PESTI DE RAURI COLINARE - cleanul, mreana, scobarul



PESTI  DE RAURI COLINARE



CLEANUL



Cleanul este mult apreciat de pescarii din tara noastra, deoarece vioiciunea acestui peste face ca pescuitul lui sa fie foarte atragator. Desi este un peste tipic de ape colinare, cu fundul tare, limpezi si cu un curs mai vioi, totusi el se intilneste in toate apele curgatoare, incepind cu cel de munte si terminind cu cele care se varsa in Dunare.    Cleanul este un peste foarte frumos, are corpul alungit, acoperit cu solzi albi, tiviti pe margine cu o dunga de punctisoare negriocioase. Spetele pestelui este gros, putin arcuit. Capul cleanului este mare, cu gura situata la virful botului. Coloratia lui este frumoasa: are corpul alb - argintiu, cu reflexe metalice, iar spatele masliniu - verzui. In apele noastre, cleanul creste relativ repede: de la eclozarea din icre (mai - iunie) si pina toamna a-junge la 6 - 10 cm. Lungimea medie variaza intre 30 si 50 cm, iar greutatea intre 0,3 - 0,8 kg, dar deseori pes-carii prind exemplare de 50 - 60 cm si cu o greutate de 2 - 2,5 kg. S-au semnalat mai rar si exempalre de 4 kg. Ritmul intens al cresterii cleanului se explica prin faptul ca acest peste este omnivor. In primele saptamini, cleanul se hraneste cu plante si animale mici de apa, de exemplu, seminte si particule de plante acvatice, in-secte mici de apa si larve. Pe masura ce creste, cleanul isi imbogateste lista de bucate, consumind orice hrana, incepind cu insectele ce zboara deasupra apei (dupa care el sare afara din apa) si terminind cu icrele si puii al-tor pesti. Ii plac mormolocii de broasca, viermii si rimele, soarecii, ciresele, dudele, prunele si alte fructe cazute in apa etc. Este un peste foarte lacom. Puii de clean inoata in cirduri, in schimb cei 'batrini' duc o viata singuratica in locurile mai adinci ale riurilor, sub radacinile copacilor, in cotloanele de sub mal, linga lucrarile hidrotehnice aflate in apa, linga stavilare etc. Vara stau prin locurile mai putin adinci, iar iarna se adapostesc in gropile sapate de apa la adincimi mai mari. Cleanul este un peste foarte atent si banuitor. De aceea trebuie sa ne apropiem cu mare bagare de seama de locul de pescuit, folosind pentru camuflarea noastra vegetatia de pe malul apei. Nici umbra sa nu ne cada pe apa, deoarece cleanul 'are pe fiecare solz cite un ochi'.


MREANA

Mreana (Barbus barbus) este un peste teleostem din membru al familiei Cyprinidae. Traieste in apele curgatoa-re, fiind raspandit in Dunare si afluentii sai, raurile colinare si de ses, pana in zona lipanului. Prefera apele repezi si reci, cu valtori si bulboane adanci, cu fund nisipos sau prundis.
Mreana are copul fusiform, capul ascutit, gura subterminate cu buze groase si patru mustati. Culoarea spatelui este predominant verde, iar pe lateral este mai deschisa la culoare avand pete mici negre. Solzii sunt maruti, inotatoare-le pectorale ventrale si anale sunt puternice si au coloarea portocalie sau rosu. Obisnuit are 25 - 60 cm cu o greu-tate de 0 -1,5 kg, ajungand usor la 3-5 kg. In Dunare s-au prins si exemplare de 9-10 kg. Primavara, in lunile a-prilie-mai migreaza pentru depunerea icrelor, urcand in zona lipanului. Perioadele de hranire ale mrenei sunt: mar-tie - aprilie, inainte de boiste si septembrie - octombrie. Prefera apele usor tulburi decat cele limpezi, ea fiind speri-oasa. Se hraneste mai mult noaptea, cu insecte, virmi, moluste, larve.

Locurile in care o vom cauta sunt: marginile suvoiului, dupa diferite obstacole din apa (copaci, stanci, insulite), golfurile din marginea vadului si in curentul puternic al apelor.


SCOBARUL




Scobarul este un peste tipic pentru apele colinare. El se hraneste cu specii de alge - verzi ce cresc pe bolova-nii din apa (perifiton). Desi este dispretuit de unii pescari sportivi - in special de sotiile acestora - totusi scoba-rul ne ofera multe clipe placute pe malul apelor din regiunile deluroase. Unii spun ca scobarul nu este prea gustos. Nu este adevarat! Carnea scobarului este buna daca stii cum sa o prepari. Fiert in ulei - a la sardine - scobarul este un peste cautat.   In anumite portiuni ale unor riuri colinare, de exemplu, pe Mures, intre Galautas si Reghin, pe Olt, intre Tusnad si Malnas sau intre Rimnicul Vilcea si Slatina, in Somesul Mic si cel Mare, in Sieu si Crisul Negru scobarul for-meaza 85 - 95 % din populatia piscicola a acestor zone. Scobarul are corpul zvelt, asemanator cu cel al cleanului. Se recunoaste usor dupa botul sau proeminent si trunchiat la capat asemenea unui nas. Gura scobarului este inferioara si dreapta. Buzele lui sint carnoase, cea de jos fiind ascutita si mai tare. Cu ajutorul lor rade pojghita verde, alunecoasa de pe bolovanii din ape, unde lasa urme. Daca il despicam, se observa ca pielea care captuseste burta pestelui este neagra. Traieste numai in ape curgatoare, stind indeosebi in locurile cu fundul pietros, unde se tine in cirduri. Reproducerea in apele noastre are loc intre 20 si 30 aprilie, cind se aduna in cirduri si mai numeroase, fiind atit de 'blind', incit se poate prinde cu mina. Acest peste creste destul de repede si este foarte prolific. Lungimea lui obisnuita variaza intre 25 si 35 cm, iar gretatea medie intre 300 si 500 g. In zonele amintite mai sus, exemplarele mari ajung pina la 35 - 40 cm.