fReferat Sociologie - SINDICATELE SI CONFLICTUL DIN INDUSTRIE referat




Referat Sociologie - SINDICATELE SI CONFLICTUL DIN INDUSTRIE referat






SINDICATELE SI CONFLICTUL DIN INDUSTRIE





De mult exista conflicte intre muncitori si cei care au autoritate economica si politica asupra lor. Tulburarile generate de recrutare si de impozitele crescute, precum si lipsa hranei in perioadele de seceta erau ceva comun in zonele urbane ale Europei in secolul al XVIII-lea. Aceste forme de conflict de munca “premoderne” au contionuat in unele tari pana acum un secol.





Dezvoltarea sindicatelor




Conflictul industrial dintre muncitori si patroni din prima jumatate a secolului al XIX-lea era in mod frecvent semi-organizat. Acolo unde aveau loc confruntari, muncitori aveau posibilitatea deseori sa isi para-seasca locul de munca si sa formeze multimi in strada; ei isi faceau astfel nemultumirile prin comportamentul lor indisciplinat sau prin initierea unor acte de violenta impotriva autoritatilor. Folosirea grevei , care este asociata cu negocierea organizata intre muncitori si conducere s-a dezvol-tat incet si sporadic. A crescut numarul membrilor de sindicat, iar sindica-lismul a devenit in scurt timp o miscare de masa. Activitatea sindicatelor a fost legalizata in ultimul sfert al secolului al XIX-lea, dupa care numa-rul membrilor a crescut, ajungand sa cuprinda 60% din muncitorii manu-ali din Marea Britanie in anul 1920.

La inceputul acestui secol, au existat putine legaturi intre existenta sindicatelor si tendinta catre greve.

Aceasta situatie se schimase la sfarsitul primului razboi mondial, datorita faptului ca se micsorase procentul de greve care aveau loc in randul mun-citorilor nesindicalizati. Dezvoltarea miscarii sindicale a fost considerabil diferita intre tari, la fel ca si influenta  sindicatelor asupra fortei de mun-ca, a patronilor si a guvernului.


De ce anume exista sindicatele ?



Cu toate ca numarul de membrii si marimea puterii lor difera considerabil, organizatiile sindicale exista in toate tarile occidentale. Toate aceste tari recunosc in mod legal dreptul muncitorilor de a face gre-va pentru a-si atinge obiectivele economice. Din ce cauza au devenit sin-dicatele o trasatura atat de fundamentala a societatilor moderne? De ce oare conflictul conducere-sindicate pare a fi o trasatura relativ permanen-ta a mediilor industriale?

Unii au sugerat ca sindicatele reprezinta o versiune a ghildelor medievale – asociatii de oameni care practica aceeasi meserie – imbinate cu contextul industriei moderne. Aceasta interpretare ne-ar putea ajuta sa intelegem din ce motiv sindicatele au aparut mai intai in randul mestesu-garilor, dar nu explica de ce ele au fost asociate intr-o atat de mare masu-ra cu negocierea salariilor si conflictul industrial. O explicatie satisfaca-toare trebuie sa aiba in vedere faptul ca sindicatele s-au dezvoltat pentru a proteja interesele materiale ale muncitorilor din mediile industriale din care fac parte, creand solidaritate, dar in care ei detin o putere formala scazuta.

In fazele timpurii ale dezvoltarii industriei moderne, muncitorii din majoritatea tarilor nu beneficiau de drepturi politice si avea o influenta re-dusa asupra conditiilor lor de munca. Sindicatele s-au dezvoltat in primul rand ca mijloace de reechilibrare a balantei de putere intre muncitori si patroni. In timp ce muncitorii aveau o putere redusa ca indivizi, prin orga-nizare colectiva influenta lor sporea considerabil. Un patron poate renunta la munca unui muncitor anume, dar nu are aceasta posibilitate fara toti sau majoritatea muncitorilor dintr-o fabrica. La origine, sindicatele erau in principal organizatii “defensive”, oferind mijloacele prin care munci-torii pot contracara puterea desavarsita asupra vietilor lor de care se bucurau patronii.


Evolutii recente


Desigur, insasi formele sindicatelor s-au modificat de-a lungul anilor. Unele au devenit foarte mari si, in calitate de organizatii perma-nente au devenit birocratizate. Sindicatele au ca personal functionari cu norma intreaga, care pot avea o experienta redusa referitoare la conditiile in care lucreaza membrii lor. Activitatile si opiniile liderilor sindicali pot in acest fel sa nu fie in concordanta cu cele ale membrilor pe care ii repre-zinta. Majoritatea sindicatelor nu au reusit sa recruteze mai multi membrii din randul femeilor. Cu toate ca unele dintre ele au initiat campanii de sporire a numarului de membre, multe sindicate le-au descurajat in mod direct pe femei, de a deveni membre.





In momentul actual, sindicatele din Occident se confrunta cu o amenintare din partea a trei seturi de schimbari care au legatura intre ele:

nivelurile ridicate de somaj care slabesc pozitia de negociere a sindicatelor

declinul vechilor industrii prelucratoare, in cadrul carora prezenta sindicatului a fost in mod traditional puternica

intensitatea sporita a competitiei internationale, indeosebi din partea statelor asiatice, unde salariile sunt mai scazute decat in Occident.

Conditiile de munca si salariile care se bucura de protectia sindicatelor au fost erodate in mai multe industrii majore in ultimii 15 ani.

Declinul numarului de membrii si al influentei sindicatelor repre-zinta oarecum un fenomen general in tarile industrializate si nu poate fi explicat complet in termeni de presiune publica aplicata de guvernele de dreapta sindicatelor. De obicei sindicatele au fost destabilizate in timpul momentelor in care somajul atingea cote inalte, asa cum a fost cazul unei lungi perioade in multe dintre tarile occidentale. Tendintele catre o productie mai flexibila diminueaza forta sindicalismului, care infloreste indeosebi acolo unde multi oameni lucreaza impreuna in fabrici mari.














Bibliografie:__________ ______ ____ __________________


Anthony Giddens: Sociologie



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani