Sofia Vicoveanca referat





SOFIA VICOVEANCA

regina muzicii populare

romanesti











Pentru marile artiste se foloseste ,de obicei ,numele de regina.Schimbarea mileniilor ne ofera insa o perspectiva mai larga, in care valorile se discern mai usor.

Sa recunoastem deci, ca marea regina a cantecului nostru popular este
SOFIA VICOVEANCA
,frumoasa si mult daruita bucovineanca,a carei voce face

ca stelele sa stea in loc.


COPILARIA

Sofia Vicoveanca s-a nascut pe 23 septembrie 1941, peste granita, in localitatea Toporauti(Toporuica de astazi) ,localitate aflata in apropiere de Cernauti.A fost unul din cei patru copii ai familiei de negustori Gheorghe si Veronica Fusa.Copilaria i-a fost intunecata de greutati,tatal sau a fost luat prizonier de catre rusi,mutandu-se din satul natal in comuna Vicovu de Jos , judetul Suceava .Copilaria si-a petrecut-o in vestitul sat bucovinean si din dragoste pentru acesta i-a imprumutat si ii poarta cu mandrie numele,pe care l-a facut celebru in intreaga lume.





DRAGOSTEA DE CANTEC

Vatra Radautilor.Aici s-a creat si de aici se transmite din generatie in generatie un original tezaur de creatie populara.

Pe aceste minunate meleaguri , cu o bogata ambianta spirituala,a inmugurit si a crescut un stejar al cantecului bucovinean: Sofia Vicoveanca.

La poalele obcinilor radautene , in asezarea domoala a satului Vicovu de Jos,aici a copilarit si a frematat la prima atingere cu talmacirea spirituala a vetrei sale. Aici poposeste cu drag si emotie la manifestarile traditionale ale satului , asculta si invata mandre cantece batranesti ,siraguri spontane de strigaturi , tese si coase frumoase podoabe ale costumului popular , contopindu-se astfel cu viata satului.

Din copilarie , in sufletul ei , s-au adunat bogate si dulci miresme ale florilor de pe aceste mandre plaiuri. Datorita sensibilitatii sale muzicale , glasul sau original timbrat, stilul sau foarte autentic, devine artista profesionista a Ansamblului de

cantece si dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava in 1959 .





DEBUTUL

Au trecut mai bine de patruzeci de ani de atunci. Pe scena ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava ,cu sfiala si demnitate , tanara fata, imbracata in pitoresti haine bucovinene,`naltuta, cu miscari mladioase si cu obrazul vesnic luminat de un zambet launtric ,prezenta spectatorilor un buchet de cantece populare aduse din satul sau natal si de pe meleagurile megiese. Publicul urmarea fata de la microfon cu rasuflarea intretaiata izbucnind dupa fiecare cantec in aplauze frenetice. Vocea sa , rascolitoare si sincera ,cand duioasa ca surasul unui izvor , cand groasa si tumultuoasa ca un val ,cand un pic sugubeata si plina de umor , purta spectatorii pe aripile nevazute ale cantecului , prin satele de pe obcinele bucovinene , de la Rarau, Voronet si Radauti, pana sus la izvoarele Sucevei si mai departe spre locurile de legenda ale Putnei .






CARIERA

Impreuna cu ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” din care a facut parte ,a efectuat nenumarate turnee,prezentand pe scenele oraselor si satelor noastre doine , cantece si balade ,ce dezvaluie neintrerupta rotire a starilor sufletesti ale omului , starnite din dragostea lui de glie si de munca , de chipul neasemuit al alesului sau , a alesei inimii , de iubirea nemarginita a unei mame pentru pruncii sai , de tremurul frunzei din codru la adierea vantului ,de trilul ciocarliei inaltat spre soare ,de unduirea blanda a graului dat in parga

Sofia Vicoveanca si-a purtat cantecele si mai departe , peste hotare , in Italia ,America ,Polonia ,Australia ,Germania, China etc ducand si acolo seninatatea neamului nostru , frumusetea fara seaman a sufletului nostru romanesc.



Pentru merite deosebite in misiunea sa de mesager al cantecului popular romanesc , talentata interpreta a fost decorata de Consiliul de Stat cu ordine si medalii,iar in cadrul editiilor Festivalului National Cantarea Romaniei a cucerit de mai multe ori titlul de „laureata.”

Detinatoare a unui numar mare de nestemate folclorice , Sofia Vicoveanca-Micu are inregistrate la case de discuri , la radio si televiziune zeci si zeci de cantece, mai vechi sau mai noi, adunate cu truda, migala si rabdare, din tinuturile natale,carora printr-o atenta slefuire le-a redat stralucirea artistica a geniului popular.Privit in

ansamblu repertoriul talentatei interprete reprezinta o adevarata cantare a omului. Culegerile sale sunt cantece de leagan , de nunta sau cumetrie , doine de dragoste si dor, colinde , bocete sau balade , dar cele mai multe sunt cantece de voie buna , unele usor dojenitoare sau pline de umor specifice lumii satului , in care iubirea pentru semeni este curata si generoasa , ca un izvor datator de viata.



Un an important din viata Sofiei Vicoveanca este anul 1965 , an in care apare primul sau disc.In anii urmatori isi implineste repertoriul cu noi genuri de cantece culese de la mama sa si de pe la batranii satelor,

Personalitatea conturata , maiestria si forta

interpretativa a cantaretei , sunt unanim recunoscute si

apreciate ,ea devenind pentru publicul si specialistii

genului interpretul reprezentativ al cantecului bucovi-

nean.

Cu fidelitate si totala contopire cu traditia Sofia Vicoveanca ofera in inregistrarile sale   o impresionanta intalnire cu virtuozitatea sa interpreta-tiva. In cantecele sale , sunt armonizate in mod remarcabil valoarea , bogatia , si varietatea repertoriului

cu cea a interpretarii si a glasului sau unic . Trebuie sa

mai alaturam acestor trasaturi faptul ca fiecare gen sau

tema , vers poetic sau muzical , sunet sau silaba , se con-

topesc cu participarea afectiva si constienta a interpretului .

Balada , cel mai complex gen al cantecului popular , se desfasoara prin prin toata dimensiunea si amploarea sa, cu toata bogatia elementelor sale structurale si tematice , Sofia trecand usor de la elegia pastorala la sfasietoarea drama suflteasca, la zguduitoarele recitative epice.



Ea interpreteaza totodata duioase cantece de leagan , sfasietoare bocete, sensibile si dragi cantece de dragoste si dor , vioaie cantece de joc cu pitoresti si bogate imagini ale satului vechi si nou , spirituale sau nostalgice cantece ale ceremonialuli de nunta si altele .

Sofia Vicoveanca este un artist complex . A realizat numeroase filme dintre care amintim: „Omule , pomule” in regia lui Ion Filip , „De dor de frumos pe lume” redactor Constantin Tatu , „Lumini si umbre” ,o coproductie romano-franceza, „Povestea lemnului care canta” director de imagine Constantin Chelba , „Requiem” ,regia Viorica Petre si Silviu Gavrila.

Cred ca foarte multi dintre cei care o admira si i-au

urmarit evolutia de-a lungul anilor isi mai aduc aminte de

rolul magistral facut de Sofia Vicoveanca interpretand-o

pe Vitoria Lipan in „Baltagul” , dramatizare dupa Mihail

Sadoveanu , in regia lui Musata Mucenic.

De asemenea, a relizat coloana sonora a filmelor

„Ciprian Porumbescu” si „Dimitrie Cantemir” in regia lui

George Vitanidis si a filmului „Urgia” in regia lui Andrei Blaier si Iosif Demian. A jucat rolul Nastasiei in „Orasul vazut de sus”in regia lui Lucian Bratu , a interpretat rolul nevestei lui Patru cel Scurt din „Vanatoarea de vulpi” a lui Mircea Danieluc , a avut o interpretare de exceptie in rolul nanei Floarea din „Ochi de urs” ,regia Stere Gulea si tot extraordinara a fost si mama Nadoleanca din filmul „Casa din vis” al lui Ioan Carmazan.


SOFIA VICOVEANCA DE ASTAZI

Nu vom inceta niciodata a privi cu admiratie pe oamenii nostri de valoare iar Sofia Vicoveanca este fara indoiala unul dintre acestia. Fiecare reintalnire cu aceasta interpreta al carei farmec este inegalabil , se transforma intr-o veritabila sarbatoare . Publicul o asteapta cu aceiasi dragoste nemarginita caci nu l-a dezamagit niciodata. Prin seriozitatea cu care priveste fiecare aparitie scenica a sa , impune respect si pretuire.

Sofia Vicoveanca se exprima pe sine prin cantecul ei intr-o maniera unica INIMITABILA . Cu infatisarea sa blanda , simpla ,modesta , cu chipu-i fara varsta, cu patima sa veche si meticuloasa cautatoare , vesnic gata sa scormoneasca arhivele vii ale satelor bucovinene , cu flerul sau de om inteligent , cu zambetu-i luminos plin de farmec ,cu vocea sa puternica si plina de dramatism , Sofia Vicoveanca face printre interpretii nostri de muzica populara o figura aparte . Spre deosebire de multi dintre colegii sai de breasla , preocupati si ei de reverberatia publica a cantecului popular , Sofia Vicoveanca urmareste cu orice pret valoarea si nu succesul imediat , facil, si efemer.

Ea se distanteaza printr-o aura pozitiva care exclude total poza si vedetismul , impunandu-se prin demnitate si profunzime . Muzica pe care o canta dezvaluie o fidelitate nedezmintita fata de autentic . Niciodata cantecele sale nu au fost cantece de constructie imaginativa ca anumite piese din repertoriul altor cantareti de muzica






populara , ci doar cantece de obarsie taraneasca culese de la lautarii si batranii satelor. Elementul creator exista totusi , dar creativitatea nu rezida in compozitie ci in interpretare , dupa cum am mai mentionat.

Fire sensibila , Sofia Vicoveanca s-a aplecat cu har si asupra poeziei . A scris deja doua carti de versuri si autobiografie : „ Dureri ascunse” aparuta in 1996 si „Cu inima-n palme”.

Se poate spune fara tagada ca Sofia Vicoveanca este acum in apogeul carierei sale care isumeaza peste 40 de ani de munca si cautari , vise , sperante , impliniri si succese .




CE-TII OMUL


„OMUL este o suflare,

Ca o umbra, ca o roua,

Este-a visului chemare,

Cand ti-e dat se rupe-n doua.


OMUL este un suspin,

Este lacrima din nori ,

Este zambetul divin,

Cand se-arata primii zori.


OMUL este-o adiere,

Pe a vantului aripa,

Este plans si mangaiere,

OMUL este doar o clipa”



Celor fericiti le cer iertare pentru doinele mele triste

iar pe cei care mai au lacrimi pe obraji ii rog sa-mi

inteleaga cantecele de joc cu haz de necaz”


SOFIA VICOVEANCA




















Dedic aceste randuri marii noastre interprete cu ocazia implinirii a 43 de ani de activitate artistica.

ANDREI CRISTIAN NECULA













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani