Vergelul-Datine si obiceiuri sarbatori si serbari referat







Vergelul

(studiu etnografic)


Sub aceasta denumire poporul roman detine trei specii de datine care se deosebesc prin timpul, scopul si modul serbarii lor sau prin credintele cu care sunt imbinate si persoanele care le serbeaza.



*     Principalul scop al primei specii pe Vergel e profetirea norocului pentru anul ce urmeaza, apoi petrecerea, cunoasterea mai indeaproape a persoanelor care il serbeaza, si la urma incuscrirea sau inrudirea. Aceasta specie de vergel se sebeaza in seara spre Sfantul Vasile sau Anul Nou de unele sate de la munte din Bucovina si Moldova. La serbare iau parte feciori si fete , barbati si neveste, tineri si batrani, insa indemnul la serbare este dat de catre feciorii si parintii cu fete mari.

*     In ceea ce priveste a doua sperie a Vergelului, scopul sau principal e profeirea si cunoasterea ursitilor (viitorilor barbati) si se serbeaza numai de catre fete mari tot in seara spre Sf. Vasile sau Anul Nou. Aceasta datine este numita Vergel numai de romanii din unele parti ale Transilvaniei (tinuturile Bargaului si Nasaudului)

*     Scopul principal al celei de-a treia specie de Vergel este mai intai petrecerea, apoi primirea si ostatarea oaspetilor. Acest Vergel este serbat numai de catre feciori, insa la el se invita si fetele mari impreuna cu parintii lor. In unele sate din Bucovina se serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar in altele in ziua de Lasata Secului de Postul Mare. Cand sunt buni , manosi, atunci se serbeaza si la celelalte lasaturi de sec de peste an. Cei din Iliesti si cei din Botusana il serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar cei din Corlata in ziua de Lasaul secului. Romanii din unele parti ale Ungariei, precum si cei din Somcuta Mare si imprejurime, il serbeaza, ca si cei din Banat in ziua de Boboteaza, iar cei din comitatul Solnocului de mijloc din Transilvania in sarbatorile Pastilor.

Modul e serbare al acestor trei specii de Vergel difera de la Om la om, de la sat la sat, de la tara la tara.


*     Feciorii din tinutul Dornei, in Bucovina, precum si parintii cu fete mari , bune de maritat sarbatoresc Vergelul indemnand un gospodar din mijlocul lor sa-l faca. Acesta se pregateste din vreme: cumpara un polobocel de vin, iar cand soseste seara Anului Nou atunci cand se intuneca, incepe a buciuma si a trambita, dand de stire ca e timpul sa se adune toti cei ce voiesc sa serbeze Vergelul. Aceasta bucuiumare dureaza pana la unsprezece noaptea, cand s-au adunat toti participantii, dupa care nu se mai buciuma in acea seara. Dupa aceea stapana acsei asterne o masa cu o fata de masa curata unde gospodarul pune un ciubaras sau un alt vas cu apa neinceputa. Toti care voiesc sa-si cunoasca viitorul arunca in apa un semn (un cutitas, un crucer, un bumb, un inel, un cercel, o cheie), insa fiecare trbuie sa-si cunoasca semnul cand se va scoate din apa. Se oranduieste ca un baiat de vreo 10-13 ani sa scoata semnele, impreuna cu un alt om bun de gura, numit Vergelator sau vestitor de Anul Nou.

Avand un betisor verde de pom in fiecare mana, vergelatorul rosteste versurile tocand incet cu ele marginea ciubarasului:

Cine trece                                                     Isi alege doi cai tari,

Si petrece?                                                    Si dupa vin se porneste.

Irodia Doamne!        Catra slugi asa graieste:

Trece Toma cel bogat,                               - Haideti feciori dupa vin,

Cu bici de foc infocat,                                Ca s-avem cand vom da fan!

Irodia Doamne!        Si asa zicand se duc

Vaile                                                              Si vin de cel bun aduc.

Cu oile                                                          Acum dragii mei feciori,

Poarta Toam carmele,                              Vom avea de sarbatori.

Luncile                                                         Anul vechi, ia, se sfarseste

Cu juncile                                                    Si cel nou ni se iveste.

Poarta Toma vacile.                                  Mergeti mai, taiati un bou,

Vacile is bune foarte,                                Caci mani este Anul nou!

Toma poate sa le poarte.                          Si fripturi bune facand,

Prin toate campiile  Sa bem vinul galgaind…

Poarta Toma oile.    Semnele din acest vas

Oile-s mari ca boi:   Sa va fie tot de tras,

Lui Toma ii sta dupa oi.                           De tras sort de bucurie

Toma umbla tot pe munti                        Din anul ce o sa vie.

Alegandu-si tot cai iuti.                            Scoate semn si spune-mi drept

Dintr-a lui herghelii mari               Mane care an sa-ncep?


Sfarsind de urat, baiatul vara mana in vasul cu apa si, scotand un semn, il arata adunarii si intreaba:



- Al cui e anul ce se-incepe dimineata?

Proprietarul raspunde:

-Al meu este!

Vergelatorul zice atunci:

Al tau noroc sa ti-l dea Dumnezeu de Anul Nou, de Sf. Vasile!

Dupa aceasta, predand semnul proprietarului, incepe iarasi sa toace cu betisoarele pe marginea vasului si a ura.

Si tot asa dupa fiecare urare, scoate baiatul oranduit cate un semn , iara vergelatorul numeste cutare sarbatoare insemnata sau pe vre-un sfant ce vine la rand, cand Dumnezeu are sa dea noroc celui cu semnul.

Dupa ce sfarseste de insirat toti sfintii si sarbatorile de peste an, daca mai raman semne in vas, vergelatorul spune celui cu semnul ca va avea noroc la cutare vite, de exemplu:oi, capre, boi, vaci, cai, porci. Si daca si pe-acestea le termina, atunci incepe a insira fiare salbatice, spunand ca cutare va avea parte de cutare fiara salbatica, o va inpusca sau o va prinde etc. Astfel merge pana se termina toate semnele de scos.

Cand vergelatorul ureaza si baiatul scoate semnele, domneste in casa oaresicare liniste, dar cand vergelatorul incepe a profeti ca cutare sfant, vita sau fiara ii va aduce celui cu semnul noroc, atunci se nasc rasete si hohote, deoarece vergelatorul trebuie sa potrivesca in asa fel vorba, incat sa produca rasete si voie buna intre cei de fata.

De multe ori i sa leaga ochii, astfel incat sa nu poata vedea nimic , si atunci vergelatorul trebuie sa spuie caum va fi viitorul celui cu semnul fara a-i stii de mai inainte numele. Atunci unele le nimereste, insa altele le spune atat de intortochiate si de ciudate , incat fara de voie ascultatorii trebuie sa rada de profetiile lui. Asa, de exempul, dupa ce scoate semnul unui barbat, vergelatorul, socotind ce e al unei fete, spune ca viitorul sot va fi un barbat atat de frumos, sau va fi unul urat, ca va avea stare buna, sau va fi sarac.

Sfarsindu-se astfel de scos toate semnele din vasul cu apa, vergelatorul, incheie functiunea sa cam prin urmatoarea urare:

Anul Nou cu fericire

Sa-l incepeti si-n unire,

Tineri si batrani sa fiti

Si cu totii sa-nfloriti

Ca merii

Ca perii

Pe la mijlocul verii,

Ca toamna cea imbelsugata,

Cu de toate indestulata!

La ceste cuvinte raspund cai din casa prin strigate de vivat si sa traiasca! Iar mai multi insi, cari cu putin inainte au iesit afara, incep a impusca din pistoale si din pusti, slobozind vreo 10-20 de incarcaturi.

Apoi, desertand vasul cu apa, aduce in el, in loc de apa, vin, si-l pune pe masa. Apoi se aseaza mai toti cei de fata la masa si incep a inchina si a cinsti din vinul adus, glumind si povestind, spunand daca li s-a indeplinit ce le-a profetit vergelul.

Cand vinul se termina, feciorii incearca sa mai cumpere de la gospodar, in cazul in care mai are ascuns vreun sip sau doua de vin.

Muzicienii, care nu trebuie sa lipseasca de la acesta petrecere, sunt vreo 2-3 tigani cu violine si cu cobza, sau cu cimpoias cu cimpoiul. De acestia se ingrijesc feciorii. Ei ii cauta si tot ei tocmesc si ii platesc pentru truda lor vreo cativa fiorini.

Daca se intampla sa lipsesca muzicantii, canta unul sau doi feciori din fluiere sau din triste, iar ceilalti joaca “de se prabuseste pamantul sub picioarele lor”.

Pe langa profetirea norocului, Vergelul mai are scopul ca oamenii sa faca cunostinta mai de aproape unii cu altii si ca feciorii sa peteasca pe fetele cele mari.

Asemanator serbeaza aceasta specie de vergel si romanii din unele parti ale Moldovei (Cotargasi-Brosteni, jud. Suceava), insa versurile urarilor sunt altele:

“ -Ci suni,

Ci rasuni?”

(Altul raspunde)

“Luncili

Cu giuncili,

Vaili

Cu uoili

Zmnidzili

Cu caprili,

Vergielu cu fietili!”


(tot primul)

“-Da pim vaduri cini trieci?

-Trieci Toma cel bogat,

cu cinci bghici-l bat.

Suni din ineli,

Bati din vergieli,

Arodiia Duamni.”


*     A doua specie de vergel, cu putine deosebiri esentiale, se afla in toate provinciile locuite de romani.

In seara Sf. Vasile sau a Anului Nou, mai multe fete mari, cari voiesc sa-si cunoasca ursitii si timpul cand se vor marita, se aduna la o casa. Aceasta “adunare” si toata petrecerea lor este numita de catre toti romanii din tinutul Bargaului si al Nasaudului, Vergel, iar de catre romanii din celelalte parti ale Transilvaniei, Vergelat.

Conducatoarea acestei petreceri de fete, care de obicei e o baba batrana ce se pricepe foarte bine la asemenea lucruri, sau stapana casei, sau si o fata mai priceputa, se numeste ursitoare.





Ursitoarea asterne masa si aduce mai multe obiecte precum: cutit, sare, paine, carbune, apa, pieptene, inel, piatra, si le aseaza pe toate laolalta. Apoi pune tot pe acea masa diferite vase: blide, talgere, oale, scafe, pe care le aseaza pe toate cu fundul in sus. Facand aceste, ea spune fetei sa iasa pana-n tinda si sa intre cand o va striga.

Ursitoarea si fetele ascund obiectele sub vase, apoi se pun in jurul mesei. Fata este chemata inauntru si ridica unul din vase. Ursitoarea ia de sub vas obiectul ascuns si, ursind, zice:

“-Fata mea, tu ai ridicat un cutit. Acesta insemneaza ca ursitul, adeca barbatul tau, va fi un om aprig. El va avea o limba ca si taisul cutitului, cu care adeseori va taia inima ta!”

Nevestela care vin si ele la acesta petrecere o linistesc, spunandu-I ca se intampla sa nu se indeplinesca profetia.

Astfel, una dupa alta, vin toate fetele, ursitoarea le urseste, le explica si le profeteste.

Obiectele care se intrebuinteaza variaza dupa tari, tinuturi si comune.

In Transilvania sau in Moldova se folosesc alte metode, precum : topirea plumbului, albusul de ou, peri de porc, para sau ban, lumanarele sau turtite de aluat.

Fetele aduna putina apa rece, neinceputa ( luata la 12 noaptea din rau), topesc o lingura sau ceva de plumb, si il toarna in apa si infunctie de forma pe care o ia plumbul, ursitoarea urseste. Daca plumbul ia forma unui chip de om, fata se va marita. Daca plumbul nu capata nici o forma, nu se va marita.

Unele fete utilizeaza in loc d plumb, ceara.

Dupa plumb, urmeaza perii de porc.

Dupa ce fetele curata vatra, fiecare ia cate 2 peri de porc si, botezandu-i cu numele feciorului pe care au pus ochii, ii pun pe vatra, zicand:

“Cum nu stau perii de porc in loc,

Asa sa nu steie ursitul meu in loc.”

Daca perii se impreuneaza, numitii tineri se vor casatorii, daca se departeaza, atunci ei nu se vor casatorii.

In Transilvania, fetele intrebuinteaza doua frunzisoare de saschiu sau banut, si daca acestea, uscanduli-se varfurile, se inconvoaie una spre alta, cununia e sigura; inconvoietura spre partea opusa a uneia din frunzisoare inseamna necredinta amantului sau amantei.

Dupa ce sfarsesc cu perii de porc, isi profetesc soarta cu ajutorul unui ou, turnand albusul la fel ca pe plumbul topit.

In unele parti ale Transilvaniei, fetele iau un pahar cu apa neinceputa si toarna un ou spart intr-insul. Daca pana de dimineata oul se umfla, fata se va marita in anul viitor; daca oul se aseaza pe fund, speranta e pierduta. Daca pe galbenusul oului se prezinta figura unui copil, inseamna “rusine, secriul, moarte.”

Apoi urmeaza jocul cu paraua sau cu banul. Fiecare fata prevazuta de mai inainte cu o para, cu un ban rau, incep una dupa alta a lasa sa cada banul cam de sus in strachina plina cu apa proaspata de fantana, spunand:

“ Dac-ar fi sa sara banul,

Sa ma marit pan-la anul!”

Dca banul sare din apa, inseamna ca feciorul la cre s-a gandit cand a aruncat banul o va lua.

Apoi isi ghicesc viitorul cu ajutorul a doua lunmanarele, puse pe coji de nuca, ca sa pluteasca pe apa, amandoua purtand numele unui baiat si al unei fete. Daca plutind pe apa, lumanarelele se impreuneaza, toti cred ca acei doi tineri se vor casatori cat mai curand, iar de nu, nu-i speranta de nunta.

Urmeaza talcuirea sortii si norocului prin mijlocul turtitelor din aluat.

Fiecare fata isi face o turtita din apa proaspata de fantana si faina si o insemneaza cu unt sau untura. Apoi o sau unei mate sa o manance. Fata , pe a carei turtite o va manca mata se va marita in anul ce vine. Daca mata doar o miroase, fetei ii va veni starosti.

O sama de fete folosesc in loc de turtita un fel de coltunasi sau pirosti, sau gologoate de mamaliga, galuste sau bucatele de slanina.


*     Voind a descrie cu de-amanuntul si al treilea tip de vergel, de aceasta data a feciorilor, am fi nevoiti sa reproducem o mare parte a Berii sau Bereanului, avand acelasi scop: petrecerea tineretului si cinstirea si ospatarea parintilor si a oaspetilor.

Feciorii din unele parti ale Bucovinei (Iliesti si Botusana) precum si cei din Somcuta Mare  din Ungaria il serbeaza de Anul Nou dupa-amiaza. Cei din partile Banatului,,in ziua de Boboteaza, Cei din Corlata, in Bucovina , in ziua de Lasata secului iar cei din Transilvania , in sarbatorile Pastilor.

Feciorii care voiesc sa serbese Vergelul, isi aleg fetele pe care le invita, tocmesc cu muzicantii si aleg din mijlocul lor pe doi insi , pe care ii numesc colceri si carora le incredinteaza conducerea Vergelului.

In ziua respectiva, se aduna toti feciorii la o casa, unde aduce fiecare bautura pentru oaspeti si bani pentru muzicanti, altfel nu ii este permis sa puna piciorul in joc sau sa capete din mancarea adusa de fete.

Apoi feciorii incep sa joace, muzicantii sa cante, si dupa aproximativ o oara incep sa vine si fetele, dimpreuna cu mamele lor care aduc bucate, ce le numesc cinste. Daca o fata nu are mama, cinstea o aduce o sora mai mare sau o vecina, deoarece niciodata fata nu trebuie sa aduca cinstea singura. Colcerii, cum vad ca a sosit atare mama cu fiica-sa, indata ies sa le pofteasca in casa, le inchina cate un pahar e bautura, dupa care fata iese afara unde o asteapta jocul.

Comparand vergelurile din diferite parti din tara sau dinafara, observam ca in fond sunt tot una, au acelasi scop, difera insa putin in privinta executarii. Chematorii merg acasa la aleasa inimilor lor cu doua betisoare frumusele, pe care ele pun o naframa frumoasa. Vorbitorul face o introducere despre scopul Vergelului, apoi, luand un colac al cutarii fete si vin, zice:

-Asa zice N.N. tanara mladicioara: O, Doamne, Sfantule! Multumescu-Ti ca ne-ai vrednicit a ajunge in acest An Nou! Dar dupa datina din mosi si stramosi, facandu-se in satul nostru Vergelul intru bucuria Anului Nou, si fiind eu chemat, iaca ma raspund intru laudalui Dumnezeu si in cinstea a toata timerimea:

“C-un colac de grau frumos

Ca pelita lui Hristos

Si c-o bute de vin,

Cine-a bea sa n-aiba chin,



C-o bute de bautura,

La cati le va umbla prin guratoti sa strige la Hristos

Sa ne fie de folos,

Sa ne dea noroc la toti

Butea-i legata cu cercuri,

Sa ne fie pana miercuri!”

In unele locuri se raspunde in ambele nopti, in altele numai in cea din urma.

Pana ce se raspunde, muzicantii mananca, apoi incepe veselia cu hori, cantece, chemari cu pocale (toaste) si se aude cantand:

San-Vasilei cu Boboteaza

Tot dupa Craciun urmeaza,

Sa laudam,

Sa cantam,

Sa ne bucuram!

Cate sarbatori pe lume,

Nu-s ca Craciunul cu nume.

Sa laudam,

Sa cantam,

Sa ne bucuram!

Iaca vin caslegile,

Se marita fetele.

Sa laudam,

Sa cantam,

Sa ne bucuram!

Dar si popa asa vrea,

Ca sa-I umble secerea,

Sa-si capete simbria

Pe toata cununia!

In fine, Vergelul din Transilvania. In mijlocul satului la o casa sunt adunati feciori si fete, care salta cu entuziasm.

In ziua intai a Pastelui, feciorii isi aleg un rege, iar acesta a doua zi si-alege virgo vestalis; apoi acestia doi aranjeaza toata petrecerea.

E petrecerea cea mai placuta a poporului roman.











Vergelul      

Studiu etnografic




Galateanu Andra Cristina

anul 1

gr. 4

















Bibliografie


Simion Fl. Marian – “Sarbatorile la romani”

Ion Ghinoiu – “Obiceiuri populare de peste an”




loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani