Proiect - Instalatia de aprindere referat












Cuprins:


Constructia si functionarea instalatiei de aprindere

1.1 Consideratii generale.

1.2 Partile componente.

1.3 Schema instalatiei de aprindere cu baterie de acumulatori.

1.4 Constructia si functionarea: bateriei de acumulatori.

1.5 Constructia si functionarea bobinei de inductie.

Tehnologia de reparare si verificare a elementelor componente a sistemului de aprindere.

Diagnosticarea bateriei de acumulatoare.

Reparatii curente la bobina de acumulatori.

Prescriptii tehnice privind exploatarea si intretinerea bateriei de acumulatoare.

Verificarea bobinei de inductiei si intretinerea bobinei de inductei.

Starea bateriilor de acumulatori cu placi de plumb – determinari practice.

Norme de tehnica a securitatii muncii si P.S.I.



























1. Constructia si functionarea instalatiei de aprindere


Consideratii generale


Curba tensiunii inalte a bobinei de inductie, in functie de turatia motorului, caracterizeaza in mod evident functionarea echipamentului de aprindere.

Intrucat practic nu se masoara tensiunea inalta, ci distanta maxima intre electrozi la care se produce scinteia electrica, caracteristica de functionare se reprezinta in functie de distanta intre electrozii la care se produce aprinderea si de turatia motorului.















fig.1 Caracteristicile aprinderii de la baterie




Se observa ca la turatii mici ale motorului, tensiunea este suficient de mare ca sa asigure pornirea motorului.

Turatia de pornire nu trebuie sa fie foarte mare. Alegerea bobinei trebuie sa fie bine facuta pentru ca sa faca fata aprinderii motorului respectiv. Daca bobina este prea mica si puterea aprinderii este insuficienta, pornirea este ingreunata si temperatura bujiilor scade favorizand si mai mult formarea unor straturi de impuritati si funingine pe electrozii bujiei, ceea ce face ca pana la urma aprinderea sa nu se mai produca.

La turatii mari se constata o tendinta de aprindere slaba si o functionare defectuasa a bujiilor datorita formarilor de impuritati intre electrozi si scurgerile de curent prin ele.

Siguranta de functionare a aprinderii cu baterie-bobina depinde si de modul de functionare si starea bateriei de acumulatoare, precum si de conductele de legatura. Acestea sunt in mod normal mai sensibile la defectiuni decat bobina de inductie sau distribuitorul.

Avansul de pornire poate fi reglat cat este necesar, tensiunea de aprindere nefiind influentata. Distanta intre electrozii bujiilor poate sa fie diferita, fara ca aprinderea sa fie influentata.

Pentru ca sa se asigure o functionare normala trebuie sa se cunoasca valoarea minima a lungimii scanteii si stabilitatea de producere a scanteii care da o aprindere suficieta. Exceptand motoarele speciale pentru curse sau cu turatii foarte mari, scanteia cu lungimea de 7mm si cu stabilitatea de 1,5µS este considerata ca suficienta pentru aprinderea amestecului carburant. Dupa cum se observa in figura de mai sus, la pornire, cand bateria de acumulatoare are o tensiune mult mai scazuta din cauza consumului mare de curent al motorului electric de pornire, lungimea si stabilitatea scanteii sunt foarte mari, avand un coeficient de siguranta mare.


Partile componente




Echipamentul de aprindere necesita efectuarea intretinerii urmatoarelor elemente componente:

bateria de acumulatoare si sistemul de incarcare;

bobina de inductie;

conductele de joasa tensiune, de aprindere (de inalta tensiune) si conductele la masa;

bornele si piesele de legatura terminale ale circuitelor;

izolatia conductelor si aparatelor;

ruptorul distribuitor, contactele fixe si mobile;

sistemul de fixare si antrenare a ruptorului-distribuitor;

condensatorul;

bujiile





Bateria de acumulatoare este suesa de curent a autoturismului; este plasata in compartimentul motor pe traversa din fata, la loc usor accesibil.

La bateria de acumulatoare, barele conectoare intre elemente sunt plasate la interior intr-un strat izolant (bitum), evitindu-se prin aceasta pierderile de curent intre barele de legatura si masa, precum si coroziunea prematura a lor. In figura urmatoare sunt prezentate elementele constructive ale bateriei de acumulatoare.






Fig.2 Bateria de acumulatoare

1- bac; 2- placapozitiva; 3- placa negativa; 4- separatoare perforate; 5- dopul elementului; 6- capacul elementelor; 7- mastic de etansare; 8- bara de conectare intre elemente; 9 - borna pozitiva; 10 - borna negativa


Bobina de inductie este de 12V Ducellier tip 3920 este IEPS tip 3130;

Are rolul de a produce impulsuri de inalta tensiune in momentul intreruperii curentului in infasurarea primara. In figura de mai jos sunt prezentate elementele componente ale bobinei de inductie.






















Text Box:



















Text Box: Fig.3 Bobina de inductie



1- infasurarea primara; 2- infasurarea secundara; 3- miez; 4- bornele infasurarii primare;5 - borna de iesire a infasurarii secundare; 6 - carcasa exterioara; 7 - carcasa interioara; 8 - material izolant.


Caracteristicile tehnice principale sunt:


Rezistenta infasurarii primare

min 3,5W

Rezistenta aditionala



fara

Rezistenta desuntare a infasurarii secundare

1MW

Rezistenta izolatiei

min 50MW la 500V la cc.




Ruptorul distribuitor , de 12V Ducellier tip 3920 este IEPS tip 3230, este prevazut cu contacte platinate autocuratitoare si cu regulator de avans vacuumatic si centrifugal.

Functiile principale ale ruptorul distribuitor sunt:

intreruperea curentului in infasurarea primara a bobinei de inductie in scopul creerii de impulsuri de inalta tensiune la bornele infasurarii secundare ale bobinei de inductie;

distribuirea impulsurilor de inalta tensiune spre bujii;

reglarea automata a avansului la aprindere, in functie de turatia motorului si de depresiunea din galeria de admisie;


Caracteristicile tehnice principale ale ruptorului distribuitor sunt:



Avansul initial

0±20 masurat pe volant

Ungiul camei sau unghiul dwell

57±20 sau 61±3% dwell

Apasarea pe contactele ruptorului

350 la 350 grame forta

Distanta intre contactele ruptorului

0,4 la 0,5 mm

Sensul de rotatie al ruptorului

invers acelor de ceasornic

Turatia maxima a arborelui ruptorului distribuitor

3500 rot/min

Tensiune de alimentare

max 14 V




In figura urmatoare este prezentat ansamblul ce compune un ruptor distribuitor:


Fig.4 Ruptorul distribuitor

1- capacul ruptorului distribuitor; 2- distribuiter; 3- pasla de protectie antipraf; 4-cama ruptorului; 5-capac protector antipraf; 6-ruptor; 7- platou; 8-condensator; 9-dispozitiv de avans vaccumatic; 10 - corpul ruptorului distibuitor;11 - clema de fixare a capacului; 12 - dispozitiv de avans centrifugal



Condensatorul este de forma cilindrica cu o carcasa din tabla in care se gasesc doua armaturi subtiri din aluminiu de circa 0,01mm grosime

si care este izolat cu ceara in interior.

O armatura este legata la corpul din tabla al cilindrului condensator in legatura cu masa, iar cealalta la firul central care se leaga la ruptorul distribuitor, la platina izolata de masa.

Capacitatea condensatorului este de 0,2 la 0,25 picofarazi, iar tensiunea de strapungere 1700 V. Condensatorul, legat in paralel cu contactele ruptorului, serveste la inmagazinarea momentana a curentului de inductie produs in infasurarea primara in momentul intrerupeii circuitului primar. Aceasta mareste tensiunea in infasurarea secundara si contribuie totodata la micsorarea scanteilor ce apar intre contactele ruptorului in momentul ruperii scanteii care conduce la degraddarea si oxidarea contactelor.


Bujiile sunt de tipul sinterom M14-225 sau echivalente de tipul AC43F; Champion L87-Y Eyquem 705-S.

In figura urmatoare sunt aratate principalele parti constructive ale bujiei sinterom M14-225.




Fig.5 Bujie

1 - electrodul central; 2 - electrodul lateral; 3- corpul metalic exteriorl 4 - izolator ceramic;5 - garnituri de etansare din praf de caolin presat; 6 - corpul electrodului central; 7 - piulita de contact.




Caracteristicile tehnice bujiilor sunt:



Distanta dintre electrozi

0,5-0,7mm

Diametrul filetului exterior

14mm

Valoarea termica a bujiei



Se considera ca o bujie afost bine aleasa pentru un motor, din punct de vedere al valorii termice, atunci cand varful electrodului central lucreaza intre 5000-limita minima de autocuratire si 8500-limita de aparitie aprinderilor premature (autoaprinderi).


1.3 Schema instalatiei de aprindere cu baterie de acumulatori-functionare.


Energia necesara scanteii de aprindere este luata de la bateria de acumulatoare a autovehiculului. Primarul bobinei de inductie este conectat la minusul bateriei prin contactele ruptorului a carui parghie mobila este actionata de o cama, care in rotirea sa, urmareste o lege bine determinata in functionarea aprinderii.

In momentul intreruperii curentului din infasurarea primara L1, in secundarul L2 al bobinei de inductie ia nastere o tensiune inalta care, prin intermediul ploturilor distribuitoruli, se aplica succesiv bujiilor, la electrozii carora se produc scanteiile de aprindere. Din cauza curentilor relativi mari (de ordinul 4…5A) ce apar la circuitul primar, “ruperea” unui astfel de curent provoaca intre contacte o flama; aceasta in afara semnalelor perturbatoare pe care le produce in intreg spectrul frecventelor radio, uzeaza si materialul contactelor.

In sistemul clasic acest neajuns este ameliorat prin montarea intre contactul mobil si cel fix conectac permanent la masa, a unui condesator de decuplare.

Subliniem cateva inconveniente ale ecestui sistem de apridere clasica pe care electronica in dezvoltarea ei multi directionala – incearca sa le rezolve:

- contactele ruptorului sunt supuse unui regim termic ridicat, din cauza curentului relaiv mare ce le strabate. Condesatorul de decuplare nu reuseste sa inlature complet acest efec;

- uzarea contactelor provoaca modificari ale unghiului Dwell, astfel incat energia acumulata in primarul bobinei scade, inalta tensiune se reduce determinand micsorarea energiei scanteii. Reglarea distantei dintre cele doua platine (contacte) ale ruptorului trebuie facuta relativ des, avandu-se in vedere si refacerea planeitatii contactelor;

- tensiunea primara (aplicata infasurarii bobinei de inductie de la bateria de acumulatoare) fiind redusa, ridicarea tensiunii din secundar este limitata de dificultati constructive, precum si de pretul de cost ridicat(intrucat sunt necesare masuri de asigurare a unei izolatii corespunzatoare);

- energia de aprindere cedata bujiilor este relativ mica (aproximativ 20mJ);

- de aici si pornirea dificila a motorului pe timpul anotimpului rece. O data cu crestere turatiei motorului (peste 4000 rot/min), aceasta energie incepe sa scada ducand la un randament scazut al aprinderii (consum crescut, ardere incompleta, poluare ridicata);

- la viteze mari (pentru motoarele in patru timpi la viteze de peste 6000 rot/min), apar vibratii ale contactului mobil care vibratii produc o reducere importanta a energiei imagazinate in bobina primara. Toate aceste deficiente au ca urmare functionarea motorului cu un randament scazut in special la turatii mari.


Schema instalatiei de aprindere cu baterie de acumulatori este prezentata in figura urmatoare.


Fig.6 Instalatia de aprindere cu baterie de acumulatori

1 - baterie de acumulatori; 2- contact cheie; 3-rezistor;4 - contact ;5 - bobina de inductie; 6- condesator deparazitarea;7 - contact ruptor; 8 - distribuitro; 9 -bujii















1.4 Constructia si functionarea: bateriei de acumulatori.



Un bun element de acumulatori trebuie sa aibe o tensiune electrica cat mai mare, o greutate cat mai mica, un volum cat mai redus, un randament bun, siguranta in explotare si durata de functionare lunga.

In mod curent se folosesc acumulatoare cu plumg si acumulatoare alcaline.

La acumulatoarele cu plumb (acide), materialul activ din placi este plumbul la electrodul negativ si bioxidul de plumb la electrodul pozitiv iar electrolitul este o solutie apoasa de acid sulfuric.

La acumulatoarele alcaline (bazice), materialul activ este format din metale si diferiti oxizi, iar electrolitul este o solutie apoasa a unei baze. Cele mai intrebuintate acumulatoare alacaline sunt:

-cu fero-nichel, care au electrodul negativ din fier si electrodul pozitiv din oxid de nichel;

-cu fero-cadmiu-nichel, care au electrodul negativ din fier si cadmiu, iar cel pozitiv din oxid de nichel.

Acumulatoarele cu plumb sunt cele mai indicate pentru conditiile de functionare pe automobile. Ele sunt folosite in primul rand pentru pornirea motorului iar in al 2-lea rand pentru alimentarea in paralel (montaj tampon) a celorlalte receptoare cu un generator electric in conditii foarte variate de clima si de exploatare.





In exploatare bateriile de acumulatoare au urmatoarele regimuri de functionare:

-de scurta durata, la alimentarea motorului electric de pornire pe timp foarte scurt si la temperaturi joase; in functie de pornire se alege si capacitatea bateriei; masurarea capacitatii nominale, a capacitatii la descarcare rapida la temperatura normala sau joasa, a tensiunii la borne dupa 5-6 sec de la pornire (de care deepinde putrea deezvoltata) si numarul de poriniri posibilie fara reancarcare, indica daca bateria de acumulatoare coresundee sau nu automobilului pe care este montata;

-de lunga durata, la alimentarea lampiilor de iluminat a aprinderii si a receptoarelor pe timp indelungat atunci cand motorul nu functioneaza sau atunci cand functioneaza in conditii grele si generatorul de curent nu le poate face fata singur (iarna in timpul noptii). Aceasta este foarte important si precumpanitor mai ales la autobuzele urbane.


Bateriile de acumulatoare au urmatoarele caracteristici de functionare:

-durata de functionare a acumulatorului, este limitata in special de distrugere progresiva a placilor pozitive si de placile care sunt mai putin rezistente din punct de vedere mecanic (cele de grosime mica);

-tenisunea (forta electromotoare in gol E0), este tenisiunea dintre borne masurata cand prin acumulator nu trece nici un fel de curent;

-tensiunea (forta electromotoare in sarcina E), este diferenta de tensiune dintre borne, masurata in sarcina, cand concentratia electrolitului si reactiile chimice nu mai sunt la fel de intense in intreaga masa activa a placilor si cand concentratia electrolitului nu este uniforma in intreg electrolitul ca la mersul in gol;

-tensiunea la borne Ub, difera de tensiunea E prin valoarea cadedrii de tensiune produsa de curentul I si prin rezistenta interioara Rb a bateriei de acumulatoare;

-incarcarea bateriei de acumulatoare, este operatia prin care trecand in curent electric in sensul generator-baterie de acumulatoare, se produce o transformare a energiei electrice in energie chimica prin reactiile care au loc;

-curentul nominal de incarcare, este curentul cu care trebuie sa se procedeze in mod normal la reancarcarea bateriei de acumulatoare in atelier;

-supra-incarcare, este prelungirea incarcarii peste limitele normale, care conduce la defectarea bateriei de acumulatoare.

-tenisunea finala de incarcare, este tensiunea dintre electrozii acumulatorului peste care curentul nu mai incarca bateria, ci produce reactii chimice secundare, nedorite;

-decarcarea bateriei de acumulatoare, este operatia prin care bateria cedeaza energia electrica inmagazinata catre un circuit electric exterior;

-capacitatea unei baterii de acumulatoare, este cantitatea de sarcina electrica masurata conventional in Ah;

-capacitatea nominala, este capacitatea rezultata la o descarcare, in timp de 20 de ore, cu un curent constant Id = 0.05 C20 ore;

-randamentul unei baterii de acumulatoare, este raportul dintre cantitatea de electricitate cedata in timpul descarcarii fata de cea primita in timpul incarcarii.




1.5 Constructia si functionarea bobinei de inductie.


Bobina de inductie are rolul de a produce impulsuri de inalta tensiune in momentul intreruperii curentului in infasurarea primara. Deci asugura transformarea tensiunii joase (6-12 sau 24 V) in tensiune inalta (12.000-25.000 V). Bobina de inductie are un miez confectionat din tole de table izolate intre ele, acoperit cu un carton, pe care se gaseste infasurarea secundara.

Peste aceasta infasurare se introduce un alt carton pe care se pune infasurarea primara, care se acopera apoi cu un strat de hartie si totul se incapsuleaza intr-un tub metalic de forma cilindrica. Miezul cu infasuratorile si izolatorile se introduc in corpul tubului metalic, dupa care un capat al infasurarii secundare se leaga la contactul central, iar celalalt la infasurarea primara care are doua borne pentru alimentare.

Capacul asigura evitarea strapungerii spatiului dintre contactul central si bornele infasurarii primare.






2. Tehnologia de reparare si verificare a elementelor componente a sistemului de aprindere.


2.1 Diagnosticarea bateriei de acumulatoare.


La bateria de acumulatoare in procesul exploatarii este necesar sa se verifice 3 parametrii: nivelul electrolitului, densitatea electrolitului si tensiunea in sarcina a fiecarui element.

Verificarea nivelului electrolitului se face cu ajutorul unui tub din sticla sau din material plastic transparent, care se introduce in fiecare rezervor cu electrolit al elementului, pana la marginea superioara a separatorilor. Apoi astupandu-se cu degetul partea superioara a tubului, se ridica tubul si nivelul electrolitului ramas in tub trebuie sa fie de 10…15mm.

Daca nivelul este mai mic bateria se poate autodescarca, fie datorita cresterii concentratiei electrolitului, fie datorita oxidarii materiei active de pe placi, fie datorita micsorarii suprafetei active a placilor.

Daca nivelul este mai mare, in timpul proceselor de incarcare/descarcare gazele ies sub presiune prin orificiile de aerisire determinand astfel corodarea pieselor metalice din compartimentul motor.

Verificarea densitatii electrolitului din baterie se face cu ajutorul unui termodensimetru respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:

electrolitul sa prezinte un anumit grad de omogenitate

nivelul electrolitului sa fie normal

temperatura electrolitului in timpul masurarii sa fie 200

verificarea densitatii se face pentru fiecare element

Daca densitatea electrolitului este mai mare sau egala cu 1,26 grame/cm3 , se completeaza numai cu apa distilata pentru obtinerea egalizarii densitatii electrolitului.

Daca densitatea electrolitului este mai mica sau egala cu 1,26 grame/cm3 atunci se inlocuieste partial electrolitul cu un alt electrolit.

Verificarea tensiunii electromuotoare a fiecarui element al bateriei de acumulatoare se face in sarcina, folosind o furca voltmetrica cu scara 3-0-3V si rezistenta de suntare de 0,018…0,020W pentru baterii cu capacitati pana la 70 amperi/ora.

Valorile care caracterizeaza starea de incarcare a elementilor, respectiv a bateriei sunt: 1,85V/element, incarcat 100%; 1,35V/element, descarcat; tensiunile sub un volt pe element, descarcare rapida. Pentru o incarcare uniforma si o stare tehnica buna a elementilor valoarea tensiunii intre elementi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,1V.








2.2 Reparatii curente la bateria de acumulatoare.


Defectele bateriilor de acumulatoare se inlatura in majoritatea cazurilor numai dupa demontare. O data cu demontarea se stabliesc definitiv si defectele interioare, astfel ca se poate face si trierea bateriilor de acumulatoare.

Procesul tehnologic de reparare a bateriilor de acumulatoare cuprinde operatiile urmatoare:

-primirea, curatirea si verificarea preliminara a starii ei;

-decarcarea;

-golirea electrolitului, demontare, spalare si uscarea pieselor componente;

-staablirea defectelor, repararea, asamblarea succesiva si incercarile  

dupa reparatii.


Verificarea etanseitatii elementelor, se face pentru a stabilii daca vasele au sau nu crapaturi sau neetanseitati. Masticul trebuie sa acopere etans capacul si garniturile de inchidere ale elementelor. Se incearca fiecare element cu un aparat compus dintr-o pompa care se aplica la gaura de umplere a elementului, acest aparat are un indicator cu mercur. Daca sunt neetanseitati nivelul mercurului scade foarte mult din pompa.

Verificarea electrolitului, care se completeaza cu apa distilata pentru ca in mod normal apa se pierde. Daca se constata si scaderea denistatii, se mai completeaza cu electrolit. Iarna completarea cu apa se face numai inainte de pornire, pentru ca sa se evite inghetarea apei inainte ca ea sa se amestece cu electrolitul acumumlatorului.

Curatirea capacului, a bornelor si a legaturilor inlatura praful , apa si alte substante care conduc curentii de suprafata. Gaurile capacelelor se curata pentru a evita explozia gazelor degajate la incarcare. Verificarea legaturilor si a contactelor inlatura caderiile de tensiune si pierderile la contacte. Fixarea se verifica pentru a nu avea joc. Bateria de acumulatori se fereste de lovituri si de socuri care dauneaza placilor.

Verificarea bateriei de acumulatoare prin masurarea densitatii electrolitului, da gradul de incarcare a bateriei, dar defectele nu pot fi observate. Densitatea anormala a electrolitului poate conduce la concluzii gresite.

Verificarea bateriei de acumulatoare in mers, se face pentru orientare astfel: se aprind farurile si becurile de la tabloul de bord, se inchide circuitul motorului electric de pornire si se observa filamentul becurilor care daca ajunge la culoare rosu sau stins, bateria de acumulatori este descarcata mult.

Inlatuarea sulfatarii, se face prin incarcarea de lunga durata cu intensitate mica de curent si concentratie redusa de electrolit. La temperatura de 400 C se intrerupe incarcarea si se lasa sa se raceasca. Incarcarea se opreste cand greutatea specifica a electrolitului ajunge la 1.15 kg/m3; se inlocuieste electrolitul cu apa distilata sau cu electrolit cu densitatea mai mica si se repeta ciclul pana cand tensiunea ramane constanta timp de 4 ore.




2.3 Prescriptii tehnice privind exploatarea si intretinerea bateriei de acumulatoare.


Pentru marirea perioadei de exploatare a bateriei de acumulatoare, se recomanda urmatoarele:

-bateria de acumulatori trebuie sa fie bine fixata pe autoturism si numai in locul rezervat acesteia

-sa se curete periodic partile exterioare si cele metalice in locul rezervat acesteia;

-sa se curete periodic partile exterioare si cele metalice cu apa si amoniac diluat. Se desfunda orificiile de aerisire ale dopurilor. Bornele bateriei si clemele cablurilor se curata de oxizi, se ung cu vaselina neutra si se fixeaza bine;

-la bransarea bateriei, intotdeauna sa se lege mai intai cablul + apoi cablul -;

-sa se verifice nivelul electrolitului care trebuie sa fie cu circa 10 mm deasupra placilor separatoare in fiecare element al acumulatorului. La fiecare 1000 km, cel mai tarziu la sase zile vara si 15 zile iarna, se verifica nivelul electrolitului si daca este nevoie se completeaza cu apa distilata si nu cu acid. Numai in cazul in care se constata ca s-au produs pierderi substantiale de electrolit, se adauga acid la aceeasi intensitate cu cel ramas in bac. Se va evita sa se filoseasca pentru adaus apa de oras, care contine foarte mult clor, precum si apa de izvor, care contine multe saruri minerale, toate acestea in solutia acida din bacul acumulatorului conduc la atacul placilor de plumb.

-pentru a controla starea de incarcare a bateriei, sa se apeleze la una din urmatoarele metode:

controlul cu aparatul special 'Batery tester': se supune bateria la o decarcare corespunzatoare de trei ori capacitatea, adica in 5 secunde la o intensitate de descarcare de 135A pentru o baterie de 45 Ah; tensiunea la borne nu trebuie sa coboare sub 8 V.

controlul cu demarorul; inainte de a se actiona demarorul, se scoate fisa centrala pentru a nu porni motorul. Se branseaza la un tester sau la un voltmetru si se pune in functiune demarorul; pentru o baterie bine incarcata, scaderea de tensiune nu trebuie sa ajunga sub 9.6V;

controlul prin masurarea densitatii acidului cu ajutorul densitometrului:

- 1.28 g/cm3 baterie bine incarcata;

- 1.20 g/cm3 baterie jumatate incarcata;

- 1.12 g/cm3 baterie descarcata;

-sa se evite supraancarcarea si subancarcarea bateriilor, verificand periodic instalatia electrica. Tensiunea releului regulator trebuie sa fie reglata astfel ca bateria pe autoturism sa atinga la sfarsitul incarcarii 2.3 - 2.4 V/element.

-bateriile scoase temporar din exploatare nu se lasa sa stea niciodata descarcate sau cu acidul sub nivel. Numai dupa incarcare ele pot fi depozitate in incaperi uscate si racoroase.


Pentru bateriile cu acumulatoare uscate care se livreaza in comert se dau urmatoarele recomandari:

-depozitarea se face in incaperi inchise si racoroase, ferite de caldura si radiatii solare directe.

-umplerea se face prin scoaterea busoaelor si umplerea fiecarui element cu o solutie de acid sulfuric

- nivelul de umplere va fi astfel incat sa depaseasca cu circa 10mm marginea superioara a separatorilor. Dupa 3 - 4 ore de repaus la o temperatura sub 300 C, se verifica din nounivelul si, daca este cazul, se completeaza cu solutie de aceeasi densitate;

-Incarcarea se face prin legarea polului + al bateriei polului + al sursei si reciproc.




2.4 Verificarea bobinei de inductiei si intretinerea bobinei de inductei.


Scurtcircuitul in infasurarea de inalta tensiune, se datoreaza defectiunii izolatiei intre spirele bobinajului ca urmare a supraancalzirii bobine.

In situatia in care scurtcircuitul a avut loc in apropierea capatului de legatura cu infasurarea primara se mai introduc scantei, mai slabe, care nu opresc motorul, dar il fac sa functioneze neregulat; cand scurtcircuitul este spre borna coductorului contral de aprindere, scanteile sunt foarte slab, iar motorul se opreste.

Descoperirea defectiunii se face astfel:

se pune contactul, dupa care, se scoate conductorul central de aprinderede la capacul distribuitorului si se apropie de o piesa metalica la o distanta de 5-6 mm. Se desfac apoi repetat contactele ruptorului astfel ca ruptorul sa aiba contactele inchise;

daca se produ scantei la contactele ruptorului, dar nu se produc intre conductorul de aprindere si chiulasa, defectul se afla inspre borna centrala;

cand se produc scantei intre coductorul de aprindere si chiulasa, dar pe masura cresterii distantei intre acestea scanteia nu mai are loc, defectul se alfa la bobina de inductie inspre capatul legat de infasurarea primara;

daca se produc scantei la distante mari (10 - 12 mm) intre coductorul de aprindere si chiulasa, inseamna cabobina de inductie este buna, iar defectul se alfa la distribuitor sau la conductoarele de aprindere;



cand la inceperea incarcarii prin desfacerea contactelor ruptorului nu se produc scantei intre ele, defectul se afla in circuitul primar al aprinderii.


Remedierea: cand infasurarea este scurtcircuitata, iar oprirea motorului s-a produs din aceasta cauza , defectiunea se inlatura numai prin inlocuirea bobinei de inductie; daca dupa oprirea motorului se constata ca scurtcircuitarea are loc la capatul dinspre infasurarea primara, se poate continua deplasarea cu viteza redusa, deoarce la turatie mica a arborelui cotit, scantia ce se va forma va fi ceva mai buna, motorul va functiona insa neregulat.


Intreruperi in infasurarea de joasa tensiune, duce intotdeauna la oprirea motorului, iar pornirea nu se mai poate efectua.

Localizarea defectiunii la boinade inductie se poate face si fara a folosi becul de control, astfel: se verifica daca contactele ruptorului sunt inchise, dupa care se desface dela bobina capatul conductorului electric care vine de la ruptor; se atinge scurt cu acest capat masa automobilului, daca a aparut o scanteie inseamna ca defectul se afla la bobina de inductie.

Remediere: se inlocuieste bobina de inductie sau , in cazul ca rezistenta este defecta, se monteaza un conductor in afara bobinei, intre borne.


Slabirea sau desfacerea contactelor infasurarilor suntarii de joasa tensiune. Defectiunea poate avea ca urmare fie functionarea neregulata a motorului, fie oprirea lui. Descoperirea se realizeaza prin verificare exterioara a legaturilor.

Remedierea: inlaturarea defectiunii se realizeaza prin strangerea piulitelor, a suruburilor de prindere a legaturilor, prin curatarea conductoarelor la prin inlocuirea acestora.


Intretinerea bobinei de inductie se face tinand cont de urmatoarele:

-pentru o buna functionare a bobinei de inductie, este necesar ca amplasareaacesteia sa fie exact cea prescrisa de constructor si anume:

ferita de intemperii directe atmosferice;

in pozitia verticala de functionare;

la temperatura mediului de lucru de maximum 600 C;

-respectand o distanta intre borna de inalta tensiune si partiel metalice de peste 50 mm;

-bransamentul bobinei se va realiza intotdeauna astfel: borna1 spre ruptor si borna 15 spre bateria de acumulatoare;

-este interzis ca tensiunea de alimentare masurata la bornele 15 sa depaseasca valoarea 14 Vc.c.;

-nu se va lasa bobina de inductie cub tensiune

-se interzice verificarea functionarii bobinei de inductie prin scoaterea conductorului de inalta tensiune si producerea de scantei la masa mai mari de 2mm;

-dupa fiecare spalare interioara a motorului se sterge bobina cu o laveta curata;

se verifica la 5000 km starea fixarii si starea tehnica a bornerlor de tensiune, precu si fixarea bobinei pe autoturism, strangandu-se daca este cazul.





2.5 Starea bateriilor de acumulatori cu placi de plumb – determinari practice.


Rezultatele masuratorilor efectuate

Concluzii

Voltmetrul cu furca

Densitmetrul

Tensiunea scade cel mult pana la 1.7 - 1.8 V pe elemente si se mentine stabila 5sec.

Diferenta maxima intre elemente 0.1 V.

Densitatea electrolitului circa 1.285 kg/dm3. Diferenta maxima intre elemente 0.01 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este in stare buna si complet incarcata.

Tensiunea scade la 1.4 - 1.7 V pe elemente si se mentine stabila 5sec.

Diferenta maxima intre elemente 0.1 V.

Densitatea electrolitului este cuprinsa intre 1.21 - 1.22 kg/dm3. Diferenta maxima intre elemente 0.01 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este buna si complet descarcata; trebuie sa fie incarcata.

Tensiunea scade puternic in timp de 5sec pana la 0.4 - 1.4 V pe elemente.

Diferenta maxima intre elemente 0.1 V.

Densitatea electrolitului este cuprinsa intre 1.11 - 1.17 kg/dm3. Diferenta maxima intre elemente 0.01 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este probabil buna si complet descarcata, necesitand incarcarea imediata.

Tensiunea unui element este mai mica decat in celelalte.

Diferenta intre elemente este mai mare de 0.1 V.

Densitatea electrolitului in elementul respectiv este mai mica decat a celorlalte. Diferenta este mai mare de 0.01 kg/dm3.

Elementul respectiv al bateriei are probabil un scurtcircuit si trebuie sa fie reparat.

Tensiunea scade la 1.3 - 1.4 V pe elemente si se mentine stabila 5sec.

Densitatea electrolitului este mai mare la 1.26 - 1.28 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este probabil descarcata si are densitatea electrolitului prea mare; trebuie sa se concentreze densitatea si sa se incarce.

Tensiunea scade anormal de repede.

Densitatea electrolitului este mai mica de1.21 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este suflatata; trebuie reparata.










3. Masuri de protectia muncii si P.S.I.


Masuri de protectia muncii si P.S.I., ĩn procesul de reparare a sistemului de alimentare a motorului Diesel:

camerele pentru executarea lucrarilor de reglaj vor fi prevazute cu ventilatie artificiala;

se interzice fumatul sau incalzirea cu flacara deshisa a camerelor ĩn care se lucreaza cu produse petroliere;

legaturile electrice si conductoarelor vor fi ĩn perfecta stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot provoca incendii;

ĩnainte de ĩnceperea lucrului la bancul de proba se va face o verificare a legaturii la pamant a instalatiei electrice si a cuplarii corespunzatoare a pompei de injectie cu bancul de ĩncercari;

ĩn caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea foclui;

controlul si tararea injectoarelor se vor face ĩntr-un dispozitiv prevazut cu geam;

la Inceperea lucrului, muncitorii se vor spala pe maini si se vor unge cu pasta protectoare pentru evitarea exemelor.




























ANEXA:





Fig. Schema instalatiei de aprindere cu baterie
















Bibliografie:


ANDREI CIONTU - Electronca Auto - Teora 1996

N. DRAGULESCU - Eghipamentul electric al autoturismului - Editura Tehnica Bucuresti 1989

A. BREBENEL - Autoturismul Dacia 1300 - Editura Tehnica Bucuresti 1975

V.RAICU - Intretinerea si repararea echipamentului electric al autoturismului. - Editura Tehnica Bucuresti  1971

V.PARIZESCU - Intretinerea penelor de automobil. - Editura Tehnica Bucuresti 1970










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani