Nuvela - Sobieski si romanii - momentele subiectului referat





Nuvela

Nuvela ,, Sobieski si rominii “ este o scriere exemplara, atat prin mesajul sau patriotic, cat si prin structura sa compozitionala.

Ca in orice opera epica, autorul isi exprima indirect sentimentele cu ajutorul actiunii si al personajelor si povesteste intamplarile prin intermediul naratorului.




Intamplarile narate se constituie in subiect al operei literare, iar inlantuirea lor respecta ordinea clasica a momentelor subiectului.

Momentele subiectului

Expozitiunea fixeaza momentul istoric “pe la sfarsitul lui septembrie 1686 “-si locul actiunii –“drumul ce duce catre cetatea Neamtu”-in imediata apropiere a fortaretei .Descriera primului personaj coloectiv al naratiunii, “oastea polona”, se face prin multe arhaisme, ceea ce introduce cititorul in atmosfera epocii.Polonezii sunt prezentati gradat si in miscare “un trup de lanceri deschidea marsa”, o ceata de ofiteri calari in fruntea carora se aflau trei “duiumul ostei” ,” sleahta pospolita”.

Starea sufleteasca a armatei, deznadejdea ,oboseala si foamea sunt redate printr-o insiruire de epitete:”cu steagurile strinse”,”cu capul plecat”,cu intristarea pe fata si cu durerea in inima.

In fruntea lor se aflau hatmanii Iablonovski ,Pototki,si regele Ian Sobieski,care era deosebit de framantat, deoarece fusese ranit in orgoliul sau de cuceritor de rezistenta hotarata a moldovenilor care-i vlaguiau armata, distrugand totul in calea lor.

Intriga nuvelei o constituie aparitia cetatii Neamt in fata ostirii polone si hotararea regelui de a o cuceri.

Acum se infrunta doua pozitii .Hatmanul Iablonovski isi sfatuieste regele sa nu atace si sa-si continuie drumul iar celalat Pototki lingusitor, stimuleza orgoliul regelui incurajandu-l.

Centrul nuvelei, desfasurarea actiunii, il constituie atacul asupra cetatii si lupta ce se da intre poloni si moldoveni.Se schimba si perspectiva din exterior in interiorul cetatii, unde se afla optsprezece plaiesii –personaj colectiv –care inlocuiesc garnizoana trimisa la Falcii, in tabara lui Cantemir, carora li se adauga un al nouasprezecelea plaies, proaspat intors de la Iasi, unde fusese sa “iscodeasca”.In timp ce ultimul venit povestete ca lesii au luat drumul Cotnarului, se aude buciumul stajerului care anunta sosirea unei marii armate. In ciuda mijloacelor reduse de aparare, pe care unul dintre tineri incearca sa-l evidentieze, ,batranul”de care se videa ca asculta toti” hotaraste rapid apararea cetatii:”Sa nu zica leahul ca au intrat intr-o cetate romaneasca ca intr-o tarina pustie “.Solul polon care cere supunerea cetatii in schimbul vietii si libertatii garnizoanei este intampinat cu intelepciune si demnitate de batranul plaies, care refuza propunerea si isi exprima cu fermitate hotarirea de a o apara: “ Cetatea n-avem de gand sa i-o dam cu una cu doua..Tot ce-i putem da este plumbul din pusce pe care i-l vom trimite de pe ziduri fara a se ostenii sa intre in cetate”.Lupta inversunata, care dureaza patru zile, aduce pierderi in ambele tabere si, deoarece ramasesera fara munitii si merinde, plaiesii hotarasc sa inchine cetatea cu “tocmeala”,adica sa fie lasati sa plece unde vor ei .Acceptind conditiile rominilor, a doua zi cand lesii au vazut iesind din cetate sase plaiesi, care purtau in spate trei raniti.Orgoliul regelui, care afla ca cei care i s-au opus erau un numar mic, se dezlantuie si plin de manie, hotaraste sa-i ucida prin spanzurare .



Punctul culminant al naratiunii il constituie scena in care sunt descrisi plaiesii privind cu demnitate si calm pregatirile ce se faceau pentru moartea lor. .Interventia hatmanului Iablonovski, plina de curaj si demnitate, este cea care aduce iertarea romanilor.El explica regelui ca “acesti viteji n-au facut decat datoria lor patriotica demna de toata lauda “.In fata argumentului, Sobieski le evoca admirativ vitejia si are o usoara izbucnire de orgoliu, indemnandu-i sa spuna tuturor ca “au avut cinstea de a se impotrivi timp de cinci zile regelui de Polonia”.Deznodamantul este melancolic .Moldovenii pleaca spre munti, iar lesii coboara”incet la vale” spre tara lor.Cetatea,,ramase singura’’,’’purtand pe zidurile sale urmele boambelor dusmanesti’’,ca un vestigiu al patriotismului romanilor.

Actiunea concentrata se realizeaza prin folosirea naratiunii, ca mod de expunere dominant.Dialogul, ocupa un loc destul de mare in nuvela, evidentiaza, in special trasaturile personajelor, iar prin descriere, privirile capteaza imaginea locurilor si a armatei polone.

Autorul dovedeste preocuparea pentru a reinvia acel timp istoric si reuseste foarte bine sa creeze atmosfera cu ajutorul arhaismelor care abunda in text:pre,carii , pusce, plaies , hatman, boambe etc.

Continutul nuvelei care evidentiaza opozitia dintre doua conceptii si atitudini, pe de o parte cea a cuceritorului orgolios regele Sobieski si pe alta parte cea a romanilor aparatori ai pamantului stramosesc –explica antiteza din titlu unde conjunctia “si” are valoare adversativa.

Deoarece este o opera literara de intindere medie, cu actiune desfasurata in timp si spatiu, are un numar relativ mare de personaje, unele dintre ele complexe, opera literara “Sobieski si Romanii “ este o nuvela.














Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani