Metoda terapeutica - homeopatie



Homeopatie







Hipocrate afirma ca bolile se pot vindeca pe trei cai:
singure
2. prin metoda contrariilor
3. prin metoda similitudinilor (asemanarilor)


DEFINITII

           Homeopatia este o metoda terapeutica , bazata pe principiul similitudinii (asemanarii): similitudinea (asemanarea) care exista intre simptomele toxice ale unei substante si puterea  sa de vindecare. Astfel, numeroase substante, administrate in doze ponderale (mari), provoaca diverse simptome unei persoane sanatoase, in timp ce aceleasi substante, administrate in doze mici, vindeca bolnavi cu boli care au simptome asemanatoare.

           Homeopatia se caracterizeaza de asemenea prin individualizarea tratamentului. In cadrul terapiei homeopate exista, in mod special, persoane bolnave, si nu boli in sine, tratamentul fiind administrat si condus in functie de specificul fiecarui pacient, rezultatele tratamentului depinzand intotdeauna de reactivitatea particulara-individuala a pacientului.

           Homeopatia este recomandabila de preferinta pacientilor care vad in ea o terapie eficienta, naturala, fara efecte adverse, contraindicatii sau efecte secundare.

           Plecand de la realitatea ca Homeopatia este o  METODA TERAPEUTICA si NU o MEDICINA HOMEOPATA, medicul homeopat este in primul rand medic - format in sistemul medical firesc de invatamant, cu grade de specialitate castigate prin concursuri si examene, care, suplimentar studiilor sale de medicina, a decis sa-si completeze sistemul terapeutic prin cunoasterea  homeopatiei. Astfel medicul va putea alege cea mai buna metoda terapeutica, cea adecvata, pentru pacientul sau, pentru redarea sanatatii sale.

            Homeopatia se adreseaza tuturor varstelor, de la sugari la varstnici.

            Homeopatia are o plaja de aplicare foarte larga. Asa cum terapia alopata (care foloseste medicamentele uzuale din farmacii) se adreseaza in general tuturor afectiunilor, bolilor sau disfunctiilor, asa si Homeopatia se adreseaza tuturor problemelor de sanatate ale pacientilor. Evident, ca si celelalte modalitati terapeutice (alopatia, fitoterapia, apiterapia, dietoterapia, kinetoterapia, acupunctura, chirurgia etc.), si Homeopatia are limitele ei din punct de vedere al posibilitatilor curative totale.


AMANUNTE

Medicamentele homeopatice - numite in mod curent REMEDII, sunt de origine naturala 100% = vegetale, minerale sau animale. Substanta baza numita tinctura mama este supusa unor procedee indelungi si minutioase de purificare, diluare  si ambalare. Gradul de dilutie este inscris pe eticheta remediului si poate fi o dilutie zecimala = 1/10 (D 1, D 2) sau centezimala =  1/100 (CH 5, CH 7). Cu utilizare mai restransa, dar din ce in ce mai utilizata, se pot gasi si dilutii de 1/1000 (L1, L2) si  de 1/10.000 (M 1, M2). Cu aceste dilutii se impregneaza apoi granulele, neutre chimic,.care reprezinta forma cea mai raspandita de prezentare a remediilor homeopate. Exista de asemenea si alte forme de prezentare cum ar fi: globule, solutii, picaturi, comprimate, unguente, alifii, etc. Controlul si verificarea calitatii acestor preparate homeopate este foarte meticulos si exact.

       Homeopatia actioneaza prin stimularea mecanismelor naturale proprii ale organismului, in functie de ceea ce se doreste a obtine. Actiunea remediilor homeopate este fie foarte rapida (1-3 ore pana la 2-3 zile), fie mai lunga, dar de durata (10-14 zile). Prin metoda homeopata se pot trata afectiuni acute, subacute si cronice. Remediile homeopate au actiune simptomatica (trateaza simptomul), etio-patogenica (trateaza cauza si mecanismul de producere a bolii), dar se poate intervenii cu succes si in tratarea terenului morbid al pacientului (sensibilitatea particulara a unui pacient pentru anumite boli).

       Remediile homeopate pot fi UNITARE (contin o singura substanta) sau COMPLEXE (contin mai multe substante = o formula complexa de substante). Remediile unitare poarta denumirea substantei continute, iar remediile complexe pot avea denumiri comerciale "fanteziste", sugestive pentru actiunea lor (GASTRODRENOR HEPATO-DRAINOL SEDATIV P.C.etc.). Actiunea remediilor UNITARE este complexa - ele pot actiona la mai multe niveluri si pot determina mai multe si diverse actiuni la nivelul organismului, de aceea ele nu sunt insotite de prospect. Este sarcina medicului homeopat sa le recomande tipul si dilutia de administrat. Remediile COMPLEXE au in general actiuni singulare, pe un anumit nivel, fiind suficient sa se citeasca denumirea sugestiva sau prospectul din cutie.


ADMINISTRARE

Remediile homeopate unitare se gasec in general sub forma de granule sau globule. Doza pentru granule este de 10 granule (mici) odata, iar pentru globule (mari) 3 globule odata, care se lasa sa se dizolve sub limba fara a le mesteca sau inghiti. Cu 20 de minute inainte de a le lua este necesara clatirea gurii cu apa, iar dupa administrare nu se mai baga nimic in gura timp de 30 de minute.

Remediile complexe se prezinta sub forma de comprimate, siropuri, solutii, drageuri etc. iar modul lor de administrare este inscris si explicat in prospectul care insoteste preparatul.


         Este de preferat sa se administreze remediile la interval de 20-30 de minute inainte sau dupa mese .Nu este necesar un regim alimentar special si nu sunt interzise anumite alimente sau lichide.


EFICIENTA

La ora actuala, in lume practica in jur de 150.000 de medici homeopati. Exista reviste de specialitate, spitale de homeopatie, policlinici de homeopatie, asociatii, congrese si multe alte manifestari stiintifice care probeaza existenta unor rezultate certe, stiintifice ale homeopatiei. De asemenea exista in lume Centre nationale de studiere a Homeopatiei, Institute de Homeopatie,Centre universitare de formare in Homeopatie etc.

            Peste 1.000.000.000 de pacienti se adreseaza anual cabinetelor de homeopatie din intreaga lume.

  Astazi HOMEOPATIA se practica fara rezerve in toata lumea. S-au acumulat in ultimii 200 de ani lucrari de cercetare fundamentala in acest domeniu, pentru a sustine efectul dilutiei infinitezimale:

experiente simple, clinice, in laborator, privind efectul dilutiilor, al dinamizarilor;
- experiente pe microbi, plante, animale, sugari (unde nu se poate incrimina efectul
PLACEBO);
- experiente clinice si paraclinice pe omul sanatos si bolnav;
- experiente pe organ izolat;
- s-au imbunatatit considerabil tehnicile de dozare ale dilutiilor mici, medii, inalte si foarte inalte. Astfel, inainte de 1945, chimistii
   puteau, cu metodele vremii, sa dozeze o substanta diluata pana la 10 la puterea -6; apoi au urmat metodele de fluorescenta, care  
   permit dozari de pana la 10 la puterea -9, apoi metodele de cromatografie in faza gazoasa, care detecteaza dilutii de 10 la
   puterea -10; in sfarsit, metodele de absorbtie atomica gasesc substanta diluata pana la 10 al puterea -14;
- experimentele paraclinice cu ajutorul metodelor
RMN au demonstrat actiunea clara a dilutiilor inalte si foarte inalte asupra corpului
   uman si asupra functiilor sale;
- experientele cu ajutorul metodelor spectro-fotometrice au demonstrat existenta diferentelor uriase care apar intre dilutiile diferite
   ale  aceleiasi substante.

Gheorghe Alexandru IX F
Colegiul National 'M. Eminescu'