fAlcaloizi din frunze de coca - obtinerea cocainei, morfinei referat




Alcaloizi din frunze de coca - obtinerea cocainei, morfinei referat







Alcaloizi din frunze de coca








Profesor coordonator: Referat intocmit de: Bugnariu Cristina                          Huda Mihaela

Parau Bianca







Cuprins



Istoric si definitie

Raspandire si biogeneza

Formula si obtinere

Actiune farmacologica

Efecte asupra utilizatorilor

Toleranta si abuz

Tipuri de consumatori

Factori determinati ai consumului de droguri

Cai si surse de procurare a drogurilor

Situatia drogurilor in Romania

Studiu de caz: Drogurile in judetul Hunedoara

Bibliografie






Istoric si definitie


Oamenii au cunoscut actiunea fiziologica,toxica si curativa a unor plante sau extracte de plante inca din antichitate. Astfel opiul, care este un material rasinos obtinut din fructele macului era folosit in Orient ca somnifer. In regiunea tropicala muntoasa a Americii de Sud, exista un popor, inainte de cucerirea spaniola, care valorifica frunzele de coca, cunoscand actiunea lor stimulanta.

Izolarea principiilor active din plante a constituit o preocupare a stiintei chimice inca de la inceputurile ei. Primul succes in acesta directie a fost obtinut in secolul al XVII-lea de catre Dan Ludovici si Robert Boyle care au izolat alcaloidul din opiu in stare impura.

Chimia alcaloizilor a inceput atunci cand alcaloidul din opiu a fost obtinut in stare cristalizata(1804-1806). Aceasta metoda de izolare a dat nastere numelui de morfina, tot atunci s-a afirmat si faptul ca formeaza saruri cu acizi si este deci, bazic.

Numele de alcaloizi a fost dat de Meissner in 1818 si oglindeste interesul deosebit pentru caracterul bazic al substantelor de origine vegetala, producerea de compusi azotati fiind considerata pe vremea aceea ca un privilegiu al organismului animal. Deoarece singurul compus azotat bazic cunoscut la vremea aceea era amoniacul, alcaloizii au fost considerati multa vreme ca reprezentantii unei categorii noi de compusi organici.

Notiunea istorica de alcaloid dateaza dintr-o epoca anteriara teoriei structurii asa cum si taninul si vitaminele nu pot fi puse de acord cu o clasificare bazata pe teoria structurii.

Este necesara mentinerea notiunii de alcaloid din punct de vedere practic, considerand numarul mare de compusi azotati ce se gasesc in plante. In referatul nostru vom vorbi numai de compusi azotati de origine vegetala cu origine heteorciclica. Acesti compusi ii vom clasifica tinand cont de structura inelelor heterociclice din moleculele lor.

Cercetarea chimica a alcaloizilor a constituit o preocupare permanenta in ultimii 150 de ani. Pe langa marele inters pe care il prezinta, a condus la desoperirea si dezvoltarea multor reactii chimice de interes general. Deslusirea structurii complicate ale alcaloizilor a constituit un prilejiu pentru experimentarea metodelor chimice si fizico-chimice dintre cele mai avansate. Progresul in aceasta directie se poate aprecia considerand dezvoltarea metodelor de lucru ce s-a produs de la primele sinteze de alcaloizi (coniina, nicotina) si a ajuns chiar la sintetizarea unor complicate lucrari de sinteza (chinina, morfina, stricnina).

Cercetarile din domeniul alcaloizilor au inspirat un numar mare de sinteze de compusi, printre care se numara medicamente cu valoare terapeutica mare.











Raspandire si biogeneza


Plantele producatoare de alcaloizi sunt mult mai raspandite, cele mai multe fac parte din dicotiledonate si mai rar din monocotiledonate si criptogame. Au fost identificati in plante peste 1000 de alcaloizi si se apreciaza ca numai 2% din toate specile de plante cunoscute au fost cercetate in ceea ce priveste continutul lor in alcaloizi.

Un alcaloid apare intr-o singura planta sau in putine specii apartinand aceluiasi gen botanic. Numai cativa alcaloizi cu structura simpla se pot gasi in plante apartinand unor specii mult diferite.

O planta contine rareori un singur alcaloid,de obicei ea contine mai multi alcaloizi cu structura asemanatoare, cum este si cazul frunzelor de coca, a tutunului sau a coajei de chinina.

Continutul in alcaloizi al unei plante variaza mult cu regiunea, clima si anotimpul: multe plante tropicale, desi se dezvolta normal, pierd capacitatea de a sintetiza alacaloizi cant sunt mutate in regiuni cu clima temperata sau rece. Multe plante nu contin alcaloizi si din acest fapt rezulta ca ei nu sunt un factor vital cum sunt de exemplu hidratii de carbon, aminoacizii, grasimile si purinele.

Parerile privitoare la rolul fiziologic al alcaloizilor in plante sunt inca putin precizate. Alcaloizii ar putea constitui mijloace de aparare a plantei impotriva insectelor sau a animalelor superioare, dar in acelasi timp pot fi considerati produsi de dezasimilatie a proteinelor pe care planta din lipsa unor posibilitati de excretie, il depune in organele sale. Pentru a doua varianta sunt mai multe obiectii: este putin probabil ca planta sa construiasca molecule uriase si complicate pentru a fixa un singur atom de azot sau, de ce pentru o functiune fiziologica de importanta procesului de excretie s-ar indeplini pe cai atat de diverse in specii botanice inrudite, atunci cand alte procese de importanta vitala (asimilatia bioxidului de carbon, glicoliza) se fac in toate plantele printr-un mecanism identic.

Pentru sintetizarea alcaloizilor plantele folosesc ca materii prime amino-acizi naturali sau produsi de degradare biochimica ai acestora.

In biosinteza alcaloizilor joaca un mare rol reactia Mannich, la care participa o amina(R-NH2), o aldehida(R-CH=O) si un compus capabil sa ia parte la o condensare aldolica sub forma de componenta metilenica. La rezolvarea problemei biogenezei alcaloizilor au adus contributii importante Robinson, R.B.Woodward. Cunostintele din acest domeniu sunt astazi destul de avansate spre a fi de ajutor, in unele cazuri la stabilirea structurii alcaloizilor.

Alcaloizii sunt localizati de cele mai multe ori in anumite organe ale plantei, frunze, seminte, radacini sau coaja.

In plante alcaloizii se gasesc ca saruri ale acizilor vegetali obisnuiti cum sunt acidul citric, acidul malic, acidul tartric si acidul oxalic.

Pentru izolarea alcaloizilor se trateaza planta maruntita sau extractul ei apos cu o baza (hidroxid alcalin sau amoniac) spre a pune in libertate alcaloidul din sarurile sale. Apoi se extrage solutia cu un dizolvant (eter, cloroform). In cazul alcaloizilor volatili, cum este nicotina, se foloseste si distilarea cu vapori de apa.




















Formula si obtinere


Principalul alcaloid din frunzele de Erythroxylon coca, un arbust originar din regiunea muntoasa a Americii de Sud, este cocaina (C17H21O4N), un dublu ester, cu alcool metilic si cu acid benzoic, al un hidro-amino-acid- ecgonina. Prin hidroliza cu apa fierbinte, cocaina trece in benzoil- ecgonina si alcool metilic. Prin hidroliza cu acizi sau alcani se formeaza ecgonina (C9H15O3N), alaturi de acool metilic si de acid benzoic.

Structura ecgoninei se bazeaza pe urmatoarele reactii de degradare: oxidarea cu acid cromic duce la un acid β-cetonic, care pierde usor CO2 dand tropinona. De asemenea se obtin prin oxidare acidul tropinic si acidul ecgoninic. Formarea tropinonei dovedeste ca grupa OH in ecgonina ocupa acelas loc ca grupa OH in tropina. Formarea acizilor tropinic si ecgoninic arata ca grupa COOH a ecgoninei se afla in inelul piperidinic si nu in inelul pirolidinc al moleculei. Din aceste reactii rezulta urmatoarele formule pentru ecgonina si cocaina.

                 

Obtinerea cocainei: se hidrolizeaza amestecul tuturor alcaloizilor, inclusiv cocaina, pana la ecgonina; aceasta se benzoileaza apoi cu anhidrida benzoica si se esterifica prin fierbere cu alcool metilic si un acid mineral.

Exista doua forme conformationale,neizolabile ale tropanului:

Tropina trece prin oxidare in cetona corespunzatoare, tropinona. Prin hidrogenarea acesteia se obtin (in proportie inegala) tropina si un izomer al ei, pseudotropina:

    

Tropina si pseudotropina sunt izomeri endo-exo, datorita pozitiei diferite a grupei OH in raport cu sistemul biciclic. Ca si tropanul, tropina si pseudotropina au molecule simetrice, optic inactive.

Ecgonina deriva formal de la tropina prin introducerea unei grupe de carboxil. Prin aceasta simetria inelului tropanului si al tropinei este suprimata, asa ca ecgonina poseda patru atomi de carbon asimetrici neechivalenti. O molecula cu patru atomi asimetrici poate aparea, conform teoriei, in 16 forme optic active. In sisteme biciclice, numarul izomerilor se reduce insa la jumatate din cauza imposibilitatii sterice a existentei unora dintre formele tensionate. Sunt deci posibile opt ecgonine optic active, formand patru racemici.



Prin tratarea ecgoninei cu alcanii, se transforma in pseudoecgonina. Un asemenea tratament produce o epimerizare la carbonul de care este legata grupa carboxil. In mod similar cocaina trece, cu metoxid de sodiu diluat, in esterul metilic al pseudoecgoninei. Ecgonina si pseudoecgonina se deosebesc deci prin configuratia atomului de carbon.

Prin reducerea grupei COOH din ecgonina, cu LiAlH4, se obtine un diol, ecgoninolul. Acesta formeaza cu benzaldehida un acetal ciclic.



Prin reducerea, cu amalgam de sodiu, a acidului cetonic corespunzand ecgoninei (sub forma de ester metilic), Willstaetter a obtinut, alaturi de produsii principali -ecgonina si pseudoecgonina- o canintate mica de amestec de aloecgonina si pseudoaloecgonina. Acestea au putut fi izolate mai tarziu prin hidrogenarea catalitica a aceluiasi ester cetonic.

Dupa cum s-a aratat, scopina, amino-alcoolul obtinut din alcaloidul scopolamina, sufera usor o izomerizare sub influenta acizilor, dand scopolina, care contine un inel oxidic.






Actiune farmacologica


Frunzele de coca serveau inca din vechime, indienilor din America de Sud, ca stimulent si ca excitant. Cocaina este un anestezic intrebuintat inainte in medicina. Ea are un efect paralizant asupra nervilor periferici, ceea ce produce o senzatie de euforie. In doze mari sau repetate cocaina este toxica.   

Pentru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia trebuie sa treaca de la un nerv la altul sub forma de impulsuri pana ajunge la creier, unde este procesata si interpretata ca atare. Cocaina inhiba aceasta transmitere a informatiei, comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel imposibila. Lista afectiunilor considerate a fi vindecabile cu ajutorul cocainei, lista alcatuita de personalitati medicale ale deceniilor opt si noua ale secolului al XIX-lea, este cu adevarat impresionanta si lasa sa se inteleaga faptul ca planta de coca este un drog miraculos care poate vindeca orice, inclusiv sifilisul.

In 1884 Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calitatile de potential anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar, care a fost sustinut cu tarie de catre Freud, acesta capatand astfel de informatii asupra subiectului din prospectele firmelor farmaceutice in care se afirma ca drogul poate fi folosit in tratarea dependentei de morfina si alcool. Freud nu credea ca si cocaina poate provoca dependenta. Desi drogul era bine vazut in acele timpuri, de la sfarsitul secolului, a inceput sa devina evident faptul ca folosirea lui poate avea urmari dezastruoase. Intr-unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent de morfina. Freud isi tratase prietenul cu cocaina, si devenise chiar el insusi dependent de aceasta. In mai putin de un an prietenul lui a inceput sa sufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud nu a putut renunta la consumul de cocaina vreme de cativa ani. Dar si el si altii au inceput sa scrie despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri.

Devenise evident faptul ca planta de coca putea fi un bun anestezic, in special in cazurile de chirurgie oculara, dar efectele secundare(unul ar fi si afectarea corneei) erau atat de neplacute incat folosirea sa a fost scoasa in afara legii de catre cele mai multe guverne.




Efecte asupra utilizatorilor


Toate formele stimuleaza sistemul nervos central, produc excitabilitate, vorbire rapida si neclara, lipsa de aer, frisoane, transpiratie, insomnie, anestezierea (amortirea) nasului sau gatului in urma contactului direct cu praful de cocaina. Provoaca constrictia vaselor sanguine si cresterea ritmului cardiac. Aceste modificari provoaca o cerinta crescuta de sange in corp dar vasele ingustate nu pot transporta cantitatea ceruta, ceea ce creste riscul de aparitie a suferintei cardiace si cerebrale. Initial drogul produce scaderea apetitului si il face pe consumator sa se simta mai rapid, mai energic, mai increzator si mai puternic.

La doze mai mari consumatorul poate avea iluzii si halucinatii, stare paranoica si simptome de psihoza (stimulantele pot produce stari psihice grave care pot stimula,de exemplu,schizofrenia. Multe accidente rutiere, industriale sunt datorate comportamentului straniu si dezordonat cauzat de excitante). Tensiunea arteriala creste, si pot surveni atacuri de inima sau accidente cerebrale, uneori mortale.

Cand efectele diminueaza, se instaleaza frecvent o stare de depresie. Aceasta poate fi atat de grava incat poate duce la sinucidere. Stimulentii duc la dependenta psihica, iar cercetarile demonstreaza ca dependenta poate deveni si fizica.

Depresia este insotita de oboseala, agitatie, anxietate (teama nemotivata) sau insomnie (consumatorii pot petrece zile in sir fara sa poata dormi normal. Daca acest fapt nu este reglementat cat se poate de repede ,apar starile psihotice).

Numele crack-ului ('pocnet', 'trosnet') provine de la sunetul facut in timpul incalzirii lui pentru a-l topi si a permite astfel inhalarea vaporilor. Efectele sunt similare cu cele ale cocainei, dar mai intense si dureaza mai putin- 3-10 minute. Din aceasta cauza, consumatorii au tendinta de a creste cantitatea. Ei simt ca pot scapa de depresia resimtita doar printr-o noua doza.

La cocaina efectele apar dupa cateva minute de la inhalare si dureaza 20-60 de minute. Cand cocaina este prizata pe nas, senzatia de maxima intensitate apare la 15-30 de minute si apoi scade rapid in intensitate, ceea ce inseamna ca, pentru mentinerea efectului, la fiecare 20 de minute trebuie administrata o noua doza

La consumatorii de crack fata de cei care consuma pudra, depresia este semnificativ mai intensa si mai profunda iar starea de violenta este mai accentuata. La consumatoarele gravide, efectele negative asupra sanatatii fatului sunt mult mai mari.




Drogurile pot fi mortale!




















Toleranta si abuz

Consumul frecvent genereaza toleranta si dependenta.
Exista riscul de a cumpara cocaina care a fost amestecata cu alte substante, unele foarte periculoase. Astfel, ceea ce poate fi doar iritant si neplacut cand este folosita calea de administrare nazala, devine mortal daca este folosita injectarea drept cale de administrare a drogului. Crack-ul e uneori numit versiunea 'fast-food' a cocainei. Consumatorii experimenteaza o stare de bine rapida si intensa, dar costurile ridicate in cazul unui consum regulat de crack ii determina pe acestia sa devina ei insisi traficanti sau sa recurga la prostitutie sau diverse infractiuni pentru a face rost de banii necesari pentru procurarea unei noi doze.

Abuzul de droguri este principala explicatie a delicventei in SUA si o problema, care s-a extins pe intreg continentul american. Liderii luptei impotriva traficului de droguri din 34 de tari latino-americane - cu exceptia Cubei - au inaugurat o reuniune fara precedent la Washington pentru a-si coordona activitatile, in conditiile in care numeroase grupuri si experti au protestat fata de ceea ce ei numesc un esec al razboiului impotriva traficului de droguri. Doar 6% din populatia SUA foloseste droguri ilegale. Din acesti 13 milioane de consumatori, 4 milioane sunt dependenti cronici. Acesti toxicomani cheltuiesc anual 57 miliarde de dolari pentru consumul de droguri ilegale. Drogurile se afla la radacina tuturor relelor sociale in SUA si sunt legate de o treime din accidentele industriale si infractiuni precum agresiunile sexuale. Desi au fost infiintate diferite organizatii si campanii impotriva drogurilor, numarul consumatorilor este din ce in ce mai mare si culturile ilegale nu au fost micsorate, eventual mutate. Timp de peste un deceniu, Bolivia a ocupat alternativ cu Peru primele locuri in topul tarilor producatoare de coca, din care se extrage cocaina ce se exporta pe pietele consumatoare. In mai putin de trei ani, autoritatile boliviene au redus de la 24.500 la 16.000 hectarele culturilor ilegale de coca. Aceasta reducere nu s-a finalizat cu reducerea productiei, ci cu mutarea ei in Columbia, unde traficantii au inlocuit-o cu alte tipuri de culturi. Bolivia si Peru au cerut ajutorul SUA in supravegherea zonei muntilor Anzi, supraveghere ce ar fi pus in dificultate zborurile traficantilor de droguri. Intr-un final aceasta supraveghere s-a realizat, dar numarul hectarelor terenurilor cultivate nu a scazut a fost doar impartit in mai multe regiuni.

In paralel cu desfasurarea conferintei, in fata hotelului Shoreham din Washington s-a reunit un grup de experti pentru a participa la o manifestatie „impotriva razboiului drogurilor'. Criticii au denuntat escaladarea unei militarizari a luptei impotriva drogurilor in America Latina si inasprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri, ca doua aspecte ale unei politici, care nu a dus nici la reducerea distribuirii si nici a cererii de droguri.
























Tipuri de consumatori


In functie de gravitate se impart in urmatoarele categorii:

Ocazionali (consuma doze moderate, in 'ocazii exceptionale', motivate ca scop recreativ sau experimental). Exista riscul de a trece de la folosirea discontinua la cea constanta. Starile emotionale determinate de drog sunt principalele atractii.

'De weekend' (consuma doze mari, luate discontinuu, la sfarsit de saptamana, cu scopul de a 'uita' dificultatile existentei sau esecurile vietii cotidiene). Apare sentimentul de vinovatie si chiar de auto-ura. Creste riscul de a trece la folosirea regulata a unor doze mai mari. Se instaleaza un ciclu de trairi emotionale: consum- vinovatie - remuscare - nevoie de consum crescut.

Toxifilici (consum regulat, de doze moderate, cu convingerea iluzorie ca 'se poate lasa oricand').

Consumul aproape zilnic indica existenta unei probleme de natura chimica, care conduce la dependenta sau la nevoia de droguri mai puternice. Impunerea unei restrictii, chiar daca are loc, nu dureaza.



Toxicomanii (consuma doze mari, regulate, droguri diferite). Dependenta este clara, afecteaza progresiv viata sociala, starea materiala, existenta in general. Argumentele morale sau rationale, dovedirea efectelor distructive (fizice sau psihice) nu mai pot inlatura nevoia de drog.











Factori determinati ai consumului de droguri


Din numarul total de consumatori de droguri, categoria cu cea mai vasta reprezentare este categoria adolescentilor determinati de o mare diversitate de cauze interne, externe cat si de situatii/imprejurari sau factori inhibitori interni sau externi.

Principalele cauze interne care ii fac pe tineri sa incerce sau sa consume curent droguri sunt:

1) curiozitatea, tentatia, “fructul oprit”

2) dorinta de senzatii tari

3) lipsa de maturitate /responsabilitate

4) problemele personale, necazurile, disperarea

5) singuratatea, lipsa prietenilor  

6) plictiseala, lipsa unor preocupari interesante

7) teribilismul /nevoia de a iesi in evidenta   

Principalele cauze externe responsabile de consumul de droguri la adolescenti sunt (in ordinea importantei):

1) anturajul /grup de prieteni “dubiosi”

2) climatul familial defavorabil

3) nivelul educational si cultural redus

4) lipsa informatiilor sau informatii false despre droguri

5) imitarea modelelor din filme, etc

Principalele circumstante in care tinerii “incearca” un drog sau devin consumatori de droguri sunt (in ordinea importantei):  

1) tovarasia /prietenia  toxicomanilor,

2) distractiile (petreceri, discoteci, baruri),

3)frecventarea anumitor grupuri si locurile ascunse /secrete.

Principalii factori interni care ii impiedica pe tineri sa consume droguri sunt:

1) taria de caracter, vointa, maturitatea, constiinta;

2) teama de dependenta, de a nu se putea lasa;

3) nu simt nevoia /nu sunt influentabili;

4) constientizarea pericolului consumului

5) un ideal de viata /alte preocupari.

  Factorii inhibitori externi plasati in topul listei de catre adolescenti sunt:

1) gradul de cultura si educatie

2) teama /respectul fata de parinti

3) mediul in care traiesc




























Cai si surse de procurare a drogurilor


Situatia confiscarilor de droguri in Romania la 31.12.1998










Total

REALIZATE DE :










Politie










Vama










Total










DROGUL :










Cocaina (kg)










LOC DE DISIMULARE :










Mijloace de transport










Containere










Colet postal










Bagaje














Imbracaminte










In/pe corp










Locuinte










Obiecte de arta










Aparatura electronica










Cultura










Abandonata










Total










ZONELE GEOGRAFICE DE ORIGINE ALE TRAFICANTILOR :










Romania










Europa










Asia










Africa












America de Nord si Sud










Australia










Neprecizata










Total




















Situatia drogurilor in Romania


Concluziile Observatorului Roman de Droguri si Toxicomanie exprimate in ultimul raport au fost:

- Se inregistreaza o tendinta crescatoare a folosirii drogurilor de tipul benzodiazepinelor- diazepam de exmplu, asociate adesea cu alcoolul.

- De asemenea creste tendinta de consum a canabisului si marijuanei in special printre studenti.

- S-au inregistrat cazuri de supradoza cu medicamente obtinute fara retete din farmacii- de exemplu efedrina.

- Creste tendinta de consum si pentru amfetamine (ecstasy)

- Principalul drog folosit in Romania este heroina si din pacate in special pe cale injectabila.

- O scadere a varstei la care incepe consumul chiar spre limta de varsta 11-12 ani.

- De asemenea au inceput sa apara cazuri de poliasociere de droguri.

In cazul cocainei, s-au inregistrat 5 cazuri dintre care 2 cazuri noi si 3 recaderi. Cele 2 cazuri noi sunt consumatorii de sex masculin si au varste cuprinse intre 30 si 34 de ani.


Cazuri pe judete:

Judetul

Total

Total


Arges


Bihor


Bistrita- Nasaud


Brasov


Braila


Covasna


Galati


Giurgiu


Iasi


Mehedinti


Mures


Neamt


Olt


Prahova


Sibiu


Suceava


Timis


Bucuresti


Ilfov































Studiu de caz: Drogurile in judetul Hunedoara


Centrul Judetean de Prevenire si Consiliere Antidrog Hunedoara si-a inceput activitatea in data de 30.05.2002, cu sediul in municipiul Deva.

In urma analizei privind traficul si consumul ilicit de droguri s-au constatat urmatoarele tendinte:

- drogurile ajung pe teritoriul judetului,atat din tara (Bucuresti, Constanta, Timisoara, Brasov si Cluj-Napoca) cat si din strainatate (Turcia, Republica Moldova, Grecia, Olanda si Franta).

- drogurile sunt aduse de micii „dealeri” care au legaturi cu furnizorii din zonele mentionate si sunt distrbuite in special in localurile de noapte, baruri si discoteci, cu predilectie persoanelor din anturaj care alcatuiesc categoria consumatorilor recreationali.

- daca in trecut, majoritatea capturilor erau de canabis si derivati ai acestuia (hasis), in prezent captura s-a diversificat cuprinzand droguri din categoria derivatilor de amfetamine.

- a inceput sa se formeze o piata a drogurilor, dozele comercializandu-se in locuintele dealerilor dar si in zone sau localuri frecventate de distribuitori care sunt, de cele mai multe ori, consumatori.

- marea majoritate a consumatorilor sunt la randul lor dealeri, care sunt lipsiti de mijloace de subzistenta sau care cauta sa-si mareasca veniturile.

- metodele folosite de catre consumatori sunt in special fumatul, canabisul fiind disimulat in tigari, consumul pe care orala a comprimatelor, prizatul si mai rar injectarea.

- nu au fost inregistrate persoane dependente de droguri, care sa necesite tratament de specialitate in centru de dezintoxicare.

Localitatile in care se inregistreaza cresteri a consumului de droguri sunt: Deva, Hunedoara, Simeria si orasele din Valea Jiului. Un exemplu edificator este exemplul unui elev de la Colegiul Transilvania din Deva, la domiciliul caruia in data de 28.03.2003 s-au gasit 3 tigari confectionate artizanal ce contineau canabis si 3 ghivece cu plante de canabis.


In anul 2002 au fost cercetate un numar de 22 de persoane- 13 cu domiciulul in judetul Hunedoara, cu varste cuprinse intre 14-35 de ani (5 elevi, 3 fara ocupatie, 5 cu alte ocupatii), iar de la inceputul anului 2003 si pana in prezent au fost cercetate 16 persoane cu varsta cuprinse intre 17-45 ani (2 elevi, 6 studenti, 2 fara ocupatie, 6 alte ocupatii). In anul 2002 au fost confiscate 2012 pastile amfetamina si 2 kg canabis, in anul 2003 fac obiectul confiscarilor marijuana si ecstasy.

In privinta numarului consumatorilor de droguri, judetul Hunedoara este slab reprezentat in comparatie cu alte judete printre care si Bucurestiul, unde 10% din elevi declarati sunt consumatori de droguri.

























Bibliografie


C. D. Nenitescu - Chimie Organica (vol. 2). Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti-1980.


Hector P. Blejer- Frunzele de coca si patima cocainei - Cateva note istorice. Jurnalul asociatiei medicale canadiene- 25 Septembrie 1975


W. G. Mortimer - Divina planta (p. 701) - Medi-Comp Press - 1998


J. L. Corning -Anestezia locala in medicina generala si chirurgie - Madrona Publishers - 1992


L. Grinspoon-J. B. Bakalar- Cocaina si evolutia sa sociala - Basic Books - New York - 1985


P. Erickson-E. M. Adlaf-R. G. Smart-G. F. Murray - Cocaina si crackul in perspectiva (a doua editie)- Lexington Books- New York -1994


Centrul Judetean de Prevenire si Consiliere Antidrog Hunedoara


Revista de drept penal(Anul IX-nr. 3; Anul X-nr. 1) - Asociatia Romana de stiinte penale - Bucuresti -2003


Ion Pitulescu - Al 3-lea razboi mondial. Crima organizata - Editura National - 1996


Observatorul Roman de Droguri si Toxicomanie din cadrul Agentiei Nationale Antidrog


Informatii personale




loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani