Referat Pedolologie - Pierderea apei din sol, ecuatia de bilant si regimul hidric al solului referat





Universitatea de Stiinte Agronomice si

Medicina Veterinara - Bucuresti

Departamentul de Studii pentru

Invatamant la Distanta Mocanu Anatolie Costin

16349zyo55lib2m

  yi349z6155liib

Anul I

16349zyo55lib2m

  yi349z6155liib

16349zyo55lib2m

  yi349z6155liib

16349zyo55lib2m

  yi349z6155liib




16349zyo55lib2m

  yi349z6155liib

P E D O L O G I E

Pierderea apei din sol, ecuatia de bilant si regimul hidric al solului

Principala modalitate de pierdere a apei din sol este evaporatia adica trecerea acesteia in stare de vapori si migrarea in atmosfera.

Marimea evaporatiei depinde de o serie de factori climatici si anume: deficitul de saturatie in vapori de apa al atmosferei, temperatura, radiatie, vant, sinteza acestora determinand evaporatia potentiala.

In conditiile climatice ale Romaniei, evaporatia potentiala este ca medie lujnara in timpul veriid e 5 – 6 mm/zi, putand ajunge pana la 12 – 15 mm/zi in zilele extrem de calduroase, uscate si cu vant, in timpul iernii tinzand spre zero. Stratul de sol care se poate usca prin evaporatie este ce cel mult 20 – 50 cm grosime.

Evaporatia fiind o pierdere neproductiva de apa, se recomanda acoperirea solului cu un strat de mulci alcatuit din resturi vegetale. In unele cazuri, evaporatia poate fi intensificat aprin araturi sau alte lucrari energetice ale solului efectuate la momentul nepotrivit. La solurile cu aport freatic, evaporatia este putin semnificativa, ele fiind permanent umezite prin ascensiunea capitalara a apei freatice.

Transpiratia reprezinta consumul util de apa prin intermediul plantelor si se refera la micsorarea continutului de apa din sol datorita consumului de catre plante. Acestea extrag din sol si elimina, prin transpiratie in atmosfera, cantitati mari de apa, contribuind la micsorarea accentuata si pe mare adancime a umiditatii solului. Cantitatea de apa utilizata de catre plante, la care se adauga si pierderile neproductive prin evaporatie constituie evapotranspiratia.

Pentru un sol aprovizionat cu apa in optim si acoperit de plante cu un covor bine incheiat, se foloseste notiunea de evapotranspiratie potential, care este exprimarea consumului de apa din sol, iar pentru conditii de umiditate si vegetatie existente la un moment dat, cea de evapotranspiratie reala.

Consumul de apa al culturilor agricole in conditiile pedoclimatice ale tarii noastre, variaza intre 300 si 800 mm.

Regimul hidric al solului

Suma algebrica a cantitatii de apa intrate in sol si iesite din sol, pentru o anumita perioada considerata, poate fi exprimata cu ajutorul ecuatiei de bilant:

Rf – Ri = (P + m + Aaf + S) – (E + T + Iaf + S’)

In care:

Ri si Rf – reprezinta rezerva de apa din sol la inceputul si la sfarsitul perioadei de calcul

P – precipitatiile

m – suma normelor de udare (in cazul terenurilor irigate)

Aaf – aport freatic;

S – aport prin scurgeri de pe formele mai inalte de relief;

E – evaporatia;

T – transpiratia;

Iaf - percolarea spre panza freatica

S’ – pierderi prin scurgeri spre formele mai joase de relief.



Elementele ecuatiei se exprima in aceeasi unitate de masura (m3/ha) pe o anumita adancime a profilului de sol si se poate referi la intregul an, la perioada de vegetatie sau la alt interval de timp.

Regimul hidric al solului reprezinta ansamblul fenomenelor legate de patrunderea apei in sol, miscarea prin sol si modificarea umiditatii solului. Principalele tipuri de regim hidric sunt urmatoarele:

  1. regim hidric nepercolativ – este caracteristic zonelor cu climat secetos, unde ETP>P, iar apa freatica se gaseste la adancime mare;

 

  1. regim hidric periodic percolativ – este caracteristic zonelor ceva mai umede ETP = P, periodic solului este percolat pe intreaga grosime, pana la panza freatica.

  1. regim hidric percolativ – este caracteristic solurilor din climate umede P > ETP, se realizeaza un curent descendent permanent de umiditate, care in fiecare an percoleaza solul pana la panza freatica;

  1. regim hidric exudativ – se inalneste in zonele aride si secetoase, in prezenta apei freatice la mica adancime (sub 3-5 m). Pe masura ce apa se pierde din sol, deficitul de umiditate este compensat de apa freatica, rpina scensiune capilara, astfel incat solul se poate mentine permanent supraumezit.

  2. Regim hidric freatic stagnant – se inalneste in conditii de lima umeda, cu panza freatica aflata la adancimi critice.

 

  1. Regim hidric stagnant – se intalneste in conditii de clima umeda, la solurile greu permeabile, situate pe suprafete plane sau depresionare. Apa stagneaza deasupra unui orizont greu permeabil si solul prezinta exces de apa in partea superioara, uneori chiar de la suprafata.

  1. Regim hidric amfistagnant – in partea superioara, exces de apa stagnanta, iar pe parte ainferioara exces freatic.

  1. Regim hidric de irigatie – se intalneste la solurile irigate la care se realizeaza o umectare mai profunda si repetata a solului, fara a se schimba regimul hidric natural al solului.

In afara de aceste regimuri, in unele zone se mai pot intalni si alte tipuri de regim hidric ca: regim hidric exudativ in profunzime sau regim hidric freatic stagnant in profunzime.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani