Solurile - Clasa cernisoluri, luvisoluri, cambisoluri, spodisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, protisoluri referat






Solurile

 

Clasa cernisoluri

Cernoziomurile se intalnesc la vest de Berzasca, pe reliefuri joase si cvasiorizontale sau pe versanti slab inclinati, incadrandu-se altitudinal intre 75 si 100 m. Desi se intalnesc pe suprafete reduse, prezinta o importanta deosebita datorita gradului ridicat de fertilitate si pretarii la culturi agricole. Aparitia acestor soluri este conditionata de prezenta depozitelor loessoide de pe versantul sudic al Muntilor Locvei, campia piemontana Nera - Socol si terasele Dunarii si a nisipurilor loessoide din ostrovul Moldova Veche. Conditiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale ridicate (circa 11 C) si precipitatii de 600-700 mm/an.



Rendzinele calcarice se formeaza si se gasesc numai in conditii de relief fragmentat, pe culmi inguste sau usor rotunjite, cu stanca la zi si pe versanti cu inclinari variate. Au o larga raspandire, fiind intalnite pe o suprafata de aproape 6000 ha in arealul Parcului Natural. Apar in conditii de clima umeda a muntilor josi, cu temperaturi medii de 9-10 oC si precipitatii de 800 - 900 mm/an. Pe versantii inclinati au o raspandire redusa, in timp ce pe culmi sunt bine dezvoltate. Raspandirea rendzinelor calcarice este legata de aparitia rocilor calcaroase, mai laes a celor mezozoice. Acestea ocupa suprafete insemnate in Muntii Locvei (zona Resita - Moldova Noua), Muntii Almajului (zona Svinita - Svinecea Mare) si Podisul Mehedinti (panza de Severin). 19781vxc96suf8k

Faeoziomurile erubazice se dezvolta pe roci metamorfice ultrabazice (gabbrouri si serpentinite) si reprezinta cernisoluri cu caracter litomorf, intalnite doar in regiunea Defileului Dunarii. Au o raspandire mai larga pe versanti, asociindu-se cu litosoluri sau cu luvisoluri in functie de inclinare. Conditiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale de 8-11 oC si precipitatii medii de 700-1000 mm/an, ceea ce favorizeaza un proces activ de alterare a mineralelor din roca. Raspandirea in arealul Parcului este legata de arealul de aparitie a rocilor ultrabazice, in special serpentinite. Se gasesc sub forma unei fasii inguste pe directia V - E, la latitudinea Eibenthalului si pe directia N - S la nord de Tisovita ( Florea N., Stoica E., Popescu C., Vasilescu P. - 1971).

Clasa luvisoluri

Preluvosolurile apar pe produsele de alterare lutoase, lutoargiloase sau argiloase ale unor roci cristaline relativ bogate in baze sau ale unor calcare sau marne. Se intalnesc pe versanti cu inclinare de la puternic pana la domol, sub paduri de gorun sau fag sau sub pajisti secundare, la care se preteaza cel mai bine, predominand bioacumularea. Conditiile climatice se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 8-9 oC si precipitatii de 600-800 mm/an, favorizand alterarea materialului parental si formarea de argila. Se gasesc de obicei in asociatie cu eutricambosoluri si luvosoluri.

Luvosolurile apar pe produsele de alterare ale unor roci sarace sau moderat bogate in baze (granite, gnaise sau sisturi cristaline) si pe depozite sedimentare miocene. Ocupa forme de relief variate, predominand insa versanti slab inclinati, sub paduri de gorun si fag si terase, sub pajisti secundare. Conditiile climatice sunt asemanatoare preluvosolurilor. Luvosolurile sunt relativ larg raspandite in arealul Parcului; in Muntii Almajului se intalnesc pe versantii si culmile de pana la 550-600 m, sub paduri de fag si gorun, trecand catre districambosoluri. De asemenea, apar sub forma unei benzi continue pe rama nordica a depresiunii Sichevita pana la Berzasca, pe depozite coluviale si proluviale groase. In Muntii Locvei se gasesc pana la altitudini de 450-500 m, pe roci cristaline, intre valea Radimnei la vest si contactul cu zona calcaroasa la est si pe roci acide (sub vegetatie acidofila) la Liuborajdea, Moldova Noua etc. Pe roci granitice apar pe suprafetele plane (poduri ale teraselor) sau slab inclinate, cu expozitii variate, in zonele Scorus - Carbunaria - Ieselnita, Dealul Moturgi - Ogradena, Dealul Creasta Cocosului - Dubova, Dealul Streneac - Liuborajdea. Pe conglomerate si gresii liasice se intalnesc in zona Cioaca Borii - Svinita. xu781v9196suuf

Clasa cambisoluri

Eutricambosolurile se formeaza pe diferite tipuri de roci, in conditiile unui relief fragmentat, pe culmi si versanti, platouri calcaroase etc. Se intalnesc pe o gama foarte variata de roci, cum ar fi: depozite aluviale, loessoide argile, produse de alterare ale diferitelor roci cristaline, eruptive sau sedimentare bogate in baze. Conditiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii ridicate (9-10oC in Muntii Locvei si 8-10 oC in Muntii Almajului) si precipitatii medii intre 600 si 800 mm/an; aceste conditii favorizeaza procesele de alterare a substratului, cu formare de argila. Ca raspandire, ocupa forme de relief variate (lunca, versanti, conuri proluviale, terase), urcand pana la 250 - 300 m altitudine. In lunca Dunarii ocupa sectoarele mai inalte si depozitele proluviale ale vailor Ieselnita, Berzasca, Liubcova si Sichevita, unde se asociaza cu aluviosoluri si gleiosoluri, precum si terasele inferioare ale Dunarii la Moldova Veche, Sichevita, Liubcova. In Depresiunea Sichevita apar pe suprafete insemnate, iar in Muntii Locvei, in zona calcaroasa au un caracter rendzinic, ocupand o suprafata de aproape 17000 ha si asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice si luvosoluri. Pe depozitele loessoide au o dezvoltare extinsa pe podul si fruntea teraselor la Liubcova, Gornea, Pojejena, Belobresca si Susca. In Muntii Almajului, in zona Bigar, apar in asociatie cu rendzine si luvisoluri, in zonele Sirinia si Sichevita (pe marnocalcare si calcare), pe gabbrourile de la Iuti, la sud de Baia - Noua, pe versanti puternic inclinati.

Entrocambosolurile rodice (terra rossa) reprezinta un subtip al eutricambosolurilor. Au o raspandire redusa (circa 300 ha), datorita conditiilor speciale de formare: pe depozitele de alterare ale calcarelor masive tithonice si neocomiene, aflate la mica adancime. Sunt caracterizate de un colorit rosu aprins, asociindu-se cu rendzine putin dezvoltate, aflate pe stancarie, pante accentuate, varfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanti lini si in unele doline. Conditiile climatice sunt asemanatoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat si mai cald datorita incalzirii puternice a calcarelor. Arealul de raspandire a solurilor rosii este cuprins intre 300 si 725 m (300 - 310 m in Cazane si 500 - 725 m in Muntii Locvei), pe platouri inguste, maguri cu pante domoale si versanti slab inclinati.



Districambosolurile predomina in partea superioara a regiunii montane a Parcului Natural Portile de Fier pe roci acide (granite, gnaise si gresii silicioase), ce sufera continuu procese de denudatie. Relieful este puternic fragmentat, aceste soluri intalnindu-se pe culmi, dar si pe versantii cu diferite inclinari. Conditiile climatice de fermare a acestor soluri sunt caracterizate de valori medii ale temperaturii de 8-9 oC in Muntii Locvei si 7-8 oC in Muntii Almajului si de valori medii ale precipitatiilor de 700 - 900 mm/an.Distributia acestor soluri in cadrul Parcului este determinata de patru factori: rocile acide, formele de relief putin stabile (culmi inguste, versanti, maguri), clima relativ umeda si nu foarte rece si un drenaj bun al solului ce asigura dezvoltarea unor procese pedogenetice specifice. Se gasesc la altitudini de 400 - 900 m, dar in zonele cu inversiuni termice (valea Ieselnitei), pot cobori pana 380 m, iar pe rocile acide, cu vegetatie acidofila incep a se forma de la 500 - 550 m. Apar asociate cu luvosoluri sau preluvosoluri in bazinele raurilor Mraconia, Berzasca, Sirinia, Radimna, Rachita, Orevita.

Clasa spodisoluri

Prepodzolurile si podzolurile au o raspandire relativ redusa in regiunea Portilor de Fier, fiind conditionate de un substrat acid alcatuit din gresii sau conglomerate silicioase, granite, gnaise. Desi aceaste tipuri de sol caracterizeaza etajul montan superior, prezenta lor in zona Defileului Dunarii este favorizata de aparitia unor conditii locale propice formarii lor. Astfel, spodisolurile coboara la altitudini relativ scazute, de 650 - 750 m in Muntii Almajului si 500 - 525 m in Muntii Locvei, cele mai joase altitudini din Romania. Apar pe versanti si culmi nu foarte inclinate, cu expozitie nordica sau la partea inferioara a versantilor in vai inguste. Conditiile climatice ale arealelor cu spodisoluri sunt asemanatoare cele ale solurilor asociate, districambosolurile. Temperaturile medii anuale sunt de 7-9 oC, iar precipitatiile, in jur de 1000 mm/an; de asemenea, tot timpul anului exista exces de umiditate, asigurand o buna transformare a materiei organice in sol. Arealul cel mai insemnat de aparitie a acestora in cadrul Parcului Natural este reprezentat de o fasie dispusa pe directia N-S, la est de localitatea Bigar (la altitudini de circa 650 m). Alte zone de raspandire sunt reprezentate de mici areale in bazinul superior al raului Ieselnita si in Muntii Locvei, la sud-vest de localitatea Carbunari, sub plantatii de rasinoase.

Clasa hidrisoluri

Gleiosolurile se intalnesc cu totul local, doar in unele sectoare de lunca joase de pe valea Dunarii sau a Nerei, suprafata ocupata nedepasind 100 ha. S-au format pe depozite aluviale si in conditii topografice caracterizate de un drenaj foarte slab (partile joase ale luncilor la contactul cu terasa, zonele dintre conurile de dejectie ce paraziteaza lunca si grindurile din lungul cursului de apa). Se asociaza cu stagnosoluri sau eutricambosoluri in conditiile unui drenaj bun, sau cu mlastini in conditiile unui drenaj extrem de slab.

Stagnosolurile au o raspandire redusa, legata de unele areale cu un drenaj foarte slab. Se intalnesc pe unele terase, la contactul cu versanti usor inclinati sau pe unele inseuari sau areale usor depresionare, in arealele de aparitie a luvosolurilor. S-au format pe depozite variate ca origine, greu permeabile la partea inferioara a profilului, fapt ce a dus la stagnarea apelor provenite din precipitatii.

Sunt soluri putin fertile, nefavorabile culturilor agricole, fiind folosite in principal pentru pasuni si fanete; uneori sunt acoperite de mlastini.

Clasa pelisoluri

Pelisolurile ocupa areale foarte restranse in arealul Parcului Natural "Portile de Fier", intre localitatile Radimna si Macesti, in cadrul bazinetului depresionar Moldova Veche. S-au dezvoltat pe depozite fluvio - lacustre argiloase gonflante, in conditiile unui relief reprezentat de concavitati (microdepresiuni) de pe podul teraselor, sau la racordul dintre terase, pe care stagneaza apele in perioadele ploioase. Specific acestor soluri este fenomenul de uscare puternica si de crapare pe o grosime mare (de peste 1 m) in perioadele secetoase. In perioadele ploioase, solul gonfleaza puternic, suferind un proces de "amestecare" si de aparitie a unor denivelari.





Clasa protisoluri

Litosolurile reprezinta un tip de sol foarte raspandit in arealul Parcului Natural, fiind soluri tinere in curs de formare, pe roci compacte. Apar pe reliefuri accidentate (versanti puternic inclinati, partea superioara a culmilor inguste, creste), unde procesele geomorfologice duc la indepartarea continua a materialului fin rezultat prin dezagregare si alterare, impiedicand dezvoltarea profilului de sol.

Fiind legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente in toate unitatile de soluri din munte, evoluand in functie de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versantii foarte puternic inclinati se asociaza cu stancarie si grohotisuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Mosului in bazinul Ieselnitei, Dealul Streneac in bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versantii abrupti dinspre valea Dunarii ai Muntilor Locvei intre Bazias si Divici, ai Muntilor Almaj intre Cozla si Ieselnita, precum si la Portile de Fier sau pe unele vai principale, cum ar fi: Radimna, Liuborajdea, Toronita, Tisovita, Bahna. Apar si litosoluri calcarice pe versantii calcarosi puternic inclinati (Alibeg, Cazane etc.), pe creste sau maguri (Stancilova, Corhanu Mare, Bigar).

Regosolurile sunt soluri neevoluate formate pe materiale parentale afanate (depozite loessoide si marnoase, depozite lutoase si lutonisipoase si produse de alterare ale rocilor detritice miocene sau ale rocilor compacte). Apar pe versanti cu inclinare puternica, pe racorduri de terasa, culmi inguste, in arealul solurilor evoluate. Se asociaza cu cernoziomuri si eutricambosoluri pe versantii alcatuiti din depozite loessoide din partea sudica a Muntilor Locvei, pe fruntea teraselor din depresiunile Moldova Noua si Sichevita, pe pantele acoperite cu marne de la Svinita si cu luvosoluri erodate in arealul localitatilor Bahna, Ieselnita - Ogradena, Dubova, Tisovita, Sichevita, Pojejena etc.

Psamosolurile au o raspandire extrem de redusa (circa 200 ha), in sectoarele cu nisipuri semifixate sau fixate supuse fenomenului de deflatie, din ostrovul Moldova Veche sau lunca Dunarii, la confluenta cu raul Nera. Ocupa arealele cu relief de dune adapostite si fixate de vegetatie sau sectoarele joase, cu nivelul apei freatice foarte aproape de suprafata. In formarea lor un important rol il au curentii de aer tip Cosava, ce determina spulberarea nisipului, impiedicand deci formarea unui profil de sol mai dezvoltat. Raspandirea psamosolurilor este legata de aparitia nisipurilor, principalele areale de aparitie fiind lunca Dunarii in amonte de Bazias, conul de dejectie al raului Nera la varsarea in Dunare si ostrovul Moldova Veche; se asociaza cu aluviosoluri.

Aluviosolurile reprezinta soluri tinere, in curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind raspandite in lungul Dunarii si afluentilor sai. Ocupa o suprafata de circa 8000 ha in sectoarele de lunca si conurile proluviale. In functie de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de lunca inundabila, sectoarele de lunca neinundabila , conurile de dejectie sau terasele joase. Aluviosolurile sunt raspandite in lunca Dunarii, in Depresiunea Sichevita, in lunca si pe conul de dejectie al raului Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau mlastini (la Ieselnita, Ogradena, Pojejena, Susca) sau pot avea caractere cernoziomice in bazinetele Moldova Veche si Sichevita, pe conurile de dejectie ale raurilor Brezasca - Toronita, Orevita, Gornea, Valea Mare. In ostrovul Moldova Veche se gasesc alaturi de nisipuri si psamosoluri, iar pe raurile interioare, afluente Dunarii, au o raspandire redusa, asociindu-se cu depozite aluvionare.

Erodosolurile au aparut datorita unor conditii geomorfologice si geologice locale, cum ar fi relieful puternic fragmentat si pantele mari, friabilitatea rocilor etc. Procesele de degradare a terenurilor s-au declansat in arealele folosite pentru culturi agricole fara masuri antierozionale, in special in imprejurimile localitatilor situate in valea Dunarii. Se dezvolta pe roci sedimentare neconsolidate (depozite loessoide, depozite miocene - pietrisuri, nisipuri, argile, marne). Ocupa areale destul de reduse pe versantii puternic inclinati din depresiunea Moldova Veche, de pe versantul vestic al Muntilor Locvei sau din valea Dunarii. Se asociaza cu cernoziomuri in zona localitatilor Socol, Divici si Belobresca, fiind folosite pentru culturi de cereale, vita-de-vie si pomi fructiferi sau cu luvosoluri in bazinul hidrografic Ieselnita, sub pajisti secundare. Aceste terenuri necesita efectuarea de lucrari de combatere a eroziunii si de schimbare a utilizarii lor prin impadurire sau inierbare.

Pintica Andrei

Cls.VIII-a F

 


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani