Plante carnivore - capcane referat






PLANTE CARNIVORE


PLANTELE CARNIVORE SUNT MIRACOLE ALE NATURII . TRAIESC IN LOCURI UNDE SOLUL ESTE SARAC IN SUBSTANTE NUTRITIVE , FIIND NEVOITE SA SUPRAVIETUIASCA PRINTR-O STRATEGIE UNICA IN LUMEA PLANTELOR : CAPTUREAZA ANIMALE VII PE CARE LE „CONSUMA” .



Plantele carnivore par a fi doar roadele unei imaginatii bogate , desi sunt foarte reale, si surprinzator de frecvente . Sunt grupate in 6 familii , care cuprind 450 de specii , putand fii gasite in toate partile Globului , in medii de viata variate.


Glandele minuscule aflate in peretii interiori ai ulciorului secreta enzime , care accelereaza descompunerea corpului insectei. Cateva insecte reusesc insa sa supravietuiasca in ulcior si in asemenea conditii. Larvele unei specii de tantari, Wycomya smithii , de fapt traiesc in ulciorul plantei , Sarracenia purpurea , formele adulte intrand si iesind fara probleme. Specia de paianjen Misumenops nepenthicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor .



Mecanismele de capturare a hranei sunt diferite , deosebindu-se 5 tipuri : capcana ulcior , capcana plesnitoare , capcana adeziva, capcana veziculara, capcana – varsa, dar intre tipul de capcana si familia din care fac parte nu exista nici o legatura.


Plantele care apartin acestei categorii , reusesc sa atraga prada prin tot felul de siretlicuri . Unele atrag insectele prin coloratia marginilor si a peretilor interni , altele prin seva dulce . Plantele din genul Sarracenia au frunzele sub forma de ulcior, prevazute la margini cu niste peri orientati in jos : acestia impiedica insectele sa se prinda de margini si sa evadeze. Un alt motiv , pentru care victima plantei nu evadeaza , este faptul ca seva dulce contine substante narcotice care ametesc insecta.

PLESNITOARE

Poate cel mai cunoscut exemplu de plesnitoare este plesnitoarea lui Venus (Dionaea muscipula). Capcana se formeaza pe limbul frunzelor . Nervura principala formeaza un fel de incheietura , frunza fiind alcatuita din doi lobi marginiti de dinti . Cei cate 3 peri senzitivi declanseaza sistemul de capcana .

Daca vreo insecta atinge un per , procesul este declansat , dar numai la a doua atingere a aceluiasi per sau a altuia , provoaca in radacina plantei o excitatie pentru inchiderea capcanei . Indiferent de caz , la plesnitoarea lui Venus s-a dezvoltat un sistem de declansare in doi timpi : prin acesta se evita activarea accidentala a capcanei , de exemplu , in urma unei picaturi de ploaie .

Dupa activarea capcanei , aceasta se inchide imediat , intr-o fractiune de secunda . Intre dinti ramane un spatiu suficient de mare pentru ca insectele mai mici sa poata iesi . In schimb , daca prada este mai mare , capcana se va inchide treptat , in cateva ore , pana cand victima este zdrobita .





CAPCANE ADEZIVE

Capcanele plantelor Pinguicula si Byblis sunt prevazute cu substante lipicioase , cu care prind insectele . Substanta lipicioasa , cu un continut ridicat de glucide , este secretata de niste glande tentaculare specializate , situate pe funze ; insectele se vor lipi de aceste tentacule , in momentul in care vor zbura pe planta . Miscarile produse in incercarea de a evada vor determina tentaculele sa se aplece in directia insectei , pe care o vor imobiliza .

CAPCANE VEZICULARE

Plantele care apartin genului Utricularia respectiv Polypompholys , traiesc in balti . Veziculele piriforme care cresc pe frunze se pot inchide cu un capac . Niste glande speciale vor elimina apa din interiorul veziculei , de aceea capacul va fi tinut inchis de presiunea externa a apei . Aceste plante secreta o substanta cu un continut de glucide , care va atrage prada , si in acelasi timp va intari capacul .

Victima este condusa cu ajutorul unor peri aspri pana la nivelul capacului , care se si deschide imediat ce perii au fost atinsi . Diferenta de presiune impinge capacul in interior , iar victima este aspirata impreuna cu apa . Capacul se inchide , glandele elimina apa din vezicula , iar digestia pradei este inceputa .

CAPCANE VARSA

Genlisea se gaseste deseori in vecinatatea plantelor din genul Utricularia . Este o specie de trandafir , care pluteste in apele mai putin adanci , partial scufundata . Frunzele sunt impartite de un pedicul scurt in doi lobi , fiind scufundate in apa . Pe marginile frunzelor tubulare se gaseste un canal spiralat ; peretii interiori ai canalului sunt prevazuti cu niste peri , glandele de la acest nivel secretand o substanta lipicioasa . Perii orientati in jos , permit patrunderea vietuitoarelor acvatice in capcana , dar iesirea este impiedicata .





Nita Catalin

Clasa a X -a A



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani