barocco - barocul, PALATUL DE LA VERSAILLES referat





Cuvantul barocco s-a nascut in limba portugheza (Garcia da Orta ) pentru a

denumi perlele orientale de forma neregulata,care vor deveni caracteristice pentru

bijuteriile europene de la sfarsitul sec al XVI-lea si in tot sec. al XVIII-lea.Ulterior,sen-




sul s-a extins pana la a exprima conceptele de unic,bizar,sau capricios,atunci cand e

vorba de un obiect,o idee sau o expresie.

Barocul se manifesta ca fenomen cultural in ultimii ani ai sec. al XVI-lea si va

marca civilizatia europeana pana in jurul anului 1760.El isi va exercita influenta asupra

tuturor artelor,de la literartura la arte plastice,trecand prin urbanism,teatru si chiar prin scenografiile efemere ale sarbatorilor.

Timp de aproape 2 secole,intreaga Europa devine baroca si,prin intermediul ei,o

buna parte din intreaga lume.Ar fi mai corect sa se vorbeasca despre ``barocuri``,a-

vand in vedere varietatea formelor si a continutului.

Toate aceste caracteristici sunt suficiente pentru definirea ultimului mare stil eu-

ropean de dinaintea Revolutiei franceze,deci de dinaintea epocii in care traim.



PALATUL DE LA VERSAILLES



La inceput,Ludovic al XIII-lea si-a amenajat un pavilion de vanatoare in mijlocul

padurii.Odata cu preluarea puterii in 1661.Ludovic al XIV-lea cheama pentru a infrumu-

seta castelul echipa care crease fastuoasa resedinta a lui Fouquet de la

Vaux-le-Viconte.Arhitectul Le Vau reface fatadele si mareste castelul.Le Notre desenea-

za gradinile,iar pictorul Le Brun coordoneaza programele de pictura si de decoratii.

Dupa primele victorii militare,Ludovic al XIV-lea transforma castelul intr-un palat,

incepand din 1668.Le Vau,inlocuit de D`Orbay,acopera vechiul castel pe 3 laturi.

Instalandu-si guvernul la Versailles,in 1678 regele incepe noi lucrari pe care i le

incredinteaza lui Jules Hardouin-Mansart.Fara a distruge ceea ce a lucrat Le Vau,a-

cesta impune ansamblului arhitectonic al palatului o regularitate mai clasica.Fatada

dinspre gradina devine rectilinie prin inlocuirea terasei centrale cu Galeria Oglinzilor.

Salonul razboiului si cel al pacii se deschid la cele 2 extremitati.Mai retrase fata de fatada,doua aripi lungi,simetrice,in unghi drept,numite ``de Nord`` si ``de Sud``,ridicate de Mansart pe o perioada de 10 ani,intre 1679-1689,reproduc aranjarea corpului central

caruia ii servesc drept sprijin.



STIL


Palatul Versailles,ca orice palat francez are 2 fatade: latura spre curte si latura

spre gradina.

Spre curte,se remarca policromia caramizii,a pietrei si a ardeziei:stilul specific

epocii lui Ludovic al XIII-lea.Acestei fatade vesele i se opune pe latura dinspre parc,

o fatada maiestuoasa,in intrgime din piatra.Mansart renunta la caracteristicile speci-

fice barocului,afirmand un stil clasic,cu un ritm uniform,in care domina orizontalitatea

si simetria,impunandu-se riguros.El imblanzeste severitatea ansamblului,desenand 2

randuri de bolti in plin centru,animand partea de sus a balustradei ca cateva sculpturi

de trofee si de urne pentru torte.

Decoratia interioara reflecta grandoarea regala.Jocul oglinzilor demultiplica stra-

lucirea si bogatia materialelor : marmura,aur,bronz si argint.Opulenta si coeziunea ce-



lui mai mic detaliu cu ansamblul caracterizeaza aceasta ``arta regala``.

``Arta de la Versailles``,bazata pe masura,claritate,armoni si ordine,devine mode-

lul clasicismului francez.



SIMBOLISTICA


Versailles nu este numai un palat imens,ci si expresia unei gandiri politice.

Acesta nu trebuie privit ca o spectaculoasa punere in scena unde totul concura

la gloria monarhului : arhitectura,pictura,gradini,sculpturi,ornamentatie.Palatul se ar-

ticuleaza in 2 zone situate de-o parte si de alta a camerei regelui.

In Est,spre Paris,un oras grupeaza locuintele tuturor functionarilor administratiei

si ale curtenilor.In Vest,parcul se intinde in mijlocul unei paduri vaste,teren pentru distractii si vanatoare.Aceasta mare axa Est-Vest traverseaza camera regelui,situata

in centrul imensei fatade ce masoara nici mai mult,nici mai putin de 600 de m lungime,

orientata N-S.Astfel,viata regelui poate fi comparata cu a soarelui,care renaste in fie-

cre dimineata pentru a aduce bucurie si beneficii oamenilor din Franta si de pretutin-

deni in lume.

Decoratia arhitecturala,cat si sculpturile aproape geniale reiau aceasta simbolis-

tica,asociindu-l pe Apollo cu Regele-Soare.Toate elementeleau fost focalizate pentru a reprezenta cea mai impresionanta apoteoza a puterii regale din TOATE TIMPURILE.

Pictura baroca se face ecoul incercarii dramatica de a transmite emotia religioa-

sa prin intermediul culorilor,insa o face folosind mai ales jocul de lumini si umbre

pentru a pune in valoare misterul Sfintelor Taine.Un bun exemplu il constituie pictu-rile de pe tavanul ``Galeriei Oglinzilor``,una din cele mai importante si valoroase parti ale Palatului.Iata ca acest stil al artei reprezinta ``contraatacul`` crestinitatii impotri-

va Contrareformei,fiind folosit ca un instrument de restaurare a credintei si puritatii

crestine prin intermediul unui mod deosebit de placut si e original.

In concluzie,Palatul de la Versailles reprezinta una din cele mai reusite repre-

zentari ale stilului baroc,totodata caracterizand personalitatea monarhilor francezi,

iubitori de lux si de Arte in general,dar si sensibilitatea,in primul rand,ambitia,inclina-

tiile si imaginatia pictorilor si sculptorilor care au demonstrat faptul ca arta are o

stransa legatura cu Divinitatea,cu religia,lucru aratat de caracteristicile si de ceea a vrut crestinitatea sa realizeze prin acest stil . . . . . . . . . . . . 




BIBLIOGRAFIE : Istoria Artei - Enciclopedia Rao

Istoria Lumii in date - Editura Aquila `93

Encarta Encyclopedia 2000

Arborele Lumii

Larousse - Editia 1993















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani