CONFLICTE - CONFLICTUL INTERETNIC - CAUZE SI METODE REZOLUTIVE referat





VIDA VLAD ,AN IV

RISE

CONFLICTUL INTERETNIC

CAUZE SI METODE REZOLUTIVE







Virulenta nationalismului ca ideee politica si interesul crescut al acelor forte politice care se bazeaza pe aceasta idée poate fi explicat prin trei grupe de factori: 1.mostenirea istorica

2.curente socio-economice si schimbari politice 3.manipulare politica

1.Istoria este un element crucial al politicului,mai ales in Europa centrala si de Est.Cresterea nationalismului,formele pe care le ia si conflictele pe care le genereaza sunt in mare masura determinate de mostenirea istorica specifica a regiunii in cauza.Traditia nationalismului in Europa centrala si de esta a fost moderarta de mai multi factori:dominatie straina indelungata,process interupt de formare a statului,insecuritate nationala si conflicte,antipatii si resentimente entice, religioase,politice,mituri nationale si o istorie de reguli autoritare.O interpretare selective a mostenirii istorice ar servi unor interese importante.Trecutul e o sursa de inspiratie si consolare,plin de lectii si avertismente,incidente si adevaruri absolute.Nationalismul foloseste politici simbolice:el simplifica si obscurizeaza realitatea,cere si da raspunsuri usoare,foloseste miturile collective.Bulgaria duce dupa ea”nefericita soarta istorica de a fi bariera care a tinut musulmanii afara din Europa,ce era sa duca la conflicte intre bulgari si etnicii turci din Bulgaria”Ei au salvat Europa de musulmani,la fel cum au facut-o si croatii,polonezii,maghiarii,moldovenii si chiar sarbii .

Mai mult la anumite momente de schimbari radicale ,istoria ofera simboluri si ritualuri ce ajuta la creerea unui sentiment de identitate si securitate.Istoricul polonez Jerrzy Jedlicki spunea ca:”evolutia noastra prezenta nu e mai putin conservativa decat e radicala,si e ca o privire ce se uita in ambele directii :in viitor si in trecut”

Aceasta privire in trecut nu gaseste in societatile post comuniste prea multe exemple de toleranta si democratie

Multi din eroii nationali creditati cu contributii incontestabile la istoria natiunilor nu prea sunt distinsi prin aceste caracteristici.Au existat moderati printre ei,nationalisti conservatori ai secolului 19 ca maghiarul Istvan Szecheny,cehoslovacul Joseph Tiso,romanul Ion Antonescu.In primul rand,aceste figure istoriceau insemnat lucruri diferite pt oameni diferiti.Ei sunt eroi nationali in adevaratul sens al cuvantului,parte a mostenirii a grupului etnic dominant in societate.Numele lor au fost deseori associate insa cu actiuni de suprimare a minoritatilor entice si politice si entice.In al doilea rand rand acesti lideri istorici au fost idolatrizati de diferiti oameni pt motive diferite.Tiso de exemplu nu este tinut minte pentru colaborarea cu nazistii si antisemitsmul lui ,ci pentru faptul ca numele lui e legat de istoria independentei poporului sau.In al treilea rand ,aceasta idolatrizare a acestor figure istorice nu a fost facuta oficiala,dar situatia se schimba.Ion antonescu a fost executat de fortele de ocupatie sovietica,in ’46,iar dupa ’89 a fost onorat de frontal salvarii nationale.In al patrulea rand ,comparat cu figurile politice proeminente,importanta istorica a acestor figure istorice e mai putin relevanta.Locul proeminent al istoriei in interesul societatii si discursuri politice e mai mult decat un simplu simtom al virulentei gandirii nationaliste.Istoria a fost manipulata,distorsionata si suprimata de conducatorii comunisti si de predecesorii lor.In acest sens revolutia de la ’89 a fost un moment de revelatie,unul de adevar.

2.Schimbarile sociale si politice.Nationalismul in societatile post comuniste nu poate fi explicat doar de acesti factori istorici, de aceasta traditie bogata de mitologie nationala colectiva si reguli autoritare.Circumstantele actuale joaca un rol crucial atat in perioadele de schimbari rapide si drastice ,in general,cat si in curentele politice si situatia socio-economica in centrul si sud estul europei,in particular.Aceste circumstante determina diferitele forme de nationalism in grupurile dominante in societate cat si in grupurile entice minoritare,care dupa secole de dominatie comunista cauta oportunitati sa-si exprime constiinta lor nationala.Sentimentul dominant e cel de insecuritate,si neincredere in societatile traditionale si inchise in momentele de schimbari radicale.Acolo unde egalitarismul,inactivitatea,si docilitatea au fostincurajate oficicial mult timp,acum,responsabilitatea si initiativa individuala, nivelul de inegalitate sunt standardele ce se impun.Acum opozitia,deschiderea,si criticismul tind sa devina o noua morala.In Polonia, un sondaj de opinie in ’90 releva faptil ca 80%din chestionati si-au definit situatia economica ca proasta.Frustrarea economica e cruciala si e un factor ambivalent ce face sa renasca politica nationalista in centrul si estul europei.Criza economica si tot mai adanca si mai continua , reformele economice,si lipsa de perspecticva pt mari grupuri ale societatii au subminat legitimitatea a scopurilor si obiectivelor socio-economice a guvernelor post-comuniste.Aceasta are ca impact crestera posibilitatii ca altii sa mobilizeze aceste sentimente de frustrare si insatisfactie.Nationalismul e incurajat atat de sentimental de discriminare economica cat si de sentimental ca unul e obligat sa faca o contributie disproportionat la dezvoltarea altor regiuni.Frustrarea economica ca o sursa a nationalismului si intolerantei fata de etniile minoritare nu e doar o problema izolata,ci e intotdeauna legata de considerente politice.Intr-o societate unde au loc schimbari econimice bruste , nationalismul primeste o identitate de care sa se agate.El sustine identitatea grupurilor particulare,prezente din totdeauna, dar care a fost uitata,el este cel de la care se asteapta sa ofere protectie impotriva alienari si individualizarii care survin in timpul schimbarilor.Modul de organizare communist a exclus posibilitatea liberei activitati si initiative economice,lucru intalnit si al nivel politic.Multe grupuri politice si partide s-au concentrate mai mult pe probleme simbolice, cateodata numai pe le.De aici s-a ajuns la o neincredere generala in toate formele de politica si instrumente politice, si o crestere a susceptibilitatii a celui mai puternic symbol, interesul natiunii.Nationalismul e un symbol politic prin excelenta.



3.Manipularea politica.E o puternica inclinare in a crede ca renasterea intolerantelor si cateodata nationalismul agresiv si conflictele au fost considerate ca inevitabile.Dimensiunea nationala si dominatia straina au o legatura istorica,dar nationalismul devine relevent doar cand e radical.Structura statului federal nu a fost perceputa sau folosita ca o masura democratica pt a realize aspiratiile poporului iugoslav,ci ca un mechanism de a integra ambitiile nationaliste , de a realize o lege comunista.Politica nationala agresiva dusa de Miloshevic, discriminarea sarbilor sub regimul lui Tudjman,refuzul partii sarbe si a armatei federale de a discuta schimbari in structura statului nu au fost nici evidente, nici inevitabile.Ele au fost rezultatul unor calcule politice

Unde putem pune totusi inceputurile acestun nationalism moderm?El s-a nascut odata cu amurgul iluminismului si al imperiului limbii latine.Politic, insa el este creatia Revolutiei Franceze.Exegeza il vede ca pe un gest de raspuns la factori perturbanti, venit din partea unor comunitati mari de indivizi uniti prin limba si conditie culturala .Ca mecanism de intrare sau reintrare in istorie ,nationalismele implica permanenta relatiei adversare, pe o partitura aflata intre frica si afirmare.

Cel mai recent conflict si cel mai apropiat in spatiu de noi este cel din Yugoslavia. Sarajevo nu e un accident.Capitala bosniaca i-si are locul ,pe frontispiciul istoriei europene in relatarile despre divizari pe baza etnica,expulzari pe motive rasiale,despre lagare de concentrare,genociduri,etc.Principiul ce se propaga tot mai mult in europa sec.xx se numeste apartheid.In era comunicatiilor in masa,a internetului ea pare un paradox.Nicicand in europa nu au fost atatia oamenii dependenti unii de altii.In schimb cu cat tarile europene se raliaza tot mai mult din punct de vedere tehnic,si economic,cu atat o multime de oameni se simt tot mai amenintati in identitatea lor culturala si, ca atare,manifesta nevoia de a se diferentia unii de altii.De teama pierderii identitatii culturale ,de izoleaza unii de altii si folosesc deosebirile culturale pt a-l elimina pe cel strain.Asistam, la sfarsitu sec.xx,in balcani si in caucaz la escaladarea brutala a vietii cotidiene a Europei.europenii din vestul si centrul continentului privesc cu un fel de suficienta fariseica spre sud-est.Ei nu-si dau seama ca intr-o forma mai atenuata ,asista la aceeasi epurare etnica si culturala ,la acelasi proces de separatie, daca nu cumva,in regiunile lor, le-au realizat deja de mult timp.Nicicand oamenii nu au trait mai bine decat in a doua jumatate a secolului nostru, un secol al extremelor, dar care e cel mai ucigator dintre toate.Una dintre cauze ar fi nebunia etnonationalista care a cuprins Europa in repetate randuri.La sfarsitul secolului,parti intregi ale continentului trec prin noi izbucniri ale acestui flagel.In europa de vest valuri de xenofibie, antisemitism si rasism cuprind intreaga societate.Zguduirile din Europa au facut ca dimensiunea etnica a conflictelor din alte continente sa iasa si mai mult in evidenta , ca in cazul celor din Afganistan, Kurdistam,Rwanda,si Somalia, al ororilor etnic-religioase din subcontinentul indian.Etnicizarea crescanda a politicii nu se manifesta numai in politica inalta.Si viata de zi cu zi din societatile noastre trece printr-o faza de nationalizare si etnicizare.Steagurile si drapelele creeeaza pe stadioane o atmosfere nationalista,tendinte etnonationaliste sunt la moda ,in muzica si reclama castiga tot mai mult teren.Etnonationalismul se bazeaza tot mai mult pe supozitia ca popor, natiune si etnicitate reprezinta categorii naturale.Chiar daca etnonationalistii nu mai aduc argumente rasiale si biologice,ei se declara totusi adepti ai diferentelor culturale,,din care deriva inegalitatea si ca atare calitatea diferita a oamenilor.Pentru a evita amestecul culturilor si al grupurilor etnice ,ei se pronunta pentru segregatie si separatie.



CE-I DE FACUT?

Societatea occidentala moderna este marcata de vointa de realizare a bunastarii economice ,a coeziunii sociale si a democratiei liberale.Daca analizam relatiile din interiorul triadei,constatam ca Europa se afla intr-o faza dificila de tranzitie.Pana in anii’60 teoreticienii modernismului credeau ca democratia si piata sint legate automat una de cealalta.Problemele globale ale economiei mondiale si ale mediului necesita,mai mult decat mecanismul economiei de piata.Astfel,autoritarismul Asiei devine pt multi tot mai atractiv,pt ca ofera succese economice si coeziune sociala fara sa fie nevoite sa suporte costurile sociale ale individualismului vestic.Oamenii din europa incep sa-si puna intrebarea:sa renuntam la drepturile noastre cetatenesti pt a ajunge la un nivel de bunastare superior?Uriasele migrari din a doua jumatate a secoluluim nostru si nationalizarea crescanda a Europei de est ,dupa prebusirea imperiului sovietic,au readus problemele identitatiin in centrul interesului politic.

In decursul istoriei europene au existat mai multe modele de abordae a diversitatii culturale intr-o comunitate politica.In primul rand ne gandim la tipul imperiilor cuprinzand mai multe popoare:Habsburgic,Roman unde baza convietuirii o constituiau ansamblul de regulii politico administrative.Deoarece grupurile i-si respectau granitele geografice si culturale,ele se aflau mai tot timpul intr-o coexistenta pasnica.Un al doilea model il ofera statele bi- sau trinationale,ca Elvetia, Belgia,Cipru.Conditia a priori e ca grupurile religioase si etnice sa se tolereze reciproc si sa stabileasca de comun acord regulile unui modus viventi.Un al treilea model il poate constitui statul national de tip vestic, in care o etnie dominanta guverneaza viata publica, organizeaza statul dupa propriile idei.De regula li se recunoaste dreptul de a fi altfel nu grupurilor ci indivizilor,diferenta colectiva fiind una privata.Un ultim model ar fi fi societatea formata prin imigrare, cum ar fi SUA.Aici se nationalizeaza numai drepturile politice ale cetatenieisi se recunoaste pluralitatea culturala.

Societatea burgheza din Europa ar terbui construita pe baza dreptului individual al cetateanului,si nu colectiv al unui grup.Marele merit al iluminismului european rezida in a fi formulat drepturile fundamentale ale omului,care au anulat primatul colectivitatii.Atata timp cat aceasta stare ramane favorabila ,toate incercarile de solutionare a conflictelor trebuie initiate ca principii de organizare ,de catre stat.









BIBLIOGRAFIE

Andrew.m. Gerrits

Clingendael paper . Nationalist and political change in post comunist Europe

Urs Altermatt Previziunile de la Sarajevo,etnonationalismul in Europa

Ioan Chindris Nationalismul modern

Gabriel Andreescu Ruleta .romanii si maghiarii














Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani