DEZVOLTAREA ORGANELOR GENITALE referat

DEZVOLTAREA ORGANELOR GENITALE

La sexul masculin

 

 

Aparatul urinar si genital al vertebratelor au legaturi stranse anatomofunctionale, atat in timpul dezvoltarii lor embriologice, cat si in morfologia lor definitiva.Pe acest fond embriologic si morfologic apar o serie de dispozitive noi, variabile dupa specii, care urmeaza in evolutia lor embriologica etapele precedente, dar care trec apoi la etape complexe anatomice si functionale.Cunoasterea acestor faze este importanta, deoarece permite urmarirea cu usurinta a dezvoltarii ontogenetice a organelor genitale si da posibilitatea de interpretare justa a malformatiilor care pot surveni in cursul evolutiei (de cele mai multe ori, acestea reprezinta oprirea evolutiei intr-un anumit stadiu al ontogenezei.)

DEZVOLTAREA FILOGENETICA a organelor genitale prezinta o serie de caracteristici pentru fiecare component in parte:

a.Gametii -sunt prezenti in scara animala,cu particularitati caracteristice speciilor respective.

b.Gonadele -sunt prezente la toate mamiferele; unisexualitatea este regula prezentei acestor organe.Dezvoltarea gonadelor este concomitenta cu a aparatului urinar, de la care imprumuta o serie de materiale.Morfogeneza gonadelor are origine dubla:din epiteliul celomic si din mezonefros; formarea lor are loc in dreptul somitelor T6-L2, dupa care migreaza diferentiat, realizand procesul de caudalizare (ovarul se opreste in pelvis, pe cand testiculul strabate peretele abdominal anterolateral si se exteriorizeaza, plasandu-se in interiorul unor invelisuri).

c.Gonoforul -prezinta o mare diversitate morfologica la mamifere ,datorita diferentierii sexuale si functionale; el evolueaza o data cu etapele de dezvoltare ale aparatului urinar :

• pronefrosul cu canalul lui Wolff ,care are o functie urogenitala;

• mezonefrosul cu doua canale juxtapuse;

• canalul lui Wolff cu functie de spermiduct;

• canalul lui Muller, cu functie de oviduct, insa fara legaturi cu mezonefrosul

• metanefrosul cu cele trei canale: 47766evn11muf6f

1. ureterul prezent la ambele sexe;

2. canalul lui Wolff cu functie de spermiduct la sexul masculin

3. canalul lui Muller cu rol de oviduct la sexul feminin.

d.Organele genitale externe -se caracterizeaza, in evolutia filogenetica prin deschiderea canalelor urogenitale in cloaca, care se compartimenteaza in sinusul urogenital si in canalul rectoanal,fapt care duce la evolutia diferita a sinusului urogenital, la cele doua sexe.In evolutia filogenetica, se constata ca orificiile distale ale canalelor urogenitale sunt prevazute cu organe copulatorii, diferentiate pe baza evolutiei tuberculului genital.

DEZVOLTAREA ONTOGENETICA a organelor genitale este complexa si rezuma, in linii mari, etapele parcurse in filogenie:

a.Gametii -apar in aria extraembrionara, de unde migreaza catre eminenta genitala a mezonefrosului, intre a 3-a si a 6-a saptamana a vietii embrionare.

b. Gonadele -au o evolutie entogenetica complexa; fenomenele care se succed in acest proces au fost grupate in doua etape:nediferentiata si diferentiata.

• Etapa nediferentiata --este concomitenta cu evolutia mezonefrosului;pe fata sa anteromediala apare o proeminenta ovoidala,determinata de proliferarea epiteliului celomic si migrarea genocitelor in aceasta zona,denumita eminenta genitala sau progonada,care este legata de corpul lui Wolff prin mezoul gonadic.La nivelul viitoarei gonade,epiteliul celomic prolifereaza si da nastere cordoanele sexuale,care vor fi colonizate de gonocite;in aceasta etapa se disting doua categorii de cordoane:- unele scurte si groase,denumite cordoane corticale si – altele lungi si subtiri care patrund in corpul eminentei genitale,numite cordoane medulare; acestea sunt ondulate si se anastomozeaza intre ele, alcatuind un dispozitiv in retea.La nivelul viitoarei gonade apar o serie de conducte celulare fine din epiteliul canalelor mezonefretice, care anastomozanduse intre ele, alcatuiesc o retea ,denumita retoblastem,de unde vor porni o serie de cordoane drepte si scurte care intra in legatura cu cordoanele sexuale medulare, realizand legatura sau jonctiunea urogenitala, care marcheaza sfarsitul etapei nediferentiate.

• Etapa diferentiata –prezinta unele caractere comune pentru cele doua gonade, insa diferentierea sexuala se realizeaza prin predominanta unei categorii de cordoane sexuale asupra celeilalte, sub influenta unor substante, cu proprietati hormonale :

-medularina pentru viitorul testicul si -cortecina pentru viitorul ovar.De remarcat este si faptul ca prezenta gametilor nu este necesara pentru diferentierea gonadelor.

Morfogeneza testiculului.La om, etapa diferentiata a ganadei masculine incepe in a 7-a saptamana de viata embrionara, fiind caracterizata prin evolutia cordoanelor sexuale medulare,pe de o parte, si formarea legaturilor cu elementele ce persista din mezonefros,pe de alta parte,prin persistenta si evolutia jonctiunii urogenitale. Cordoanele sexuale medulare se desprind de epiteliul germinativ, devin libere si evolueaza spretubii seminiferi, care contin, in interiorul lor, o serie de celule mai mari,denumite gonocite,

iar la periferie o alta serie de celule care vor da nastere celulelor lui Sertoli.

Incepand cu a 10-a saptamana de viata embrionara, din masa elementelor mezenchimale din jurul cordoanelor sexuale, incep sa apara si sa se diferentieze grupuri de celule, care vor constitui glanda intestitiala a gonadei masculine a lui Leydig,cu rol endocrin.Dupa eliberarea cordoanelor sexuale si individualizarea lor, elemantele mezenchimale interpuse intre epiteliul germinativ si cordoanele sexuale,se condenseaza si alcatuiesc albugineea.

Cordoanele sexuale medulare, devenite tubi seminiferi,stabilesc intre timp, legaturi definitive cu reteblastemul prin canalicule drepte si scurte, alcatuind reteaua lui Haller (rete testis).Mezonefrosul involueaza, dar persista jonctiunea urogenitala si canalele excretorii, care vor servi, de aici inainte, la eliminarea spermatozoizilor; din ele vor lua nastere: ductele eferente, epididimul si ductul deferent.

La sfarsitul lunii a 3-a de viata intrauterina, incepe migrarea testiculului (descensus testis) spre sacii scrotali;polul caudal al mezonfrosului era legat de regiunea inghinala prin mezoul inghinal,care devine gubernaculul testiculului (gubernaculum testis) sau ligamentul testicular inferior, dupa coborarea gonadei masculine. In timpul coborarii, gubernacului testicular se scurteaza –prin retractie– si ajuta la migrarea testiculului pana in burse. La coborarea testiculului contribuie si cresterea rapida a regiunii lombosacrate a fatului, care antreneaza si seroasa peritoneala, ce formeaza –la inceput– gropita vaginala si apoi canalul peritoneovaginal, care insoteste elementele funiculului spermatic pana in burse.

Cand migrarea testiculului s-a terminat, canalul peritoneovaginal se ingusteaza cu ajutorul inelelor lui Ramonede, se oblitereaza si ramane ca un vestigiu, cunoscut sub numele de ligamentul lui Cloquet, cuprins in interiorul funiculului spermatic. In migrarea sa, testiculul se poate opri din drum, situatie numita ectopie testiculara, care poate fi : abdominala, inghinala sau funiculara.In cazul cand canalul peritoneovaginal nu se inchide, se realizeaza o comunicare intre cavitatea peritoneala si seroasa vaginala, situatie care produce hernia congenitala si hidrocelul comunicant; in caz de inchidere partiala a canalului peritoneovaginal intre doua inele ale lui Ramonede invecinate, apar chistele funiculului spermatic.

c.Gonoforul are o evolutie ontogenetica complexa, nediferentiata in primele faze de evolutie, urmata de etapa diferentiata la cele doua sexe.

• Etapa nediferentiata --corespunde fazei nediferentiate a morfogenezei gonadelor; ea se caracterizeaza prin aparitia si persistenta celor doua canale atasate mezonefrosului: canalul lui Wolff si canalul lui Muller: - canalul lui Wolff se deschide in partea inferioara separat in cloaca, pe cand canalele lui Muller se fuzioneaza in partea lor inferioara si se deschid in cloaca printr-un canal comun.

Morfogeneza gonoforului masculin.Se caracterizeaza prin persistenta canalului lui Wolff, sub influenta hormonilor fetali testiculari si prin regresia canalului lui Muller. Canalul lui Wolff are o evolutie diferentiata in raport cu pozitia gonadei: - portiunea supragenitale sufera un proces de atrofie, care duce la persistenta unui rest embrionar, numit hidatida pediculata; - portiunea genitala a canalului lui Wolff da nastere ductelor eferente si epididimului; - portiunea subgenitala a canalului lui Wolff formeaza ductul deferent, ampula diferentiala, vezicula seminala si canalul ejaculator. De mentionat faptul ca portiunea subgenitala a mezonefrosului formeaza si o serie de resturi embrionare atasate cozii epididimului, numite ductele aberante ale lui Haller si organul lui Giraldes.

La sexul masculin canalele lui Muller se atrofiaza, ramane doar portiunea sa craniala, din care ia nastere hidatida sesila, atasata testiculului si portiunea sa caudala din care se constituie o formatiune, situata la nivelul uretrei prostatice, in verul montanal, denumita utricula prostatica corespunzatoare vaginului.

d.Organele genitale externe se dezvolta din cloaca, teritoriu cu dubla potentialitate: partea sa ventrala este urogenitala, pe cand partea sa dorsala este rectoanala. Compartimentul urogenital, denumit si sinusul urogenital este astupat – in partea sa caudala – de o membrana opturanta, in jurul careia, in a trei-cinci a luna de viata intrauterina, iau nastere organele genitale externe. Dezvoltarea lor este concomitenta si cu organizarea regiunii subombilicale a peretelui anterolateral abdominal, dezvoltare care se efectueaza tot in doua etape: nediferentiata si diferentiata.

• Etapa nediferentiata. --Membrana cloacala este impartita in doua compartimente: -in partea anterioara se afla membrana urogenitala, iar in partea posterioara membarana anala. La extramitatea anterioara a membranei urogenitale, spre sfarsitul saptamanii a sasea, ectoblastul precloacal si mezoblastul ventral formeaza o ridicatura, denumita tuberculul genital care creste in directia ventrala si va da nastere penisului sau clitorisului. Pe fata inferioara a tuberculului genital apare santul urogenital, captusit de membrana urogenitala si delimitat de plicile urogenitale.

Lateral de plicile urogenitale isi fac aparitia alte proeminente, constituind cadrul genital.

• Etapa diferentiata --a organelor genitale externe se desfasoara sub influenta hormonilor sexuali fetali.

Morfogeneza organelor genitale externe masculine.Tuberculul genital creste mult in volum si se transforma in penis; pe fata sa inferioara isi face aparitia o lama epiteliala numita lama uretrala, care va edifica uretra peniana.

Plicile urogenitale se apropie si dau nastere unui canal care creste de la nivelul fantei urogenitale (unde se formeaza uretra mambranoasa) la extremitatea anterioara, unde ajunge in jurul saptamanii a 14-a. La nivelul glandului penian, uretra este continuata de un segment care ia nastere dintr-un mugur epitelial, alcatuind uretra glandica; continuarea uretrei peniene cu uretra glandica determina aparitia unei dilatatii, denumita foseta naviculara si a unei formatii, numita valvula lui Guerin. Cutele genitale se apropie si completeaza uretra spongioasa; pe fata inferioara a penisului ramane dupa sutura lor, rafeul median penian.

Lipsa de sudura a plicilor genitale determina aparitia malformatiilor de deschidere a uretrei la nivele diferite: -daca deschiderea se face pe fata ventrala a penisului, malformatia se numeste hipospadias, cu sediu perineal, penian sau glandular; -nesudarea pe fata dorsala a penisului produce epispadias, malformatie de gravitate deosebita, deoarece se insoteste si de incontinenta urinara.

 

 

 

 

 

Malformatii congenitale :

-Criptorhidie —gr. kryptos=ascuns;orchis=testicul; vu766e7411muuf

---anomalie care rezulta din oprirea migratiunii testiculului fie in cavitatea abdominala,fie in canalul inghinal;

---poate fi simpla sau dubla;

---daca un testicul e coborat in scrot (bursa testiculara),anomalia se numeste monorhidie.

-Ectopie testiculara ---gr. ek=din;topos=loc.pozitie;

---anomalie de pozitie a unui testicul.

-Hipoplazie testiculara ---gr. hypo=sub,dedesubt;plassen=a forma

---dezvoltare insuficienta a unui testicul sau a unui tesut

 

 

 

 

 

 

Redactat de

 

Grigorian T. Mircea

Anul 1,Grupa 6

Medicina generala

Politica de confidentialitate