Stari de agregare - lichida, solida si gazoasa - instalatia de aer conditionat referat




STARI DE AGREGARE





Exista trei stari de agregare:

Solida



Lichida

Gazoasa

A patra stare de agregare este plasma.

Aceste proprietati sunt datorate interactiunilor dintre moleculele corpurilor.

La presiune normala, schimbarea starii de agregare a unui corp are loc prin schimb de caldura intre corp si mediul inconjurator. Moleculele unui corp aflat la o anumita temperatura efectueaza o miscare de oscilatie in jurul unor pozitii de echilibru, pozitii determinate de interactiunile dintre molecule. Prin absorbtie de caldura din exterior se modifica atat energia cinetica medie cat si energia lor potentiala. Atat timp cat corpul ramane in stare solida, modificarea energiei potentiale este mult mai mica decat modificarea energiei cinetice. Acest fapt are ca urmare cresterea temperaturii corpului, caldura absorbita fiind data relatia:

Q=mcsolid(tfinal – tinitial

Dupa absorbtia intregii calduri necesare starii de agregare solidul se transforma in lichid.

Tipul miscarii moleculelor, structura interna si distantele medii dintre molecule:


Caracteristici

Interactiuni intermoleculare

Tipul miscarii moleculelor

Structura interna a corpului

Distante intermoleculare

Stare de agregare

Solida

Forte (atractie-respingere) inermoleculare mari.

Oscilatie in jurul unei pozitii de echilibru (nodurile retelei cristaline)

Ordonata si periodica in spatiu (pozitile moleculelor se repeta periodic in spatiu formand structura cristalina)

De ordinul diametrului atomic-molecular

Lichida

Forte inermoleculare mici.



Oscilatie si translatie

Ordine locala instabila in timp

Gazoasa

Fotte intermoleculare neglijabile (nule)

Translatie (limitata doar de peretii incintei) si rotatie

Nu exista asezare ordonata.

Oricat de mari.




Instalatia de aer conditionat – aplicatie a starii de agregare



Caldura trece natural de la fierbinte la rece, asa cum aerul din camera se incalzeste cand afara este cald. O instalatie de aer conditionat are sarcina dificila sa pompeze caldura din camera inspre exterior, impotriva tendintei naturale. Aceasta se realizeaza controland vaporizarea si condensarea unui fluid de lucru, schimband presiunea si densitatea acestuia. Principiul de functionare este asemanator cu cel dupa care functioneaza frigiderul.

Suprafata de separatie dintre un lichid si vaporii sai este intotdeauna un loc nelinistit: moleculele se misca mereu intre cele doua stari. Cand densitatea vaporilor este mica, din lichid pleaca mai multe molecule decat cele care revin. Dimpotriva, cand densitatea vaporilor este mare, mai multe molecule se intorc in lichid decat pleaca. Aceste transformari au loc pe masura ce fluidul de lucru trece prin diferitele parti componente ale unei instalatii de conditionare a aerului.

Este nevoie de energie pentru a separa moleculele dintr-un lichid, astfel ca fluidul de lucru absoarbe caldura din mediu cand lichidul se vaporizeaza.

Primul pas al acestui proces are loc in capilar - un tub foarte subtire care ingreuneaza curgerea fluidului. Fluidul de lucru patrunde in capilar cu densitate mare, micsorandu-si brusc presiunea trecand prin capilar. Lichidul incepe sa se vaporizeze, racindu-se. Efectul este asemanator cu racirea aerului atunci cand este suflat printre buzele tuguiate. Pe masura ce fluidul trece prin serpentina de vaporizare, continua sa se vaporizeze, absorbind caldura de la aerul din incapere.

Este nevoie de energie pentru a separa moleculele dintr-un lichid, astfel ca fluidul de lucru absoarbe caldura din mediu cand lichidul se vaporizeaza.

Primul pas al acestui proces are loc in capilar - un tub foarte subtire care ingreuneaza curgerea fluidului. Fluidul de lucru patrunde in capilar cu densitate mare, micsorandu-si brusc presiunea trecand prin capilar. Lichidul incepe sa se vaporizeze, racindu-se. Efectul este asemanator cu racirea aerului atunci cand este suflat printre buzele tuguiate. Pe masura ce fluidul trece prin serpentina de vaporizare, continua sa se vaporizeze, absorbind caldura de la aerul din incapere.



















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani