FUNCTIONALISM - curs referat



CURS 4

06.11.2002

 

 

 

FUNCTIONALISM

 



Un reprezentant al functionalismului Mark Cohen spunea: functionalismul este teoria conform careia starile mentale sunt definite in termenii relatiilor lor cu input-urile cauzale si output-urile comportamentale si cu alte stari mentale.

Teoria sustine ca aceiasi stare mentala poate fi realizata de mai multe stari sau procese fizicale diferite. Prin urmare starile mentale nu pot fi reduse la stari fizicale.

Starile mentale => stari functionale ale sistemelor fizicale care le realizeaza.

Din punct de vedere al reductionismului strict, o stare mentala data este strict indentificabila cu o stare fizicala data a creaturii care are acea stare mentala.

In cadrul reductionismului strict se spune ca durerea este de indentificat strict cu activarea asa numitelor fibre-C din creierul unei fiinte. O creatura are o durere daca si numai daca fibrele C ale acelei creature sunt activate.

Daca o creatura nu are fibre C sau nu sunt activate => ca acea creatura nu are o durere. A fost respins pe temeiuri empirice, ca nu exista vreun tip indentificabil de stare fizicala care sa insoteasca tot timpul un eveniment mental de tip si nu acel eveniment. Multe animale, care sunt diferite de oameni din punct de vedere neurologic, par sa aiba unele stari mentale asemanatoare cu cele ale oamenilor.

Intrucat pare foarte plauzibil ca starile mentale pot fi prezente sau instantiale intr-o diversitate de sistemele fizicale, functionalisti nu indentifica o stare mentala cu realitatea sa fizicala, ci cu functia pe care o stare fizicala data o are in viata unui organism.

Starile de durere pentru om pot sa aiba o instantiere fizicala diferita la un alt tip de animal sau creatura.

Conform pozitiei functionaliste intrucat leii, extraterestrii, daca ar exista, si computerele pot avea in principiu experienta unei stari mentale identice cu experienta umana, aceea stare mentala nu poate fi indentificata cu proprietatile materiale ale…

Orice tipuri de creaturi ar avea o durere, deoarece starile mentale in discutie ar juca acelasi rol functional.

Functionalismul este tot o pozitie materialista deoarece enunta ca nu exista o alta substanta care sa explice fenomenele mentale decat substantele materiale.

Pe de alta parte, comportamentul constient nu poate fi explicat numai prin constituenti materiali(atomi, molecule) ci este explicat prin aranjarea sau configuratia constituentilor din care este alcatuita etitatea constienta.

Aranjarea functionala a partilor este ceea ce explica comportamentul constientului. Nu este o substanta.

Aceasta organizare functionala poate fi realizata in mai multe tipuri diferite de materie.

Functionalistii, sustin o pozitie generala materialista, dar neaga indentificarea stricta a starilor mentale cu stari fizicale. Durearea este descrisa ca acea stare rezultata dintr-o lezare fizicala a unui organism si care poate produce un comportament de evitare, date fiind si alte stari mentale precum si opinia ca durerea este neplacuta.

Functionalismul defineste starile mentale in termenii rolurilor pe care le au aceste stari ca efecte ale stimulilor externi sau ale altor stari mentale precum si in termenii rolurilor acestor stari in calitate de cauze ale altor stari mentale sau ale altor comportamente.

Factorul reductiv are avantajul de a considera ca starile mentale sunt multiplu realizabile sau sunt compozitional plastice. Sustine ca: starile mentale pot fi realizate in orice fel de etnitate in masura in care realizarea acestor stari are relatii definite cu input-urile , cu alte stari output-urile.

De notat ca, desi, functionalismul permite ca starile mentale sa fie realizate intr-o varietate de multiple, sistemele de acest fel au anumite similaritati.

 

 

 

Pentru ca doua sisteme sa serveasca drept realizari ale aceleiasi stari mentale, ele trebuie sa fie izomorfe functionale. Sistemul trebuie sa instantieze aceasi multime de relatii functionale.

Daca un robot ar avea stari care ar indeplini aceasi functie ca si starile noastre mentale, atunci computerele sau robotii ar avea starile mentale respective.

 

SURVENIENTA

MATERIALISMUL SURVENIENT

 

Reprezentantii acestei pozitii sustin ca proprietatile mentale sunt ireductibile la proprietatile fizicale ale unui organism, dar ca totusi, proprietatile mentale depind si sunt total determinate de proprietatile fizicale.

Se spune ca proprietatile mentale survin pe proprietati fizicale. Reprezentantul acestei conceptii este: J.KIM.

Analogie intre o statuie de marmura si frumusetea acesteia ca valoare estetica. Sculptura este o interpretare laborioasa, in care statuia este inzestrata cu proprietati fizicale.

Survenienta este explicata spunandu-se ca proprietatile surveniente vor fi aceleasi atunci cand obiectul fizical pe care survin acestea este acelasi. Daca proprietatile estetice survin pe proprietati fizicale, atunci oricare doua opere de arta care sunt fizical indiscernabile trebuie cu necessitate sa fie estetic indiscernabile.

In filozofia mintii rezulta notiunea de survenienta, care se aplica asemanator la relatiile dintre minte si creier. Tot asa cum proprietatile estetice survin pe proprietati fizicale(forma, textura) fara a fi reductibile la acestea , proprietatile mentale survin pe proprietati fizicale.

Orice etitate ale fibrelor C sunt activate are in mod necesar o durere, desi durerea poate surveni pe alte stari fizicale ale aceluiasi tip de creatura sau ale altui tip de creatura.

Prioritatea explicativa a survenientei se afla de partea constituentilor materiali pe care survin proprietatile mentale, deoarece in timp ce exista o trasatura introspectibila a unora dintre starile noastre cerebrale sau a tuturor acestor stari cerebrale, temeiul pentru care o stare mentala ,cauzeaza o alta stare mentala, este de cautat in constituenti materiali (neurofiziologici) ai unui organism.

Cauza ultima a comportamentului si explicatia sa se afla la nivelul biochimiei al unui organism.

Concluzia este ca exista nu numai o baza materiala pentru orice stare mentala ,dar si o cauza fizicala a oricarei stari mentale, a oricarui comportament.