fITALIANA STUDII AMERICANE II - Gargantua si Pantagruel referat




ITALIANA STUDII AMERICANE II - Gargantua si Pantagruel referat






ITALIANA – STUDII AMERICANE II

Gargantua si Pantagruel

de Frangois Rabelais (1494-1553)

Francois Rabelais s-a nascut in 1494 la Chinon. Tatal sau, avocat, era si un mare proprietar, incepe studiile la abatia de la Seuilly, apoi va fi novice la manastirea Baumette, fiind instruit dupa metode scolastice ce ii provoaca oroare.

De la 27 la 33 de ani, devenit calugar, isi continua studiul si lecturile, in 1530 se inscrie la Universitatea Montpellier, unde va studia medicina. Publica la Lyon, in 1532, o traducere din Hipocrate. Ca medic isi cistiga o buna reputatie, gratie careia va fi protejat al cardinalului Jean de Bellay. Acesta ii va inlesni doua calatorii la Roma, prilej pentru Rabelais de a-si imbogati cunostintele despre arta antica. 31272yli14stt5b



Va deveni unul dintre cei mai buni medici ai regatului, in 1535 isi va lua licenta si doctoratul la Montpellier. Metoda disectiei de cadavre, nefolosita pina atunci, obtine un mare succes si il impune si mai mult pe Rabelais in lumea medicala a vremii.

Nu se mai cunosc date despre scriitor incepind cu 1552, ceea ce intareste presupunerea ca ar fi murit la sfirsitul anului 1553 sau la inceputul urmatorului an.

Viata sa a fost una dintre cele mai zbuciumate: intra de foarte tinar in ordinul franciscanilor si apoi il paraseste pentru cel al benedictinilor. impreuna cu prietenul sau, Pierre Amy, cu care fugise de la manastire, are indrazneala sa-i scrie lui Guillaume Bude, pentru a putea obtine de la acesta materialele necesare pentru invatarea limbii grecesti, in 1532, avind deja o formatie completa de umanist, incepe sa tipareasca brosuri si traduceri insotite de glose. Dupa publicarea in 1533 a lui Pantagruel, cade in dizgratia Sorbonei si, prudent, il va insoti in calatoriile sale pe cardinalul Jean du Bellay, ca medic personal al acestuia. Dupa ce adreseaza in scris Papei o rugaminte de iertare pentru parasirea manastirii si practicarea medicinei si obtine un raspuns favorabil, indrazneste sa-si publice al treilea volum sub semnatura proprie (cu o dedicatie catre Marguerite de Navarre). Cartea este totusi cenzurata si Rabelais trebuie sa-si caute din nou protectorul, intreaga sa viata, de altfel, va fi apoi o continua succesiune de perioade de dizgratie si de iertari.

S-a spus adesea despre Rabelais ca el este cel care a creat literatura franceza. Daca in vremea sa el a fost cenzurat la fiecare aparitie a volumelor sale, faptul acesta n-a impiedicat sa fie citit si apreciat, inca de atunci, ca scriitor de geniu.

Astazi, Rabelais este considerat un mare ginditor, un creator de arta de talia lui Shakespeare; Gargantua si Pantagruel ramine in continuare un model de creatie artistica de la care se va revendica o intreaga literatura. lt272y1314sttt

Dupa un prolog in care autorul pune in mod voit ambiguu problema sensului operei sale, romanul se deschide cu genealogia neamului de uriasi al lui Pantagruel.

Gargantua, tatal sau, a fost purtat 11 luni in burta mamei, care, insarcinata fiind, ia parte la ospete monstruoase, in plina indigestie, Gargamela il naste pe Gargantua prin ureche; autorul citeaza din textele antice si "dovedeste" ca lucrul acesta nu e imposibil. Pina la cinci ani, micul Gargantua traieste aproape ca o salbaticiune; inteligenta sa devine apoi sclipitoare: tatal sau, Grandgousier, i-o descopera atunci cind Gargantua inventeaza o stergatoare pentru fund geniala. De aceea Grandgousier decide sa-l dea la invatatura. Ani de-a rindul, teologi "sorbonari" il indoapa cu manualele lor. A ajuns un netot din cauza metodelor folosite. Gargantua e trimis de tatal sau la un preceptor umanist, Ponocrates. Calare pe o iapa uriasa care, pentru a se apara de muste, darima cu coada paduri intregi, pleaca impreuna cu noul sau invatator la Paris. Acolo ia clopotele de la Notre-Dame si le atirna de gitul iepei. Ponocrates reuseste sa faca din Gargantua un om nou datorita educatiei pe care i-o da dupa noile metode umaniste.

Dupa un timp incepe un razboi intre tara lui Gargantua si Lerna, iscat de o cearta intre ciobani si placintari. Grandgousier ii scrie lui Gargantua sa se intoarca acasa in graba si sa ia parte la lupta. Razboiul e o ocazie pentru Rabelais de a face sa ploua cu enormitati. Gargantua cu ai sai ii





invinge pe raii lui Picrocol, dar este apoi generos cu ei: elibereaza prizonierii, nu le acapareaza teritoriile, il desemneaza doar pe Ponocrates rege pina la majoratul fiului lui Picrocol.

Fratele loan, care s-a remarcat in lupta, refuza sa primeasca vreo manastire, insa e de acord sa conduca una care sa functioneze dupa principiile sale. La Telem va construi aceasta manastire, deasupra portii careia sta scris: "Fa ce-ti place"; nu sint admisi aici bigotii, fatarnicii, calugarii ipocriti, judecatorii si camatarii, ci numai cinstit? cavaleri, tinere si sprintare domnite si cei care talmacesc cu dreptate cuvintul Scripturii. Libertatea constituie singura regula de viata a calugarilor si bunatatea lor e cea care asigura o perfecta intelegere intre ei.

Prologul Cartii a II-a aduce laude puterii terapeutice a primeia, autorul propunindu-si sa ofere inca o asemenea capodopera. Dupa ce reia genealogia lui Pantagruel si arata cum el a mostenit apetitul parintilor, Rabelais isi trimite eroul la studiu prin Franta, la toate universitatile, prilej sa sublinieze defectele fiecareia. Ajuns la Paris, Pantagruel primeste o scrisoare de la Gargantua, o alta ocazie pentru autor sa exprime idealul culturii umaniste. Pantagruel il cunoaste aici pe Panurge, personaj pitoresc, jumatate vagabond, jumatate student, cu care va fi prieten toata viata.

Auzind ca dipsozii au invadat Utopia, tara lui Pantagruel, Panurge il insoteste pe acesta pentru a lua parte la lupta. Dupa ce savirsesc impreuna ispravi de toata lauda, cei doi intra in cetatea amorotilor, unde Panurge ii face regelui Anarhie o nunta de pomina. Pantagruel acopera apoi cu limba o armata intreaga, iar maestrul Alcofibras, aflat si el acolo, intra in gura lui si descopera o alta lume, asemanatoare celei reale. Cind iese, dupa sase luni, cucerirea tarii dip-sozilor e terminata. Ultimul capitol aduce scuzele maestrului Alcoribas Nasier si promisiunea ca povestea va continua cu nunta lui Panurge si aventurile sale, si cu invitatie pentru cititori de a trai ca niste adevarati pantagru-elisti.

Cartea a III-a se deschide cu un prolog in care autorul ii ridiculizeaza pe cei carora nu le plac cartile sale. Aflam apoi ca Pantagruel ocupa tinutul cucerit, unde aduce cu sine o multime de locuitori ai tarii lui Gargantua. Panurge il ajuta si il insoteste peste tot, insa are o mare dilema: trebuie sau nu sa se insoare? Pentru a se lamuri, cei doi pornesc intr-o foarte lunga calatorie, cu scopul de a gasi sfaturi si oracole si astfel vor trece prin locurile cele mai fascinante. Negasind nicaieri un raspuns satisfacator, ajunsi la capatul puterilor, se hotarasc sa consulte Sfinta Butelca, singurul oracol cu adevarat serios. Sfirsitul volumului aduce laude indelungi si erudite descoperitorului unei plante foarte utile, pantagruelionul.

In Cartea a IV-a, Pantagruel si Panurge continua calatoria spre oracol, intilnind in cale insule cu animale ciudate, infruntind furtuni ingrozitoare si vizitind personaje dintre cele mai pitoresti.

Despre prologul Cartii a V-a se afirma ca nu-i apartine cu siguranta lui Rabelais. Drumul personajelor continua spre Roma, unde vor gasi celebrul oracol, al carui raspuns le va fi dat de preoteasa Bacbuc: "Bea!".


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani