Comportamentul social al felinelor referat






Comportamentul social al felinelor





Scurta prezentare: Desi marimea si localizarea pe glob a felinelor difera, toti membrii acestei familii au caracteristici comune. Ele se aseamana atat din punct de vedere al comportamentului social cat si din punctul de vedere al calitatilor fizice.(De exemplu toate felinele poseda vedere binoculara ce le confera o acuitate vizuala superioara, optimizata pentru vanatoare).



Diferentele dintre felide au aparut ca rezultat al adaptarii acestora in diferite medii de viata. Astfel se explica diferenta de colorit, si cea de marime si structura(De exemplu ghepardul, fiind cea mai rapida felina, are o structura mai usoara sau felinele mari au dinti mult mai puternici decat cele mici datorita modului de hranire).

Felinele dispun de simturi iesite din comun. Vazul lor este de circa sase ori mai puternic decat al omului, putand distinge chiar culori. Rolul de vanator de asfintit si de noapte a rafinat miraculos aptitudinile anumitor specii(Astfel ochiul pisicii dispune si de o a treia membrana oculara, ceea ce-i permite sa vada si noaptea in conditiile unei iluminari foarte slabe). In timpul vanatoarei, felinele nu se bazeaza doar pe vazul extrem de ascutit, cat si pe simtul tactil si auzul deosebit. Mirosul este mai dezvoltat decat cel al omului, avand un rol important nu numai la vanatoare cat si in intemeierea noilor relatii. Simtul tactil este deosebit de important in timpul vanatorii, felinele pe langa mustati avand si niste peri tactili mai delicati aflati pe suprafata intregului corp).


Comportamentul Social:Felinele sunt niste animale solitare, care, spre deosebire de reprezentanti ai altor specii nu formeaza haite, sau grupuri in care convietuiesc sau ataca(exista exceptii). De obicei puii raman in grija mamei, fiind intalnite cazuri rare unde tatal puilor participa la procurarea hranei. Felinele isi marcheaza teritoriul, acesta fiind locul de unde isi procura hrana. I

Incalcarea teritoriului, de catre alte animale duce de multe ori la lupte. Astfel de lupte mai au loc si intre animale de acelasi fel care isi disputa dreptul asupra unei femele.

Comportamentul social al felidelor difera de la specie la specie. Pentru o analiza mai detaliata vom lua fiecare dintre speciile de feline mai cunoscute.


Nume comun: Leu

Clasa: Mammalia

Ordin: Carnivora

Familie: Felidae

Gen: Panthera

Specii: leo


Supranumit regele animalelor, leul difera de celelalte specii de feline prin dimensiuni si prin modul de organizare sociala. Astfel leii sunt singurele feline cu adevarat sociale, ce formeaza grupuri. Aceste grupuri sunt formate dintr-un singur mascul sau o coalitie de masculi(pana la 7) si pana la 20 de femele impreuna cu puii. Masculii apara femelele si teritoriul de animale straine, iar competitia pentru sefie este dura. Aceasta apartine unui mascul pentru aprox. 2-3 ani dar poate diferi in functie de puterea coalitiei de lei. Acestia folosesc sunete variate, cele mai comune fiind ragetele care pot fi auzite pe o distanta de 5-6 mile, folosind pentru recunoasterea membrilor unui grup sau pentru avertizarea altor animale sa nu incalce teritoriul. De obicei femelele participa la vanatoare, masculii venind dupa ce prada a fost omorata, acestia participand doar in cazul in care este nevoie de forta lor pentru a pune la pamant animale mai mari.

In cadrul acestor grupuri de lei, responsabilitatea este impartita si in cazul puilor. Astfel o leoaica va alapta si puii altei leoaice care face parte din grup. Puii se nasc orbi si lipsiti de ajutor, mai putin de jumatate dintre ei reusind sa supravietuiasca in primul an.

In captivitate leii traiesc 25-30 de ani iar in salbaticie circa 12 ani masculii si 15-16 femele.


Nume comun: Tigru

Clasa: Mammalia

Ordin: Carnivora

Familie: Felidae

Gen: Panthera

Specii: tigris


Tigrii sunt feline solitare, dar nu sunt antisociale. Masculii participa alaturi de femele la hranitul puilor. Au fost cazuri in care tigrii s-au socializat, formand grupuri. Au fost vazute si femele cu pui care isi impart hrana, iar masculii omoara puii care nu le apartin.

Tigrii vaneaza intre zorii zilei si amurg utilizand aceleasi metode pe care le folosesc si leii. Rata omorurilor in randul prazilor este de circa 1 la 10-20 incercari. Tigrii mananca animale mari, dar s-au intalnit multe cazuri in care tigrii ataca oameni


Nume comun: Pisica pescar





Clasa: Mammalia

Ordin: Carnivora

Familie: Felidae

Gen: Felis (Prionailurus)

Specii: viverrinus


Pisica pescar are foarte multe trasaturi in comun cu pisica salbatica, deci si cu stramosul pisicii domestice. Se remarca agresivitatea iesita din comun, fiind cunoscute cazuri in care o pisica pescar a omorat un tigru. Aceasta pisica este solitara, cunoscandu-se rare cazuri in care masculii au avut grija de pui. In general aceasta pisica se hraneste cu peste pe care il „pescuieste” din rauri, dar si cu alte animale pe care le vaneaza pe inserate.

Dupa cum se poate observa din analiza facuta pana acum, felinele sunt animale solitare, care rareori traiesc in grupuri. Exceptie face pisica domestica, care desi dovedeste aceeasi atitudine solitara, prezinta niste schimbari comportamentale datorita vietii duse in preajma omului.

Din timpuri imemoriale se stie ca pisica intelege omul. Este atenta si la actiunile si la vorbirea acestuia si cu toate ca este muta se constituie in mare critic. Aceasta nu intelege sensul tuturor cuvintelor noastre, dar ne intelege miscarea corpului ,aude si intelege intensitatea vocii noastre si diferitele variatii de nuante.

In lumea pisicilor este absolut necunoscuta ierarhia castigata prin seria unor lupte si batai. In aceasta privinta, pisica se deosebeste de alte animale, de exemplu, de caine. In viata cainilor, scara ierarhica joaca un rol important, instinctul de apartenenta la haita este foarte puternic, iar haita este capabila sa se intretina si sa se apere daca toti membrii ei se supun unor norme riguroase. Pisica este o fiinta mai independenta. Vaneaza singura, se intretine singura, si tot singura isi creste puii. Chiar daca se formeaza cate o familie mica din doua trei femele tinere care raman cu mama, foarte rar se observa ca acestea si-ar ajuta mama in procurarea hranei pentru pui.

Ceea ce omul realizeaza prin cuvinte si gesturi, pisica realizeaza prin clasificarea urmelor olfactive si prin analizarea mirosurilor straine. Astfel motanii cu ajutorul urinei isi marcheaza teritoriul. Granita teritoriului sau de vanatoare este sfanta si inviolabila, nefiind loc pentru intrusi .Femelele fac acest lucru intr-un mod mult mai rafinat: cu ajutorul unor glande mirositoare aflate sub talpa .Motanii se ghideaza dupa acest parfum in gasirea femelei, si netinandu-se cont de teritoriul incalcat, dese ori au loc batai, timp in care pisica nu le acorda atentie.

Un alt aspect interesant privitor la comportamentul pisicii este capabilitatea acesteia de a-si gasi drumul spre casa. Ceea ce este numit cel de-al saselea simt al pisicii se manifesta intr-un mod miraculos. Pisica asociaza o serie de imagini, mirosuri, reusind astfel sa ajunga la locul destinatie.

Privind retrospectiv, putem observa ca desi toate rasele de feline au pornit dintr-un stramos comun, astazi difera atat prin dimensiuni cat si prin comportamentul social. Astfel de-a lungul anilor, felinele si-au modelat comportamentul pentru a se adapta cat mai bine vietii. Daca era nevoie de mai multa forta s-au aliat in grupuri, iar daca nu era necesara impartirea hranii, alegeau un mod de viata solitar. Cat despre domesticire, pisica a dovedit o adaptare optima vietii de casa, modelandu-si comportamentul pentru a se simti cat mai bine.


Nume comun: Jaguar

Clasa: Mammalia

Ordin: Carnivora

Familie: Felidae

Gen: Panthera

Specii: onca


Jaguarul este solitar si isi desfasoara viata terestru chiar daca poate sa se urce usor in copaci. Isi marcheaza teritoriul ca majoritatea altor specii de feline prin urina si prin zgarierea copacilor. Ca medii de viata prefera padurile, savanele si in general locurile cu acces la surse de apa proaspata, avand in vedere ca jaguarul este un inotator excelent.

Se presupune ca jaguarul a fost un animal de noapte, dar acum isi desfasoara activitatea ziua fiind activ 12-14 ore. Jaguarul se diferentiaza de alte feline prin modul prinderii prazi: dupa ce este pus la pamant, craniul animalului prins este spart de canini jaguarului, demonstrand puterea falcilor.






loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani