Scorpionii - Picioarele pentru deplasare si cele pentru pipait, Sub umbra intunericului, Veninul scorpionilor, Vanatoarea si hrana, Ciclul de viata



44989vfp51jjj1j

44989vfp51jjj1j

44989vfp51jjj1j

Scorpionii apartin familiei paianjenilor, fiind rudele lor , a acnelor si a capuselor. Aproximativ 1200 de specii cunoscute de scorpioni traiesc la tropice si in alte tinuturi cu clima calda.Acestor specii de scorpioni ii apartine si scorpionul urias de Guineea , cea mai mare specie a familiei paianjenilor , a carui marime ajunge si la 18 cm. Scorpionul cel mai mic are insa doar 1,3 cm lungime.



Scorpionii , painajenii si rudele acestora fac parte din clasa artropodelor , iar in cadrul acesteia din familia paianjenilor. Corpul acestor insecte de obicei este alcatuit din doua parti principale : in parte din fata cefalotoracele

( cephalotorax in latina ) care s-a format din contopirea capului cu toracele si partea din spate a abdomenului. Cea mai mare parte a corpului este cefalotoracele , insa abdomenul este cel care il scoate in evidenta in familia paianjenilor. Abdomenul acestuia este lung si segmentat , iar ultimele segmente pot fi ca o coada spre inainte , deasupra partii interioare a corpului. Coada se termina intr-un ac cu venin din cauza caruia scorpionii sunt considerati drept cele mai de temut specii de insecte din familia lor.

Picioarele pentru deplasare si cele pentru pipait. 

Scorpionii au patru perechi de picioare pentru deplasare si in fata au picioarele pentru pipait in forma de gheare, care se termina in foarfece ; pe acestea le gasim si la alte specii ale familiei paianjenilor. Scorpionul isi foloseste foarfecele pentru prinderea prazii. O alta caracteristica a scorpionilor este existenta unei perechi de tentacule pentru mestecare deasupra orificiului bucal care se termina tot in foarfece si pe langa acestea niste anexe in forma de pieptene la partea inferioara a corpului. Inca nu se cunosc exact functiile acestora, dar se presupune ca ajuta la respiratie sau folosesc la sesizarea vibratiilor solului. Culoarea scorpionilor este foarte variabila, gasim astfel scorpioni de culoare maro sau chiar neagra.

Sub umbra intunericului

Familia paianjenilor nu se confunda cu insectele, chiar daca aceste doua clase au trasaturi asemanatoare, specile lor sunt de dimensiuni mici, au schelet exterior si au mai mult de doua perechi de picioare, scorpionii insa - ca si paianjenii – se deplaseaza pe patru perechi de picioare. Scorpionii, contrar multor specii de insecte, nu au antene pentru orientare. Ei vaneaza noaptea, iar in timpul zilei se retrag in crapaturi, sub pietre sau frunze, sau chiar in cladiri parasite, goale. Probabil ca tocmai din aceasta cauza, in urma evolutiei s-a format in acest fel modul lor de viata, pentru ca principalele prazi – printre care specii de tarhani si greieri – ies din ascunzisuri in timpul noptii. Faptul ca scorpionii prefera crapaturile sau adapostul pietrelor poate i periculos pentru om, pentru ca se poate intampla sa-si faca ascunzatoare in imbracaminte, incaltaminte sau in sacii de dormit, iar daca este deranjat in timpul odihnei poate intepa cu usurinta proprietarul acestor obiecte.

Veninul scorpionilor

Daca este speriat sau atacat, scorpionul isi indoaie coada deasupra capului si isi inteapa dusmanul. Exista doua tipuri principale de venin :primul omoara sau paralizeaza doar nevertebratele, asupra omului nu are un efect mai grav decat intepatura unei viespi, chiar daca peovoaca intepaturi usturatoare. Al doilea tip de venin poate insa sa provoace moartea omului deoarece paralizeaza inima si nervii care inerveaza muschii toracelui. Acest tip de venin este produs de mai multe tipuri de scorpioni ; acestia pot sa omoare cu o intepatura un caine in doar sapte minute, un om in cateva ore si sunt foarte periculosi pentru copii. Sansele de supravietuire cresc insa foarte mult daca victimei i se administreaza antidotul corespunzator.

Chiar daca sunt intalniti in primul rand in tinuturile calde, scorpionii se regasesc pe fiecare continent si insula mai mare, cu exceptia Greonlandei, Antarcticii, si Noii-Zeelande. Scorpionii pot fi gasiti si in Europa, in partea nordica, pana in Germania, si o specie numita Euscorpius flavicaudis s-a gasit si in insulele britanice, dar specia aceasta nu este periculoasa pentru om.

 

Vanatoarea si hrana

Scopionul isi localizeaza prada in timpul vanarii cu ajutorul curentilor de aer sau din vibratiile terenului. Dupa ce o localizeaza, se apropie de ea si se arunca asupra sa si o prinde cu ajutorul foarfecelor. In acel moment este aproape sigur invingator pentru ca in caz de nevoie isi indoaie coada si isi omoara prada cu ajutorul veninului. Gura scorpionilor nu este foarte mare, de aceea trece destul de mult timp pana cand reusesc sa taie in bucati si sa consume prada cu ajutorul organelor bucale. Tesuturile moi si fluidele ajung in stomacul scorpionilor. Ei nu trebuie sa vaneze zilnic datorita sistemului lor digestiv deosebit de eficient ;la fel, organismul lor utilezeaza foarte bine si continutul de apa al umorii prazilor.

Ciclul de viata

Unele specii de scorpioni au un dans nuptial rafinat care poate dura mai multe ore. Masculul o prinde pe femela de picioarele de pipait si o impinge inainte si inapoi intr-o miscare du-te-vino. Sperma este ejaculata pe sol, iar femela o aranjeaza in asa fel incat aceasta sa ajunga in orificiul genital. Sperma ajunsa in organele genitale ale femelei o poate fecunda de mai multe ori.

Femela poarta ouale in corp chiar si un an, iar progeniturile sunt aduse pe lume vii ; unele specii nasc un pui, altele chiar o suta. Astfel, nasterea poate sa tina mai multe zile, dar la majoritatea speciilor are doua etape, cu o pauza de 24 de ore. De obicei, micii scorpioni vin pe lume in intuneric, iar in primele zile se ingramadesc pe spatele mamei lor. Dupa aceea naparlesc, li se dezvolta un schelet exterior si astfel sunt gata sa se desparta de mama lor.