Totul desre diamant referat





DIAMANT


Daca in zbuciumata istorie a omenirii lumea minerala a nestematelor a avut un rol indiscutabil, cu multilaterale implicatii, diamantul a fost, fara indoiala, sub toate rapoorturile, gema cea mai de seama. Descoperirea sa isi pierde obirsia in noianul mileniilr, in Orientul indepartat, mai precis in India, prima patrie a celor mai felurite pietre pretioase. Peste mari si deserturi necuprinse, diamantul ajunge mai tarziu in Europa. Cea mai veche marturie este o statuie greaca, cu ochii de diamant neslefuit, datand din sec V i.e.n.si afalata in prezent la „British Museum”. Egiptenii au cunoscut insa diamantele Indiei cu milenii in urma si le-au folsit nu numai ca podoaba, dar si ca unealta(datorita duritatii sale neegalate). Legendele poparelor Orientului indepartat sau apropiat, credintele si superstitiile Evului mediu sau chiar mai recente, astrologia, mistica, medicina empirica, ambitia si afectiunea, au creat in jurul diamantului o aureola unica in ierarhia si istoria bunurilor omului. Este imposibil ca in spatiul pe care-l avem la indemana sa trecem in revista cel putin o parte dintre faptele si legendele puse pe seama acestei pietre nobile.




Denumirea mineralului provine de la cuvantul grec adamas= invincibil, referindu-se la duritatea materialului. Varietate de carbon nativ(C), cristalizata in sistemul cubic, cu habitus predominant octaedric, mai rar tetraedric[D35]. Se formeaza in roci magmatice ultrabazice de adancime in conditii de presiune si de temperatura inalte, intalnindu-se, rar, in unii meteoriti si, frecvent, in aluviunile formate prin dezagregarea rocilor diamantifere. Este incolor si transparent ca apa, dar apare frecvent cenusiu, brun, galben sau alb, si exceptional, rosu, verde, albastru sau negru (prin incalzire la temperatura inalta coloratia  poate disparea, dar apare la racire). Varietatile impure sau cu forme deosebite sunt: bortul, negru, cristalizat sub forma de concretiuni neregulate sau ca granule sferice cu structura radiara; balasul incolor, cristalizat sub forma sferica, casant. Are luciu puternic adamantin, caracteristic, cu aspect gras,- care da cristalelor rotunjite aspectul unor picaturi de guma arabica- clivaj foarte bun si spartura concoidala si este insolubil in acizi.

Inaca din secolul trecut au fost recunoscute diamante in meteorite, adica in fragmentele minerale de origine cosmica ajunse in sfera de atractie a Pamantului. Intrucat alcatuirea lor este analoaga cu a rocilor terestre, este un argument pentru a sustine concluzia ca materia din care se compune Universul este asemanatoare si alcatuita pretutindeni din aceleasi elemente. Prezenta carbonului, chiar sub forma de diamant, in masa acestor produsi astrali, ar constitui, dupa unii, un argument pentru existenta unei vieti biologice extraterestre.

Diamantul are indice de refractie ridicat(2,407 pentru lumina rosie si 2,465 pentru cea violeta) si duritatea 10, cea mai mare in scara mineralogica. Este foarte transparent pentru razele X, expus la soare sau la actiunea radiatior devine luminos la intuneric, iar unele diamante, supuse descarcarilor electrice in vid, prezinta o fosforescenta verdde palida. Chimistul francez Henri Moisan(1852-1907) a reusit sa fabrice in laborator cristale minuscule de diamant sintetic, in cuptorul sau electric, iar mai tarziu, s-au obtinut diamante din grafit, lucrand la 25000 temperatura si circa 100.000 at.



Diamantul este intrebuintat ca piatra pretioasa (taiat in brilante), la taierea, slefuirea si gravarea diamantului insusi, la taierea sitclei a portelanului etc. Varietatile impure; bortul(v.), ballasul(v.) si carbonado(v.) cum si diamantele foarte mici (diamante industriale) sunt folosite pentru armarea uneltelor de foraj, ca abrazivi etc. Zacamintele mari de diamante se gasesc in: Africa de Sud (pe raul Vaal, in Transvaalul de sud-est, pe tarmul sud-vestic african etc.), in India, Brazilia (Minas Geraes), Venezuela, Zair, Angola, Guyana, Kalimantan, Australia, Iakutia (Rusia) etc. Exploatarea diamantelor se cunoaste din cele mai vechi timpuri, din India, care pana in sec.XVIII-lea a fost aproape unicul furnizor din lume. In 1728 s-au descoperit zacamintele de la Minas Geraes (Brazilia) si in 1867 cele din Translvaal. Au urmat apoi celalalte zacaminte cunoscute, ultimele fiind cele din Iakutia (Rusia), descoperite recent. Printre diamantele mari cunoscute [D 36], de valori inestimabile, sunt: Koh-i-Noor (care dupa traditie a fost purtat de un erou din Mahabrata si care astazi este in tezaurul coroanei engleze); Orlov (199,6 c.), dat de un principe rus in 1772, Ecaterinei a II-a; Marele Mogol, care apartine sahului Iranului; Regentul (136 c.); Steaua Sudului, gasit in Brzilia in 1853; Steaua Africii de Sud, gasit in Transvaal in 1869; Excelsor (965,5 c.), gasit la Jagersofontein in 1893; Victoria(457 c.) ; Cullian, gasit in Transvaal in 1905, unul dintre cele mai mari diamante cunoscute (3025,75 c.) etc. Varietatile impure au importanta industriala, fiind folosite la sapele de foraj, ca abraziv etc.


Bibliografie –Pietre pretioase- Victor Corvin Papiu si Gheorghe Mastacan

-Chimia pentru toti -Simona  Ed. Stintifica 1975 Nistor Ioan si Valcean Pompei












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani