta problema, are la baza si interese de natura economica ale unor companii europene producatoare de pesticide si de seminte, care au pierdut teren in fata concurentei americane.

Prin urmare, statele Uniunii Europene incearca sa stavileasca patrunderea pe piata a produselor agricole transgenice din SUA, mai competitive din punct de vedere al pretului si al calitatii

Obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic sunt supuse, in toate tarile, unui regim special de reglementare, autorizare si administrare, care stabileste cadrul juridic si institutional menit sa elimine sau sa reduca riscurile de producere a unor efecte negative asupra sanatatii oamenilor, diversitatii biologice, echilibrului ecologic si calitatii mediului inconjurator. Aceste reglementari au la baza principiul precautiei si includ proceduri detaliate privind evaluarea si managementul riscurilor.

In SUA, Canada si alte tari, plantele modificate genetic se cultiva si se utilizeaza in hrana oamenilor si a animalelor, fara sa fie obligatorie depozitarea separata a productiei obtinute, respectiv etichetarea alimentelor care contin OMG, intrucat, in afara insusirilor superioare pe care le poseda, ele nu difera cu nimic fata de produsele traditionale (intre ele exista asa-zisa "echivalenta substantiala", concept adoptat de OECD).

Legislatia europeana prevede, insa, etichetarea produselor modificate genetic.

In tara noastra, importul semintelor modificate genetic, cultivarea lor si utilizarea produselor obtinute din aceste plante a fost reglementate in prezent de O.G. nr. 49/31.01.2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne si a produselor rezultate din acestea.