Referat la chimie - arsen referat





Arsenul (As)


Numele grec "arsenicon" in traducere "barbat",era atribuit in



antichitate unor sulfuri de arsen si acidului arsenios. Pentru prima data

Platon si Strabon amintesc de existenta si exploatarea arsenicului din

muntele Sandaracurgium - provincia Pont.Ca elemnt se pare ca a fost

preparat pentru prima data de Albertus Magnus in anul 1250 din auri-pigment si sapun, si apoi de Paracelsus prin sublimarea sandaracului cu

coji de ou.Alchimisti foloseau arsenicul pentru albirea metalelor colorate

ca fierul si cuprul.Acestea frecate cu arsenic primeau un luciu alb.

Date certe despre propagarea arsenicului metalic provin de la

Lèmery care in 1675 trateaza sulfurile de arsen cu drojdie de vin si sapun moale, de la alchimistii secolelor urmatoare ce fac studii sistematice asu-pra obtinerii si proprietatilor acestui element.Dintre acestia amintim:

J.Scroeder 1694), H.Brandt(1733) si J. Liebig(1842).

In paralel cu descoperirea proprietatilor fizico-chimice ale arse-

nicului,alchimistii au descoperit si proprietatile biomedicale.Din arsenicul alb s-au preparat puternice otravuri care au facut multe victime dea lungul

anilor.Se spune ca Papa Pius al III-lea si Clement al XIV-lea au fost otraviti cu " aqua Toffana di Napoli" preparata din arsenic, iar Napoleon

ca ar fi fost asasinat pe insula Sf.Elena prin adaos regulat de arsenic in hrana de catre un trimis al regelui Ludovic al XVII-lea.Mult mai tarziu la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. trecut s-a descoperit si efectul benefic al arsenicului.Era anul 1909 cand P.Erlich descopera salvarsanul

si prorietatea lui de a vindeca sifilisul.

Arsenul pezinta doua forme alotropice: arsenul cenusiu sau metalic

stabil in stare solida la orice temperatura si arsenul galben instabil.

Arsenul cenusiu sau metalic formeaza cristale hexagonale, argintii, lu-

cioase, usor casabile, insolubile in apa, CS2 sau alti tipi de solventi.Incal-zit in absenta aerului, la presiune normala sublimeaza la 633oC iar sub presiune de 76 at, se topeste la 817oC.vaporii de arsen au o culoare galbe-na, miros de usturoi, sunt foarte toxici si alcatuiti din molecule tetratomice

As4, cu structura tetraedrica ca si P4.Peste 1325oC As4 disociaza in As2 iar

peste 1700oC in atomi.

Arsenul galben se obtine prin condensarea brusca, in aer lichid, a vapori-lor; este solubil in CS2, d=1,97 ,putin stabil, transformandu-se ireversibil

in arseniul cenusiu.

Arseniul formeaza cu metalele alcaline si alcalino-pamantoase

arseniuri ionice si nu reactioneaza deloc cu hidrogenul intrucat in seria

elecrochimica se situeaza intre acesta si cupru si are potential normal po-

zitiv. Structura elctronica s2p3 a stratului de valenta dicteaza comporta-mentul chimic al arsenului. Conform acestei structri acesta poate forma

ioni +-3,+5 dar si alti ioni cu stari de oxidare intermediara in unele cazuri.

Fata de sarurile aurului, cuprului si platinei, arseniul metalic actioneaza ca un reducator aducandu-le in stare elementara, pentru ca in faza a doua a reactiei sa formeze arseniuri (Cu2As, Au2As, PtAs2).



Se cunosc compusi ai arseniului si cu unle elmente din grupa aIV-a

(SiAs, SiAs2, GeAs, GeAs2) si din grupa a III-a pricipala (AlAs, GaAs). Cu carbonul si cu borul nu se combina. In schimb cu metalele alcalino-

pamantoase si alcaline, elemente puternic electropozitive, arsenul reactio-

neaza cu usurinta formand arsenuri.Arseniurile se pot obtine prin topirea componentilor, prin trecerea topituri sau vaporilor de arsen peste metale, dar toate se pot obtine si prin aluminotermie sau prin reducerea trioxidului de arsen si a clorurii metalului cu hiposofit de sodiu (NaH2PO2).Cu meta-lele grele si din grupele secundare arsenul formeaza combinatii intermeta-lice ce imprumuta structura spatiala a sulfurilor: arseniura de Ni este simi-

lara cu FeS,PtAs2 ,FeS2,iar FeS2 are reteaua ortorombica a marcasitei FeS2

Arsenul intra in structura unor minerale si alaturi de sulf ca in cazul mis-pichelului FeAsS, a cobaltinei CoAsS etc.

Arsenul folosit ca element de aliere mareste duritatea aliajelor.Este

suficient ca in aur, argint si ,metalele platinice sa se gaseaca arsen in proportie de 1 la 1000 pentru ca acestea sa-si piarda complet maleabilita-tea si sa devina casante. Plumbul folosit la alicele de vanatoare contine

pana la 2% As, dar datorita ramanerii acestora in natura, arsenul se trans-forma in trioxid de arsen a carui toxicitate pentru organismele vii este binecunoscuta.Adaugat in cupru in proportie de 0,25%, ii ridica tempera-tura de inmuiere si ii mareste rezistenta anticoroziva.Arsenil este folosit

cu mare succes si in electronica datorita proprietatilor semiconductoare

si fotoconductoare similare siliciului si germaniului.In pirotehnie se folo-seste pentru producerea focurilor albe (cel indian).Trisulfura de arsen este

pigmentul vopselei de ulei numite galben regal.Aceasta se mai foloseste in tabacarie, pentru ignifugarea lemnului.O solutie benzenia a arsenatului de plumb a fost prima substanta chimica utilizata in terapia cancerului.

Nici un zacamant de minereuri metalice nu a fost sau nu este explo-

atat exclusiv pentru arsen; de regula arsenul se obtine ca subprodus, cres-

cand valoarea economica a diferitelor tipuri de mineralizati in care se ga-seste.De altfel toxicitatea sa mare a candus in nenumarate situati,la nece- sitatea folosirii de inlocuitori, fapt ce a condus la scaderea cererii sale pe piata mondiala.

















BIBLEOGRAFIE:

S.Vlad - T.Gut *Arsenul,Stibiul,Bismutul

Editura tehnica

Ioan Grecu - Teodor Goina *Chimie anorganica

Editura Did. si Ped., Bucuresti-1982

3.Cicanaru Ioan - Elemente toxice

Editura tehnica









Copyright © Contact | Trimite referat