Nasterea Deltei Dunarii - asezare geografica, relief, fauna, hidrografia



Nasterea Deltei Dunarii


Calatorind pe brate, canale si lacuri spre gurile Dunarii, turistii vor fi uimiti, fara indoiala, de crearea lor, de geneza intregului ecosistem al deltei. Intr-adevar, acesta este un taram real al problemelor pasionante, care solicita eforturi considerabile din partea oamenilor de stiinta. Spunem aceasta, deoarece pasionantele dezbateri stiintifice sustin geneza deltei, sunt avasate ipoteze care pot confirma sau invalida numai prin dovezi sigure.




2.Asezare geografica


Delta Dunarii se intinde la intersectia paralelei 45o latitudine estica si 290 logitudine estica. Extremitatea nordica a deltei este localitatea Chilia Veche si extremitatea estica este oraselul Sulina, de asemenea fiind extremitatea estica a Romaniei.

Ca unitate goegrafica, Delta Dunarii are urmatoarele extremitati :

In nord tinutul muntos Buceag

In sud-vest dealurile Tulcea

In sud-est Marea Neagra


3.Relief


Zona intinsa a deltei are o altitudine medie de numai 0,31 m. Cele mai joase parti se gasesc pe langa:

Bratul Chilia (-36 m)

Bratul Sf. Gheorghe (-26 m)

Bratul Sulina (-18 m)

Si pe langa lacurile:

Belciug (-12 m)

Rosu (-2,5 m)

Gorgova (-2,5 m)

Matita (-2 m)

Cele mai inalte zone se afla pe malul Chiliei (6,5 m), malul Letei (13 m), de asemenea si in zona dunelor Caraorman, in regiunea complexului mlastinos Razelm, unde se afla insulele stancoase Bisericuta (4 m) si Popina (49m).


4. Hidrografia


Reteaua hidrografica a deltei este un mare obiectiv turisic. Reteaua hidrografica aprovizioneaza lacurile cu apa, cu subsatnte minerale si organice aduse de apa si constitue cai de acces in zonele in care nu se poate ajunge pe jos. Reteaua include: bratele Dunarii, ape statatoare si canale. Cat despre brate, ele sunt patru, dintre care numai trei au au gura de varsare in mare: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Tulcea este amplasat intre ramificatiile Chilia si Sf. Gheorghe. Bratele Tulcea si Chilia erau initial unul din cele doua brate ale deltei. Mai tarziu celelalte doua brate s-au separat: Sulina si Sf. Gheorghe.Pentru a evita confuziile, niste cercetatori au considerat ca doar trei brate ar trebui sa fie enumerate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Sulina si-a pierdut caracterulinitialdatorita interventiei omului. La inceput a fost dragat chiar la gura lui curand dupa 1858, si mai tarziu pe toata lungimea, aceasta intre 1880 si 1903, cand datorita depunerilor lungimea lui s-a scurtat de la 83,8 km. la 62,6 km. Datorita imbunatatirilor facute aceasta apa si - a pierdut vechiul aspect si nume de brat, fiind notat pe harti canal.Imbunatatirile si intretinerea canalului Sulina nu au fost limitate pana la perioada mentionata, au fost continuate, pana cand a devenit o cale navigabila de importanta internationala, fiind o parte a sectorului maritim al Dunarii cu o lungime totala de 170 km.

Reteaua hidrografica este destul de complexa si cititorul va fi capabil sa o urmareasca pe harta si pe schitele care arata rutele turistice.


Flora si fauna

Vegetatia deltei creste in zone variate: ape curgatoare, ape statatoare, grinduri, dune si plaje. Este estimat ca Delta Dunarii incude aproape 1150 specii de plante.

Planctonul - plante microscopice plutitoare- si zooplanctonul - animale microscopice plutitoare, sunt abundente in apele statatoare si curgatoare. Planctonul constitue hrana pentru pesti. Viteza apelor curgatoare nu permite cresterea plantelor mari. Specii variate de alge populeaza acest mediu dinamic, numarul lor atingand milioane intr-un metru cub.

Flora deltei a constituit grija multor cercatatori. Dovezile sunt numarul mare de lucrari publicate. Pe langa langa cateva foarte interesante plante, despre care vom vorbi mai tarziu, trebuie acordata o atentie mare relatiei care exista intre plante si mediu. Ne referim la numarul mare de plante care sunt tolerante cu altele si chiar se ajuta intre ele. Numele asociatiei este dat de planta sau plantele dominante: stuf, rogoz, iarba, pipirig, crin, buruiana de mlastina, maracini s.a., dar toate au nume latine de plante: Typhaetum, Phragmitetum, Myriophylla-Potametum a.o. Am spus mai sus ca aceste plante au interese commune. De exemplu, cele de asupra apei se opun dese ori valurilor, micsorand viteza apei si prevenind ruperea tulpinelor in timpul furtunii. P;lantele cu tulpina lunga ofera adapost altor plante cu tulpine mai mici si mai fragile, chiar contribuind la crearea microclimat.Sa ne gandim ca fara aceasta protectie, alte plante ca buruiana de mlastina, sau cele trei specii de Lemna, mici plante plutitoare,ar putea sa supravietuiasca foarte greu. Pentru a intelege acest fenomen, sa observam agitatia cauzata in ostrovurile de trestie plutitoare de trecerea vapoarelor. Si aceasta agitatie

Este remarcabil cu plante mai mici ca paraiase de menta cu o aroma caracteristica, pescarii o folosesc pentru ceai), brancuta mare galbena,dulce amar, cad vanturile misca tulpinele trestiei etc.

Pintre numarul mare de specii de pesti, Delta gazduieste o fauna bogata de mamifere, deosebite in ostrovurile de trestii plutitoare, ceea ce a fost mentionat. Vidra si nurca se hranesc cu peste si alte animale inclusiv sobolani de apa. Raritatea vidrelor si nurcilor in Europa fac blana lor de o importanta speciala. Jderul mare comun, mica ermina, vierul, pisica salbatica, vulpea, lupul, s-au adaptat bine la mediul ostrovurile de trestie. Iepurele apare cateodata pe astfel de ostrovuri.De altfel acolo sunt caini enot si nutria, un animal cu valuroasa blana

Bursucul, jderul si dihorul fac deasemenea parte din fauna deltei.In padure pe bancul Letea, oamenii au introdus recent caprioare, care surprind placut viitatorii.

Regiunile gurilor Dunarii sunt deasemenea bogate in broaste, sunt cinci specii care pot fi intalnite, salamandra cu creasta de apa si serpi de apa, care pot fi vazuti peste tot, chiar vipere traversand inot canalele cateodata deasemenea aparand in special zona bancului Letea. Testoasele sunt deasemenea prezente. Racii sunt frecvent incurcati in sculele de pescuit. In afara de insecte, pe langa tantari gasim alte specii, cateva dintre ele bine adaptate la mediu. Putem sa mentionam coleopteronul, care dupa prinderea prazii, injecteaza sucutile digestive dizolvand tesuturile, si apoi absorbindu - le. Deasemenea traieste lepidoptera in padurea Letea.

Cel mai important grup al faunii deltei il constituie pasarile. Din cele 8600 specii existente pe paman, 274 au fost idntificate in Delta Dunarii, la care pot fi intalnite accidentale si altele, fapt care a determinat specialistii sa aprecieze ca numarul de specii este in jur de 300, ceea ce reprezinta 3,48% din fauna mondiala. Din cele 360 specii de pasari din Romania, 7,81% traiesc la gurile Dunarii si in jurul lacului Razelm. Raportand acest numar la fauna lumii, nu inseamna prea mult, dar pasarile adunate aici intr-o mare varietate au venit de departe: Nordul indepartat si de dincolo de Europa, in timpul celor patru anotimpuri.


6. Complexul lagunei Razelm


Coplexul include lacurile: Razelm, Golovita, Zmeica, Sinoe, Istria, Nuntasi -Tuzla, Sarinasuf-Sarichioi si alte lacuri mici. In inerior se gaseste bancul lupilor.