Curtea constitutionala a drepturilor omului referat







Data si circumstantele crearii

La 29 iulie 1994 Parlamentul Republicii Moldova – stat independent din 27 august 1991, a adoptat noua Constitutie. Prin aceasta a fost prevazuta crearea Curtii Constitutionale a Republicii Moldova, structura si atributiile acesteia, precum si locul ei intre autoritatile publice.




La 23 februarie 1995 si-a inceput activitatea prima componenta a Curtii Constitutionale.

La 16 iunie 1995 Parlamentul a adoptat Codul jurisdictiei constitutionale, in corespundere cu care Curtea procedeaza la adoptarea hotaririlor, deciziilor si avizelor.

Locul in ierarhia instantelor judecatoresti

Curtea Constitutionala nu constituie o veriga in ierarhia instantelor judecatoresti de drept comun din tara. Ea este unicul organ de jurisdictie constitutionala, autonom si independent de puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca. Sarcina Curtii Constitutionale este garantarea suprematiei Constitutiei, asigurarea principiului separarii puterii lor in stat in putere legislativa, putere executiva si putere judecatoreasca, garantarea responsabilitatii statului fata de cetatean si a cetateanului fata de stat. Curtea Constitutionala, la sesizare, interpreteaza Constitutia si exercita controlul constitutionalitatii legilor si hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova si actelor Guvernului.

II. Componenta si organizarea

Componenta

Curtea Constitutionala a Republicii Moldova se compune din 6 judecatori, numiti pentru un mandat de 6 ani. Dintre ei doi judecatori sint numiti de Parlament, doi de Presedintele Republicii Moldova si doi de Consiliul Superior al Magistraturii. In legatura cu faptul ca sistemul instantelor judecatoresti era in proces de reorganizare, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu era creat, potrivit Constitutiei, in prima componenta a Curtii Constitutionale judecatorii din partea Consiliului Superior al Magistraturii au fost alesi prin vot secret la adunarea generala a judecatorilor Republicii Moldova din 7 februarie 1995.

Potrivit conditiilor constitutionale, pentru numirea in calitate de judecator al Curtii Constitutionale persoana trebuie sa aiba o pregatire juridica superioara, o inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 15 ani in activitatea juridica, in invatamintul juridic sau in activitatea stiintifica.

Legea cu privire la Curtea Constitutionala stabileste limita de virsta pentru numirea in functia de judecator al Curtii Constitutionale de 65 de ani.

Potrivit Constitutiei, judecatorii Curtii Constitutionale sint inamovibili pe durata mandatului, independenti si se supun numai Constitutiei.

Mandatul judecatorului poate se inceteze si se declara vacanta functiei numai in cazul de:

Expirare a mandatului;

Demisie;

Ridicare a mandatului оn caz de:

a.     imposibilitate a exercitarii functiei de judecator din motive de sanatate;

b.    incalcare a juramintului si obligatiilor functiei;

c.     condamnare de catre instanta judecatoreasca pentru savirsirea unei infractiuni;

d.    incompatibilitate.

2. Procedura.

Procedura Curtii este exercitata in temeiul Constitutiei, Legii cu privire la Curtea Constitutionala si Codului jurisdictiei constitutionale.

Potrivit Constitutiei si Legii cu privire la Curtea Constitutionala, dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala il au:

a.     Presedintele Republicii Moldova;

b.    Guvernul;

c.     ministrul justitiei;



d.    Curtea Suprema de Justitie;

e.     Judecatoria Economica;

f.      Procurorul General;

g.    Deputatul оn Parlament;

h.    Fractiunea parlamentara;

i.      Adunarea populara a Gagauziei (Gagauz -Yri – unitate teritoriala autonoma a Republicii Moldova).

Curtea Constitutionala exercita jurisdictia constitutionala numai la sesizarea subiectilor prevazuti in mod expres in Legea cu privire la Curtea Constitutionala.

Cetatenii nu sint subiecti cu drept de sesizare a Curtii Constitutionale si nici Curtea Constitutionala nu poate examina cauze din propria initiativa.

Sesizarea se inainteaza Curtii Constitutionale in scris, in limba de stat si se prezinta Presedintelui Curtii. Procedura examinarii este gratuita.

Examinarea sesizarii are 2 etape: examinarea preliminara, examinarea chestiunii in fond.

Daca sesizarea intruneste conditiile prevazute de procedura jurisdictionala, Presedintele Curtii dispune transmiterea acesteia spre examinare preliminara unui sau mai multor judecatori ai Curtii, unei subdiviziuni a Secretariatului Curtii sau unui judecator-asistent. Raportul privind examinarea preliminara urmeaza sa fie prezentat in termen de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii sesizarii. Daca este necesara efectuarea unui volum mare de investigatii, acest termen poate fi prelungit cu 30 de zile.

Dupa examinarea preliminara a sesizarii judecatorii-raportori prezinta Curtii raportul privind examinarea preliminara a sesizarii. Plenul Curtii decide asupra acceptarii sau neacceptarii sesizarii spre examinare in fond si includerea acesteia in ordinea de zi pentru examinare la sedinta publica a Curtii. Dupa acceptarea spre examinare in fond a sesizarii si includerea acesteia in ordinea de zi, Presedintele Curtii desemneaza un judecator-raportor, fixeaza termenul de examinare a sesizarii si de prezentare a raportului.

Judecatorul(rii)-raportor(i) pregateste (tesc) dosarul spre examinare: remite celeilalte parti copia de pe sesizare si de pe materialele anexate; studiaza obiectiile scrise ale celeilalte parti asupra sesizarii; solicita organelor respective materialele referitoare la cauza; cere efectuarea expertizelor; poate cere avizul Consiliului Stiintific-Consultativ asupra chestiunii examinate, poate intreprinde si alte masuri.

Dupa pregatirea cauzei judecatorul(rii)-raportor(i), nu mai tarziu decat cu 10 zile inainte de sedinta Curtii, incunostiinteaza judecatorii Curtii si participantii la proces asupra locului, datei si orei sedintei, remite copiile de pe sesizare judecatorilor si partilor.

Partile participa la examinarea cauzei nemijlocit sau prin intermediul reprezentantilor. In calitate de reprezentanti ai partilor pot participa, in baza de procura, avocati, specialisti in domeniul respectiv, alte persoane. In numele unei parti pot participa citiva reprezentanti. Volumul, imputernicirilor reprezentantilor si drepturile lor sint indicate in procura.

Partile in proces au drepturi procedurale egale si au acces la lucrarile dosarului.

Curtea este autorizata sa ceara si sa obtina informatii si materiale suplimentare necesare examinarii cauzei de la orice autoritate publica, persoane oficiale, institutii si organizatii. Neexecutarea cerintelor Curtii poate fi sanctionata.

Curtea isi exercita jurisdictia constitutionala in sedinte plenare, publice, pe principiul contradictorialitatii. Cvorumul pentru plenul Curtii este de doua treimi din numarul judecatorilor Curtii. Examinarea fiecarui caz se efectueaza in aceeasi sedinta. Curtea nu poate examina alta cauza pina la pronuntarea hotaririi in cauza curenta sau pina la deciderea suspendarii examinarii ei.

Curtea Constitutionala poate decide ca dezbaterile in sedinta sa se desfasoare cu usile inchise, daca publicitatea poate dauna intereselor statului si ordinii publice.

Dupa examinarea cauzei Curtea delibereaza in camera de consiliu. Deliberarea este secreta si judecatorii Curtii nu sint in drept sa divulge continutul deliberarilor.

Intru exercitarea atributiilor sale Curtea adopta hotariri, decizii si emite avize. In cazul solutionarii in fond a chectiunii se propunta hotarire sau se emite aviz, in cazul nesolutionarii in fond a chestiunii se adopta o decizie.

Avizele se emit pentru initiativele de revizuire a Constitutiei; circumstantelor care justifica dizolvarea Parlamentului sau suspndarea din functie a Presedintelui Republicii Moldova si interimatul functiei acestuia; controlul constitutionalitatii unui partid s.a.

Actele Curtii se adopta cu votul majoritatii judecatorilor. Judecatorii nu sint in drept sa se abtina de la deliberari sau de la votare. Presedintele sedintei voteaza ultimul. In caz de paritate de voturi, votul Presedintelui este hotaritor.

Hotaririle si avizele Curtii se adopta in numele Republicii Moldova, Hotaririle Curtii Constitutionale produc efecte numai pentru viitor, sint definitive si nu pot fi supuse nici unei cai de atac.

Legile si alte acte juridice sau unele prevederi ale lor, declarate neconstitutionale, isi pierd puterea juridica la data adoptarii hotaririi Curtii si nu pot fi aplicate pe viitor.



Revizuirea hotaririi sau avizului Curtii se efectueaza numai la initiativa Curtii, prin decizie, adoptata cu votul majoritatii judecatorilor ei.

Judecatorul Curtii care nu este de acord cu hotarirea pronuntata sau avizul emis poate sa-si expuna in scris opinia separata. Hotaririle si avizele Curtii Constitutionale, impreuna cu opinia separata, daca exista, se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova in decurs de 10 zile de la data pronuntarii.

3. Organizarea

Asistenta informationala, organizatorica, stiintifica si de alta natura, organizarea audientei cetatenilor, examinarea in prealabil a unor sesizari, acordarea ajutorului in pregatirea dosarelor sint asigurate de Secretariatul Curtii Constitutionale. Regulamentul Secretariatului, oprganigrama, statul lui de functii se aproba de Curtea Constitutionala.

Secretariatul este condus de un sef, care este responsabil de toate lucrarile administrative.

Personalul Secretariatului constituie 20 persoane (Cancelaria - 5 persoane, sectia relatii internationale - 3 persoane, sectia sistematizarea legislatiei – 4 persoane, sectia redactional-editoriala – 3 persoane, grefierul, sectia financiar- administrativa – 4 persoane).

Conducerea generala a Secretariatului, angajarea si eliberarea din functie a lucratorilor Secretariatului, ordonarea mijloacelor bugetare ale Curtii revine Presedintelui Curtii Constitutionale.

Curtea Constitutionala are buget propriu, care face parte integranta din Bugetul de stat. Bugetul Curtii se aproba de Parlament concomitent cu Bugetul de stat.

Pe linga Curtea Constitutionala functioneaza un Consiliu Stiintific-Consultativ.

Atributiile

Potrivit articolelor 135 si 141 (2) din Constitutie, in corespundere cu procedurile fixate in Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

a) exercita la sesizare controlul constitutionalitatii legilor, regulamentelor si hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, hotaririlor si dispozitiilor Guvernului, precum si a tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte. Acest control este posterior, orice act normativ, precum si orice tratat international la care Republica Moldova este parte se considera constitutional pina cind neconstitutionalitatea lui va fi dovedita in procesul exercitarii jurisdictiei constitutionale. Controlului constitutionalitatii sint supuse numai actele normative adoptate dupa intrarea in vigoare a noii Constitutii – 27 august 1994.

Curtea Constitutionala solutioneaza numai probleme ce tin de competenta sa. Daca in procesul examinarii apar chestiuni ce tin de competenta altor organe, Curtea remite acestora materialele. Curtea Constitutionala isi stabileste ea insasi limitele de competenta. Efectuind controlul actului normativ contestat, Curtea poate pronunta hotariri si asupra altor acte normative, a caror constitutionalitate depinde in intregime sau partial de constitutionalitatea actului contestat.

Оn perioada anilor 1995-1997 Curtea a supus controlului constitutionalitatii circa 128 acte normative ale Parlamentului, Presedintelui Republicii Moldova si Guvernului.

Controlul constitutionalitatii tratatelor internationale nu s-a efectuat;

b) interpreteaza Constitutia. Pe parcursul anilor 1995-1997 Curtea a interpretat de 11 ori articole ale Constitutiei. Majoritatea interpretarilor se refera la competentele autoritatilor publice si respectarea principiului separatiei si colaborarii puterilor in stat;

c) se pronunta asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei. Potrivit Constitutiei, subiectii ce au dreptul de a initia revizuirea Constitutiei pot prezenta proiectele legilor constitutionale numai cu avizul Curtii Constitutionale, adoptat cu votul a cel putin 4 judecatori. Desi avizul Curtii referitor la proiect nu este obligatoriu pentru Parlament, in practica Parlamentul se conduce de aceste avize. Pina in prezent Curtea si-a expus opinia fata de 3 initiative privind modificarea Constitutiei. Unul din proiecte, ce tine de stabilirea unor noi conditii pentru numirea in functia de judecator in sistemul instantelor judiciare de drept comun, a fost adoptat de Parlament;

d) confirma rezultatele referendumurilor republicane. In perioada existentei Curtii Constitutionale in Republica Moldova asemenea referendumuri nu s-au desfasurat;

e) confirma rezultatele alegerii Parlamentului si a Presedintelui Republicii Moldova: In decembrie 1996 Curtea a confirmat rezultatele alegerii Presedintelui Republicii Moldova, ales in corespundere cu prevederile Constitutiei, si in aprilie 1998 – rezultatele alegerii Parlamentului Republicii Moldova;

f) constata circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului, suspendarea din functie a Presedintelui Republicii Moldova sau interimatul functiei de Presedinte al Republicii Moldova;

g) rezolva cazurile de neconstitutionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Suprema de Justitie.

h) hotaraste asupra chestiunilor ce au ca obiect constitutionalitatea unui partid. Pina in prezent in practica Curtii nu au fost solutionate asemenea cazuri.

Intru asigurarea inamovibilitatii judecatorului, Curtea este unica autoritate abilitata sa decida asupra ridicarii imunitatii judecatorului si eliberarii din functie.

Constitutia stabileste expres atributile Curtii Constitutionale, care nu pot fi completate sau limitate in baza unei legi. Atributiile Curtii Constitutionale pot fi modificate doar prin modificarea corespunzatoare a Constitutiei.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani