Atestat INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA IN TURISM referat





COLEGIUL ECONOMIC “DELTA DUNARII” TULCEA

PROFILUL TURISM SI ALIMENTATIEPUBLICA

TEMA:

INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA IN TURISM

Absolvent: Coordonatori:

Nicu Viorel Constantin prof. Laura Serban




maistru instructor Alina Danef

 

 

2004


 

 

CUPRINS

 

 

INTRODUCERE

INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA IN TURISM..

2.1.CARTEA DE CREDIT

2.2.CECUL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INTRODUCERE

Administrarea intreprinderilor din industria hoteliera n-a ridicat

INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA

IN TURISM

 

CECUL

 

In tara noastra, Legea cecului dateaza din anul 1934.Dupa primul razboi mondial s-a incercat unificarea legislativa a diferitelor norme de drept din diferite tari de catre Comitetul Economic de pe langa Liga Natiunilor (1928) elaborandu-se un proiect unificat de norne privind utilizarea cecului.Aceste reglementari au ramas cu caracter orientativ,in toate tarile respectandu-se notiunile,elemente de baza, regimul practic de folosire fiind insa determinat de legislatia specifica fiecarei tari.Legea din 1934 ,adoptata in tara noastra, este realizata in materie dupa cea elvetiana care la randul ei cuprinde clauze preluate din proiectul unificat elaborat de Liga Natiunilor in 1928.

Potrivit acestei reglementari, prin continutul si forma sa, cecul reprezinta un ordin scris, neconditionat dat unei banci(pe un formular tipizat), de a plati in favoarea unor persoane fizice sau juridice o suma de bani.

 

Partile implicate in plata prin cec sunt :

 

- tragatorul (emitentul),cel care emite,ordona plata unei sume de bani;in relatiile comerciale el poate fi importatorul,care prin emitera unui cec achita contravaloarea marfurilor cumparate.

- trasul,intotdeauna este o banca,banca la care tragatorul are cont deschis sau banca, ce urmeaza sa efectueze plata;

- beneficiarul este persoana fizica sau juridica indicata de tragator in favoarea careia banca urmeaza a efectua plata, tragatorul putandu-se indica pe el insusi in cazul in care necesita bani lichizi.

 

Desi apar trei persoane,ca si in cazul cambiei, mecanismul utilizarii cecului se deosebeste fundamental de aceasta astfel:

 

- trasul este intotdeauna o banca la care tragatorul are un disponibil,iar banca nu plateste decat daca a primit ordin sa elibereze o suma;

- emiterea cecului de catre tragator-clientul bancii-presupune existenta unei intelegeri,conventii intre tragator si banca privid disponibilul din care acesta sa efectueze plata;de regula, bancile elibereaza clientilor carnete de cecuri(set de formulare tipizate), contra specimenului de semnatura al trasului, pastrat de banca pentru confruntarea in momentul in care sosesc cecuri emise de acesta pentru plata;

- existenta unui disponibil (provizion) in contul tragatorului, respectiv o suma de bani suficient de mare ca sa poata acoperi valoarea cecurilor emise si din care banca urmeaza a efectua platile ordonate prin cec.In practica se emit si cecuri fara acoperire (fara existenta banilor in cont) si de aici masurile ce se impun pentru evitarea situatiilor nedorite.Aceste fonduri pot proveni din depozitul bancar al clientului sau pot fi rezultatul unui credit acordat de banca clientului ei (desigur tot in contul acestuia);

- la cererea clientului banca elibereaza titularului un carnet de cecuri. Emitentul completeaza formularul in sensul ca da dispozitie bancii sa achite din contul sau suma inscrisa pe cec beneficiarului.

 

Ca si celelalte instrumente de plata si credit, cecul ( de altfel desi nu exista un consens, se apreciaza ca, etimologic, cuvantul cec provine de la verbul “to check”, care inseamna a verifica, iar dupa alti autori de la “exchequer” care inseamna, in engleza, masa impreuna cu cei care stateau la ea, numarau si verificau banii) este un inscris care cuprinde anumite elemente esentiale. Conform Legii cecului din 1 mai 1934, acestea sunt:

 

- denumirea de cec inscrisa in text si exprimata in limba in care a fost redactat inscrisul;

- ordinul pur si simplu, neconditionat de a plati o suma de bani determinata, scrisa in cifre si litere, specificandu-se si moneda;

- numele trasului, resspectiv al bancii care trebuie sa efectueze plata;

- locul platii, deci banca, localitatea unde se face plata;

- locul si data emiterii cecului (ziua, luna, anul), cecul fara data considerandu-se emis anterior termenului de prezentare;

- semnatura celui care emite cecul (autografa), deci a tragatorului.

 

De la aceste elemente de baza se admit urmatoarele exceptii:

- daca se indica mai multe localitati, prima localitate indicata este socotita loc al platii;

- daca nu se da nici o indicatie privind locul platii, se socoteste locul platii sediul central al trasului (bancii);

- daca nu se indica locul emiterii, se considera loc al emiterii localitatea indicata langa numele tragatorului (emitentului).

 

Orice titlu care nu respecta aceste prevederi este considerat ordin de plata si este tratat ca atare.de precizat ca, potrivit legilor din S.U.A., mentiunea de cec in cuprinsul textului nu e obligatorie, fiind suficient ordinul neconditionat dat bancii de a plati o suma.

Deoarece, cecul este un instrument de plata, in textul sau nu se stabileste scadenta, fiind platibil la vedere.Orice scadenta trecuta in text se socoteste nescrisa. Cu toate acestea cecurile trebuie prezentate la plata intr-un interval de la data emiterii de regula foarte scurt. Intervalul maxim de prezentare a cecului la plata difera de la tara la tara si de locul platii. Astfel, pentru tarile din Europa Occidentala, beneficiarii cecurilor care au domiciliul in aceste tari, trebuie sa le prezinte in 8 zile de la data emiterii;cele emise in aceste tari dar platibile la banci situate in tari din Europa trebuie prezentate in termen de 20 de zile, iar pe alte continente in 70 de zile (cecuri emise in Europa si platibile in spatii geografice riverane Marii Mediterane sau invers sunt socotite emise in aceeasi parte a lumii).

In general, termenul de prezentare spre plta nu poate depasi sase luni. Foarte rar, plata cecurilor peste aceste termene se poate face cu acordul prealabil al bancii.

In ultimii ani, ca urmare a faptului ca bancilor platitoare (trase) li se prezentau cecuri la incasare in perioade ce depaseau termenul acceptat de banca tragatoare, im special in cazul cecurilor de calatorie, pe inscris a inceput sa fie tiparit si termenul maxim in cadrul caruia acesta putea fi prezentatspre incasare (de exemplu, prin formula: ”valabil trei luni de la data emiterii”sau in engleza: ”valid for three months from date of issue”).

 

Tipuri de cecuri

 

Din punct de vedere al modului in care este indicat beneficiarul, deci cel ce urmeaza sa incaseze suma, cecurile pot fi:

 

- nominative, atunci cand in text este mentionat numele beneficiarului, iar cecul este achitat numai acestuia. Precizarea caracterului nominativ se face prin suprimarea cuvintelor “transmisibil”, “platibil primului beneficiar” sau taierea din textul cecului (in cauza ca e imprimat) a mentiunii “la ordin”. De regula, se utilizeaza formula “Platiti firmei ....”, “Platiti domnului....”.Aceste cecuri nu pot fi transmise prin gir , ci doar prin cesiune;

- la ordin, atunci cand este mentionat numele beneficiarului si clauza “la ordin”. Aceasta mentiune permite primului beneficiar sa il transmita prin gir altei persoane. In lipsa acestei mentiuni cecul se considera “la ordin”. Formularea poate fi : ”Platiti la ordinul firmei ....”, “platiti la ordinul...” etc…

- la purtator, atunci cand in textul inscrisului este mentiunea expresa “la purtator”, “platiti purtatorului” sau cand la rubrica “platiti lui....” nu se completeaza nimic. Acest cec este platibil oricui il prezinta;de aici dezavantajul in cazul furtului.

Beneficiarul cecului poate fi o terta persoana, fizica, juridica sau o alta banca fata de care tragatorul are o datorie, sau dupa cum s-a amintit, tragatorul insusi, in cazul in care doreste sa retraga nimerar din propriul sau cont bancar.

Cecul poate circula pri gir (andosare), astfel ca drepturile banesti ale persoanei indicate in textul inscrisului pot fi transmise de beneficiar altei persoane. Girarea sau andosarea poate fi in alb, prin simpla semnatura a beneficiarului sau nominativa, prin indicarea expresa a persoanei pentru care s-a girat (gir plin), bineinteles si semnatura.Girarea trebuie sa fie neconditionata. Orice conditionare se socoteste nescrisa.Girarea se da pe cec sau pe alonja si se dateaza.(In caz de neplata, girul nedatat se considera dat inaintea protestului, bineinteles, daca nu exista probe contrare).In cazul cecului nominativ transmiterea se poate face doar prin cesiune, nu si prin gir.

La plata cecului, banca, de regula, solicita semnatura beneficiarului si mentiunea “pentru achitare” sau “achitat” pe spatele cecului.

In principiu, plata cecului se face in numerar la ghiseele bancii trase. Cu toate acestea, la solicitarea beneficiarului cecului, valoarea lui poate fi trecuta direct intr-un cont bancar. Plata in cont bancar o poate face banca platitoare(trasa) sau o alta banca indicata de beneficiara.

 

Dupa modul de incasare, cecurile au mai multe forme:

 

cecul nebarat se poate plati in numerar sau in cont, fara nici o restrictie, potrivit solicitarii beneficiarului. Acestea se mai numesc si cecuri albe sau deschise. A nu se confunda cu expresia “cec in alb” care semnifica un cec fara indicarea sumei de tragator, beneficiarul urmand sa o completeze cand incaseaza cecul.

cecul barat are un semn de demarcare specific: doua linii paralele intr-un colt al inscrisului (Crossed ceque). Cecurile barate sunt utilizate numai pentru plata intr-un cont bancar al beneficiarului, neputand fi platite in numerar. De altfel, cele doua linii paralele sunt semnul distinctiv ca plata se face numi in cont. Bararea poate fi:

- generala, cand intre cele doua linii nu este facuta nici o mentiune “Co” sau “Banque”, ceea ce inseamna ca banca nu poate plati cecul decat unei banci sau client al sau si pot circula prin andosare, suma fiind virata in contul ultimului beneficiar;  

- speciala, cand intre cele doua bare se inscrie denumirea bancii unde se afla contul beneficiarului si deci unde se va face plata in mod exclusiv.Se distinge bararea speciala simpla cand intre bare este scris numele unei banci.Acest tip de cec nu este transmisibil; ca urmare, plata se face de banca indicata intre bare numai in contul beneficiarului indicat pe cec;barare speciala conditionata, care in fond este o varianta a bararii simple, respectiv intre cele doua bare se trece mentiunea “nenegociabil”.



Plata se face de banca in contul indicat pe cec; acest tip de cec nu poate fi transmis prin girare.

Banii sunt virati dintr-un cont in altul, iar cecurilesunt trimise prin posta.Bararea se poate face atat de tragator, cel ce emite cecul, cat si de beneficiar, cel ce il incaseaza.

 

  • cecul confirmat este un cec obisnuit in esenta sa (barat sau nebarat), achitat la prezentare, dar pe care banca la care se afla contul certifica, in prealabil, existenta unui disponibil suficient pentru efectuarea platii, suma certificata putand fi sau nu blocata. Cel mai adesea banca blocheaza suma in cont pentru plata.Certificarea se face prin mentiunea “vazut”, “bun” sau “certificat pentru suma….”. Pentru oricare dintre tipurile de cec prezentate

(barat,nebarat,confirmat), emitentul cecului poateconditiona plata de prezentare de catre beneficiar a unor documente care sa ateste livrarea unei marfi, prestarea unui serviciu . In limbaj curent acestea sunt denumite cecuri documentare.

  • cecul de calatorie este un cec cu valori fixe(10,20,100 unitati monetare) imprimate pe inscris odata cu tiparirea lui. Aceste cecuri sunt emise de banci si date(vandute) clientilor pentru a inlocui banii lichizi in efectuarea cheltuielilor de calatorie. De regula, au tiparita pe ele mentiunea “cec de calatorie” exprimata in limba in care a fost redactat* traveller cheques,cheque de voyage) si au, in general aspectul unei bancnote.Beneficiarul unui cec de calatorie, in principiu, este protejat impotriva furtului, prin faptul ca atunci cand cumpara cecurile de la banca sau de la compania de turism trebuie sa le semneze, semnatura care este confruntata de lucratorul de la ghiseul bancii platitoare,atunci cand il achita,si posesorul cecului trebuie sa dea a doua semnatura,deseori fiind solicitat si pasaportul pentru identificarea semnaturilor.Dintre acestea, cemai larga utilizare o au cecurile la ordin, bineinteles exceptand cecurile de calatorie.Pentru a incasa contravaloarea acestora, beneficiarul,la ordinul caruia a fost emis cecul, il semneaza pe verso, respectiv il andoseaza( in Legea cecului din 1934-denumit gir).Prin andosarea cecului pe verso si semnarea lui de beneficiar se exprima si posibilitatea de a transmite drepturile banesti ale cecului unei alte persoane det cea inscrisa initial pe cec de catre emitent.Numarul andosamentelor (girurilor) nu este limitat, cecul putand fi transmis de la o persoana la alta prin inscrierea de fiecare data pe verso, de catre cel ce il cedeaza, a cuvintelor “platiti la ordinul” urmat de numele noului beneficiar, dupa care semneaza. Desi transmiterea prin gir se poate realiza fara limita de persoane, practica demonstreaza ca numarul acestora nu depaseste 3-4 persoane.

In cazul cecului nominativ transmiterea se poate face doar prin cesiune.

 

Mecanismul derularii platilor prin cec. Riscuri.

 

Mecanismul platilor prin cec, desi in esenta ramine acelasi, prezinta particularitati in functie de tipul de cec si partile angajate in derularea platii.

 

Se disting:

-- cecuri primite de beneficiar direct de la tragator, dar pentru a caror incasare este necesara transmiterea lor la banca trasa si numai dupa primirea acoperirii acestora se efectueaza plata catre beneficiarul indicat ;

se numesc si cecuri personale

-- cecuri trase de banci asupra altor banci; denumite cecuri bancare, din ordinul unui tragator (de exemplu, importator) in favoarea unui beneficiar (de exemplu, exportator);

-- cecuri ce se achita beneficiarului la prezentare direct la ghiseele bancii (sau la un ghiseu de schimb valutar ); in aceasta grupa intra cecurile

de calatorie.

 

Cecul personal. In masura in care un inscris cuprinde toate elementele esentiale ale unui cec, asa cum sunt ele stipulate in Legea cecului, inscrisul respectiv este denumit cec (la fel, de altfel, ca si in cazul cambiei si biletului la ordin). Ca urmare, in practica internationala apar, in principiu, doua situatii :

 

--fie bancile, in baza disponibilului in cont, tiparesc astfel de inscrisuri si le dau clientilor lor; acestea sunt cecuri in alb, din punct de vedere al sumei si beneficiarului ;

--fie firmele isi tiparesc singure formulare tipizate de cecuri pe care le utilizeaza pentru efectuarea unor plati .

Mecanismul derularii unei plati prin cec personal contine urmatoarele etape :

 

-- titularul unui ce personal, in momentul in care are de efectuat o plata, completeza cecul cu numele beneficiarului (persoana fizica sau juridica) si cu suma datorata si il inmaneza beneficiarului ;

-- beneficiarul, in posesia cecului, se prezinta la ghiseele bancii trase si solicita incasarea banilor. In cazul in care banca trasa este in alt oras sau in alta tara, beneficiarul cecului se prezinta pentru incasare la banca sa (care este banca terta in mecanismul platii prin cec) .

-- banca beneficirului cecului preia cecul si il remite la incasare la banca trasa, care contra cecului primit va trimite bani.

-- dupa primirea banilor, banca beneficiarului ii plateste acestuia suma inscrisa pe cec.

Pentru cecul remis la incasare, beneficiarul, de regula, primeste o chitanta, in baza careia, cand sosesc banii de la banca trasa, ii va incasa.

 

Cecul bancar este cecul tras de o banca, din ordinul unui tert-ordonator, asupra altei banci, in favoarea unei persoane fizice sau juridice indicate de ordonator.

Mecanismul derularii platii prin cec bancar consta in :

 

-- tertul-ordonator are un disponibil la banca (tragatoare), careia ii ordona sa traga un cec asupra bancii beneficiarului.

-- banca tragatoare trage un cec asupra bancii indicate (banca beneficiarului, banca trasa) si simultan :

- debiteaza contul ordonatorului cu valoarea cecului

- trimite cecul beneficiarului.

- banca tragatoare transmite banii bancii trase – acopera cecul emis.

- beneficiarul cecului, in posesia acestuia,ÁЉsက؀6橢橢㋏㋏Љȯ墭墭戀￿￿￿ˆǖǖǖǖǖǖǖǪ₮₮₮8|TǪ䠀ƪ⇂⇂"⇤⇤⇤⊿⊿⊿䚿䛁䛁䛁䛁䛁䛁$䦪ɒ䯼lÕǖ⊿⊿⊿⊿⊿䛥umpara si poate cere plata lor la prezentare oricarei baci din lume ce cumpara astfel de cecuri .Bancile care cumpara cecuri de calatorie le achita imediat, iar suma platita o recupereaza remitand cecurile bancii de la care le-au cumparat beneficiarii initiali.

Dintre toate tipurile de cec, cecurile de calatorie au cunoscut cea mai mare diversificare. Astfel, cecurile de calatorie au inceput sa fie tiparite si vandute clientilor lor, nu numai de banci, ci si de companii de transport, de turism, etc.Ceasta diversificare a cecurilor de calatorie si cresterea, in acelasi timp, a fraudelor legate de circulatia lor, au condus la preocuparea privind uniformizarea acestora.Cu ocazia Conferintei Internationale pentru Ratonalizarea Operatiunilor Interbancare (Bruxelles, 1961) s-a convenit un model tip de cec de voiaj pe care asociatiile profesionale din 15 state europene l-au adoptat.

O categorie specifica a cecurilor de calatorie, tipizate cu un grad de securitate ridicat, sunt Eurocecurile. La sistemul Eurocec au aderat majoritatea tarilor europene si din Bazinul mediteraneean. Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma, dar care nu au valoare tiparita (imprimata) pe ele.Eurocecurile sunt vandute de baci clientilor lor (care au conturi deschise la ele), sub forma unor carnete de cecuri in alb.Beneficiarii completeza Eurocecurile acestea fiind trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca mentionata pe formularul Eurocecului.

Eurocecurile se particularizeaza prin faptul ca odata cu eliberare carnetului de cecuri, banca da clientului si o carte de garantie.Cartea de garantie (sub forma unei carti de vizita) cuprinde anumite elemente care, pe de o parte, asigura bancii platitoare incasarea certa a banilor de la banca emitenta, iar pe de alta parte, costituie o protectie impotriva furturilor, falsificarilor.Eurocecurile nu sunt achitate fara prezentarea de catre beneficiar si a cartii de garantie.Intre elementele inscrise in cartea de garantie si pe Eurocec trebuie sa existe o identitate absoluta, verificata de lucratorul de la ghiseul care plateste si confruntata cu pasaportul beneficiarului.Moneda si limita si limita superioara a sumei ce pot fi completate pe un Eurocec variaza de la tara la tara, atat in functie de tara in care se afla banca trasa, cat si de tara in care se efectueaza plata Eurocecului.Aceste instructiuni sunt transmise de banca ce guverneza si sistemul Eurocec tuturor bancilor din Europo care primesc spre achitare Eurocecuri.

Un alt tip de cec de calatorie sun cecurile VISA. Utilizarea acestora este de data relativ recenta, iar aparitia lor este rezultatul ,pe de o parte, al concurentei unor banci americane si engeze fata de Eurocecuri, iar pe de alta parte, al tendintei manifestate pe plan international de uniformizare (tipizare) a cecurilor de calatorie.Asemanatoare in principiu Eurocecurilor, cecurile VISA se particularizeaza prin aceea ca sunt garantate de posesorul lor cu sumele acestuia existente in conturile bancii care le-a eliberat. Ca atare, beneficiarul cind primeste carnetul de cecuri VISA nu il achita in totalitate (asa cum se intampla in cazul celorlalte cecuri de calatorie), ci diferenta neachitata este preluata din contul sau cand cecurile sunt primite de banca emitenta de la bancile platitoare. Aceasta facilitate (deoarece banii stau in contul beneficiarului si deci aduc dobanda) a determinat cresterea rapida a utilizarii ceccurilor VISA pe plan international.

Un alt inscris asimilat cecurilor de calatorie este si INTERNATIONAL MONEY ORDER, a carui utilizare s-a generalizat pe plan interntional, fiind emise in special de marile societati de voiaj dinAnglia, S.U.A. si au acelasi regim de utilizare ca si cecurile de calatorie.

Obtinerea cecurilor de calatorie se poate realiza direct de la bancile sau agentiile emitente.De exemplu : American Express Banking; Barclays Bank LTD.London; Thoms Cook CO; City Bank New York sau indirect de la alte banci sau agentii care primesc astfel de cecuri in consignatie.De exemplu, bancile comerciale romane primesc astfel de cecuri in consignatie, iar persoane fizice sau juridice romane sau straine le pot cumpara, platind in plus un comision.

Indiferent de modul procurarii unui cec de calatorie (direct sau indirect), operatiunea in sine este, in esenta, o operatiune de cumparare :

contra unei sume de bani (in numerar sau in cont) se cumpara in valoare echivalenta un numar dorit de cecuri de calatorie, de anumite valori (5,10,100 unitati monetare) si in valuta convertibila dorita (dolar S.U.A. , marca germana, florin olandez,etc.).

 

MECANISMUL DERULARII PLATII PRIN CEC DE CALATORIE

Cecul de calatorie astfel obtinut poate fi utilitat direct ca mijloc de plata (inlocuind banii lichizi), deoarece in majoritatea tarilor dezvoltate, aceste cecuri sunt acceptate ca atare, pentru achitarea taxelor de aeroport, vama cat si prin transformarea lor in bani lichizi la ghiseele bancilor sau agentiilor din diferite tari.

 

Etapele derularii platii prin cec de calatorie sunt :

 

1-in baza unui disponibil in cont sau a unei sume in valuta, in numerar, un solicitant de la ghiseele unei banci sau agentii cumpara cecuri de calatorie.La cumparare, solicitantul semneaza fiecare cec cumparat.

2-in posesia cecului, beneficiarul se prezinta la banci sau agentii din diferite tari si contra cecului primeste suma echivalenta in valuta indicata pe cec sau, dupa doronta in moneda locala, la cursul zilei din tara respectiva.Cu acest prilej, pe fiecare cec da a doua semnatura care este confruntata de lucratorul de la ghiseu cu prima si cu cea de pe actul de identitate, pasaport.

3- cu cecul poate achita direct, de exemplu intr-un aeroport, taxa pentru depasirea greutatii de bagaje.

4- atat bancile, unde cecul a fost schimbat pe bani lichizi, cat si institutiile, la care s-au achitat diferite obligatii direct sau prin cec, remit cecurile la incasare institutiei emitente.

5-in baza cecurilor primite, banca, agentia emitenta transmite contravaloarea cecurilor primite.

 

De retinut este faptul ca in cazul in care posesorul unui cec de calatorie sau a unui cec bancar doreste sa efectueze o plata catre o persoana fizica sau juridica romana o poate efectua astfel :

-- in cazul cecului de calatorie il contrasemneaza si il da noului beneficiar



-- in cazul cecului bancar in andoseaza pe verso cu inscrierea unui text de genul “platiti la ordinul lui...” (numele beneficiarului) si il semneza pe verso

 

Desi cecurile au capatat o larga utilizare ataa pe plan national cat si international dezvoltarea utilizarii lor este restrictionata de doi factori :

1--beneficiarul cecului nu are certitudinea ca tragatorul are costituit provizionul la unitatea bancara unde isi are deschis contul ;

2—riscul pierderii sau furtului, care in cazul cecului la purtator sau prin frauda(semnaturi false) in cazul altor cecuri permite incasarea lui de o alta persoana.

Prin emiterea cecului, tragatorul nu are posibilitatea de a proba existenta provizionului la banca, el ramanand insa garantul platii fata de beneficiar. Pe plan international se constata crestera emiterii cecurilor fara provizion.

 

 

CEI CARE EMIT CECURI FARA PROVIZION POT FI :

 

-- escroci- in mod deliberat emit cecuri fara provizion

-- imprudenti- emit cecuri in speranta ca in intervalul ce se va scurge pana la plata cecului vor primi sume in cont

-- neglijenti- care nu verifica sau verifica neatent disponibilul din cont

-- ignoranti- care nu cunosc legislatia in materie.

 

Pentru evitarea emiterii cecurilor fara provizon, pe plan national, in diferite tari au fost adoptate masuri severe ca : pedeapsa cu inchisoarea, plata unor amenzi ridicate, plata unor sume suplimentare de catre tragatorul beneficiarului, dupa cum tot mai multe tari adopta masuri care sa preintampine astfel de cazuri. De exemplu, eliberare cecurilor (valoric) de catre banci clientilor lor se face in limita sumelor existente in cont, care apoi sut blocate.Ca o particularitate semnalam ca in S.U.A. si Suedia emiterea cecurilor fara provizion nu constituie fapt ilicit, emitentii fiind doar amendati simbolic.

De aceea, o tot mai larga utilizare o au cecurile a caror plata nu se face decat prin prezentarea cartii de garantie (Eurocec, cec VISA,etc), iar bancile emitente difuzeaza specimenele de cecuri, atentionand bancile platitoare asupra amanuntelor de identificare, bacile platitoare neprimind la schimb cecuri ale caror specimene nu le poseda.

 

CARTEA DE CREDIT

 

Cartile de credit reprezinta o forma simplificata de plata, care se extinde ireversibil. In acelasi timp, insa, utilizarea cartilor de credit presupune cresterea cheltuielilor atat pentru emitator, cat si pentru benificiar. In cazul industriei turismului, comisionul perceput pentru cartile de credit este de circa 10%,in beneficiul firmelor emitente de carti de credit.

Este paradoxal, dar utilizarea cartilor de credit de catre client influenteza situatia financiara a unitatii care accepta acesta forma de plata si nu este in beneficiul clientului, ci a emitentului cartii de credit.

Cardurile sub forma de credit card(cartile de credit) au aparut pentru prima oara in SUA, iar intentia a fost de a oferi clientilor un instrument de plata cu circulatie la nivel national, care sa permita depasirea restrictiilor din acest domeniu, impuse de Legea Bancara Federala a SUA.

De atunci, cardurile in diferite variante au inceput sa fie utilizate tot mai mult in tarile cu economie dezvoltata, devenind in scurt timp unul dintre cele mai raspandite si utilizate servicii bancare.

Desi cardurile au inceput sa fie folosite in tarile vest- europene inca din anii ’60, abia dupa anii ’80 s-a extins utilizarea lor.

Cardurile au aparut pentru prima oara in SUA, iar ulterior au cunoscut o larga raspandire si in spatiul vest- european; pe plan international ele sau impus cu terminologia din limba engleza. Este demn de mentionat ca termenul de card este utilizat, potrivit reglementarilor Bancii Nationale si conform practicii internationale pentru a descrie, in general, aceste instrumente de plata. In limba romana se folosesc avand acelasi inteles si denumirile de cartela de plata sau cate de plata.

Cardul este un instrument de plata fara numerar, cu ajutorul caruia un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumparate de la comerciantii abilitati, fie obtine lichiditati de la banca emitenta.

 

Cardul ofera urmatoarele facilitati detinatorului acestuia:

 

  • pe de o parte, posesorul unui card poate retrage numerar din contul sau(pentru aceasta el utilizeaza aparate speciale precum distribuitoarele automate de numerar).

  • pe de alta parte, cu ajutorul unui card se poate achita contravaloarea unui bun sau serviciu, acest lucru avand la baza un contract incheiat intre posesorul cartii de plata, emitentul acesteia si comerciantul de bunuri sau prestatorul de servicii.

  •  

Ca suport fizic, cardul este realizat din material plastic, comparabil ca forma si dimensiune cu o carte de vizita, avand inglobate componente electronice specialr pentru decodificarea diferitelor tipuri de operatiuni pentru care a fost conceput: in principal, accesul detinatorului la contul sau bancar si efectuarea electronica a platii, de unde si denumirea de “moneda electronica” sau “bani electronici”.

Data fiind componenta electronica si larga utilizare a cardurilor, emitentii au anumite responsabilitati privind materialul din care este confectionat si informatiile minime pe care trebuie sa le contina un card.

 

Astfel, ei trebuie sa asigure:

  • fabricarea din material plastic avand aceleasi dimensiuni, indiferent de emitent(in conformitate cu standardele internationale I.S.O.);

  • pe fata cardului,anumite informatii obligatorii despre client si banca.

In tarile dezvoltate, publicul poate alege dintre mai multe tipuri de carduri, care sunt puse la dispozitia lor fie de banci, fie de diferite institutii si organizatii.

Ca tendinta in politica de promovare a cardurilor, companiile emit de regula carduri structurate pe categorii de clienti(tinandu-se cont de veniturile acestora) si facilitati oferite.

Se poate realiza o grupare a cardurilor dupa urmatoarele doua mari criterii:

 

A. dupa facilitatile pe care le ofera:

1. credit card(cartea de credit)

2. store card(cardul de magazin)

3. debit card(cartea de debit)

4. cheque guaranted card

5. carduri multifuntionale

6. smart card(cardul inteligent)

 

B. dupa emitent:

1. carti bancare

2. carti private(emise de comercianti)

3.carti emise de alte institutii si organizatii(acreditive internationale)

 

CREDIT CARD(CARDUL DE CREDIT)

 

Cardul de credit indica faptul ca detinatorului i-a fost deschisa o linie de credit care ii permite sa achizitioneze bunuri, servicii si/sau sa ridice numerar, in limita unui plafon stabilit in prealabil.

Emiterea unui card de credit se face in baza unui cont bancar deschis in acest scop. Asa cum rezulta si din denumirea sa, particularitatea credit cardului consta in faptul ca permite titularului sa efectueze plati chiar daca acesta nu are disponibilitati in contul sau bancar.

In contractul care s-a incheiat intre client si banca este prevazut si un plafon-limita(linia de creditare), in cadrul caruia banca va acorda creditul.

Credit cardul este emis in asa fel incat partile detinatorului acestuia sa opteze pentru una din urmatoarele variante:

  • sa ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite, in acest caz fiind denumit si charge card(de retinut ca in aceasta situatie, banca sau compania emitenta a cardului nu va mai percepe comision)

  • sa ramburseze creditul numai in parte, partea ramasa urmand a fi considerata o extensie a creditului acordat anterior( potrivit plafonului de credit convenit prin contractul cu banca)

Precizam faptul ca posesorul credit cardului poate beneficia de o perioada de gratie de pana la 56 de zile de la emiterea creditului, dupa care, in caz de neachitare totala a datoriei, se va percepe o dobandi asupra sumei rimase nerambursate, dobandi ce se va adauga la soldul debitor al contului.

Optiunea pentru una sau alta din variantele de mai sus poate fi luata si in urma consultarii unei situatii lunare, respectiv situatia debitelor, pe care titularii credit cardurilor o primesc la sfarsitul fiecarei luni. Aceasta situatie lunara cuprinde in general informatii referitoare la :

 

- valoarea limita a creditului de care titularul cardului poate beneficia( de regula, valoarea creditului este de trei ori mai mare decat suma minima existenta in cont) ;

- iesirile de sume din cont: platile efectuate prin folosirea cardului ;

- intrarile de sume in cont: depuneri efective sau viramente, de exemplu, de salarii, beneficii,etc.;

- soldul la zi;

- valoarea creditului sau, dupa caz, suma ramasa disponibilp in cont.

Retinem faptul ca, in ideea descurajarii limitei creditului acordat, banca sau institutia emitenta a acestuia va percepe o dobanda penalizatoare mai mare decat in conditiile unui credit obisnuit.

Asadar, dispunand de carti de credit, titularii acestora pot efectua plati la toate magazinele care accepta acest instrument de plata, fapt ce presupune dotarea corespunzatoare a comerciantului cu dispozitive speciale, capabile sa decodifice informatiile cuprinse in banda magnetica a cardului si, in acelasi timp, sa le transmita mai departe.

 

STORE CARD(CARDUL DE MAGAZIN)

 

In tarile dezvoltate, marile magazine au introdus pe piata propriile carduri, care concureaza credit cardurile emise de banci.Aceste magazine prefera sa emita propriul instrument de plata(store card) din urmatoarele considerente:

- asigura loialitatea clientilor pentru magazinul sau reteaua respectiva de magazine ;

- determina cresterea vanzarilor prin facilitati de plata oferite.

In esenta, store cardurile sunt o varianta a cartilor de credit, deci si modul lor de utilizare este asemanator acestora: lunar, se intocmeste situatia debitelor so astfel clientii au posibilitatea de a opta, la sfarsitul fiecarei luni, pentru achitarea intregii datorii sau numai a unui procent din acesta. Exista insa si magazine care emit carduri de tip charge card si, drept urmare, la sfarsitul lunii trebuie achitata intreaga datorie.

Store cardurile pot fi folosite numai in cadrul aceluiasi grup(retea) de magazine; trazactiile nu se deruleaza prin intermediul sistemului bancar, astfel ca putem considera acest tip de operatiuni ca apartinand unui sistem inchis.

 

CARTEA DE DEBIT (DEBIT CARDUL)

 

Debit cardul permite ca desinatorului sa-i fie debitata, din contul sau, in mod direct, contravaloarea bunurilor sau serviciilor achizitionate si/sau a numerarului retras cu ajutorul disribuitoarelor automate de numerar.

Debit cardul se emite an baza unui cont bancar al clientului-titular al cardului.

Particularitatea pe care o are cartea de debit vis-a-vis de cea de credit consta in faptul ca titularul poate efectua plati sau retrage numerar doar in limita disponibilitatilor din contul sau, insa avand grija ca intotdeauna sa ramana in cont o suma-limita pana la care se pot efectua operatiunile enumerate.

De exmplu, in contextul in care suma minima necesara pentru deschiderea unui cont de debit card este 5.000 dolari SUA, titularul acestuia va putea retrage cash sau efectua plati de cel mult 4.000 dolari SUA, fiind obligatorie existenta permanenta in cont a unui plafon de 1.000 dolari SUA. Asadar, tranzactiile de plata sau retragerile de numerar se concretizeaza doar atunci cand contul de card este alimentat cu disponibilitati suficiente.



Precizam ca atunci cand un debit card poate fi utilizat doar pebtru retrageri de numerar, el devine ceea ce se numeste cash card(card de numerar).

Utilizarea cartilor de debit nu presupune circulatia nici unui document pe suport de hartie: debitarea contului se realizeaza simultan cu creditarea contului magazinului sau institutiei care a acceptat cardul ca instrument de plata.

 

CHEQUE GUARANEED CARD (CARTE DE GARANTARE A CEULUI)

 

Cartea de garantare a cecului garanteaza suma de plata inscrisa pe cec, care are acoperire in contul personal al detinatorului.

 

CARDUL MULTIFUNCTIONAL

 

Cardul multifunctional este orice debit card care are si alte functiuni ce il pot face recunoscut ca mijloc de plata, precum:

  • carte de numerar (cash card) ;

  • carte de garantare a cecurilor

 

SMART CARD

 

Cardurile care au fost prezentate pana acum fac parte din categoria cardurilor de plastic (cu banda magnetica).

In ultimii ani s-au inregistrat progrese importante in tehnologia legala de relizare a cardurilor.Au aparut astfel smart cardurile(carduri inteligente), care permit derularea unor trabzactii mult mai sofisticate decat celelalte carduri cu banda magnetica, ce domina banca electronica din zilele noastre.Smart cardurile au aparut pentru prima data in Franta.Desi pastreaza formatul si dimensiunile unei carti de credit, smart cardul este in esenta un circuit integrat cu microprocesor si memorie semiconductoare.Avantajul acestor carti de plata consta in faptul ca microprocesorul si memoria auxiliara prelucreza local toate informatiile necesare amortizarii unei tranzactii, fara a fi necesara obtinerea acestor informatii de la un calculator indepartat(centru de procesare). Acest lucru reduce vulnerabilitatea cartilor de plata si conduce la diversificarea tipurilor de servicii oferite, insa si la schimbarea automatelor de distribuit numerar necompatibile cu smart cardurile.

Smart cardurile prezinta cateva avantaje fata de cardurile cu banca magnetica :

  • capacitate de memorare foarte mare

  • nu este necesara autorizarea ,, on-line “

  • protectia impotriva fraudelor si a riscului de credit al bancii este mult mai mare – cardurile cu cip-uri incorporate nu pot fi copiate si securitatea acestora poate fi sporita prin solicitarea facuta clientului de a-si introduce codul personal de identificare (PIN).

Toate aceste avantaje se lovesc insa de cheltuielile mari necesare pentru echiparea punctelor de vantare cu aparate speciale, capabile sa accepte( ,,citeasca”) smart cardurile.

 

GRUPAREA CARDURILOR IN FUNCTIE DE EMITENT

 

CARTI BANCARE

 

Asa cum arata si denumirea, cartile bancare sunt emise de banci. Dupa anii *80, numarul detinatorilor si volumul platilor reglate prin carti bancare au cunoscut o crestere spectaculoasa. In tarile dezvoltate se poate vorbi de fenomenul numit interbancalitate, ce vizeaza eforturile depuse de banci in vederea eliminarii efectelor nedorite ale concurentei bancare, scopul urmarit fiind acela de a permite unui detinator de card sa-si utilizeze cartea bancara la toate distribuitoarele de numerar, oricare ar fi emitentul bancar al acesteia.

Cartile bancare se pot grupa pe mai multe niveluri distincte, in functie de posibilitatea lor de utilizare, astfel:

  • nivelul 0 – cuprinde cartile pentru retrageri de numerar, a caror emitere este gratuita ;ele nu pot fi folosite decat in limitele serviciilor oferite de banca emitenta;

  • nivelul 1 – cuprinde cartile pentru retrageri de numerar care permit obtinerea cash-ului de la orice distribuitor de numerar; ele sunt contra cost si, in plus, ofera posibilitatea cunoasterii soldului si a ultimelor operatiuni efectuate;

  • nivelul 2 – cuprinde cartile nationale, care sunt exprimate in moneda nationala a tarii unde se afla amplasata banca emitenta, ele putand juca rolul de instrumente de plata doar in tara respectiva. Acestea ofera, ca si cele de la nivel inferior, servicii de retragere de numerar si, suplimentar, posibilitatea efectuarii platilor in cazul cumpararii de marfuri si servicii de la comerciantii afiliati.

  • nivelul 3 – grupeaza cartile internationale, a caror circulatie si utilizare depasesc granitele tarii unde este amplasata compania emitenta; ele sunt emise in valute convertibile acceptate pe plan mondial, iar cu ajutorul lor se pot efectua plati in orice moneda, indiferent de valuta in care este exprimat contul detinatorului de card.

 

CARTILE PRIVATE ALE COMERCIANTILOR

 

Cartile private ale comerciantilor sunt de fapt store cardurile care au fost prezentate anterior. Emitentii acestora sunt marile magazine, care pentru a invinge concurenta, ataseaza cartilor private tot mai multe servicii care tin de cresterea imaginii firmei respective, o data cu satisfacerea exigentelor clientilor, precum :

  • plata din disponibilitati sau pe baza de credit ;

  • asigurarea masinilor si a locuintelor ;

  • dreptul la o remiza de ,,fidelitate” acordata la sfarsitul anului, calculata la nivelul cumparaturilor efectuate ;

  • servicii de livrare, parking gratuit ;

  • acces exclusiv la serviciile de club ale emitentului.

 

CARDURILE EMISE DE ALTE INSTITUTII SI ORGANIZATII

 

Printre emitentii de carduri se numara nu numai marile magazine, ci si numerosi alti parteneri. Ne referim aici la institutii internationale specializate, la companii de transport, aeriene, de turism, petroliere, de telecomunicatii, societati de asigurari, diferite cluburi, etc.

Institutiile internationale specializate delimiteaza acele institutii care apar pe piata cardurilor in calitate de proprietar de marca.

Piata internationala a cardurilor este dominata de : VISA INTERNATIONAL, MASTERCARD, EUROCARD, AMERICAN EXPRESS si DINERS CLUB.

De asemenea, marile companii emitente de carduri le dau acestora denumiri promotionale si atractive prin serviciile oferite diferitelor categorii de clienti.

De exemplu, exista 5 tipuri de carduri VISA :

  • CLASSIC CARD, accesibil oricarui tip de solicitant ;

  • BUSINESS CARD, adresat persoanelor care calatoresc in interes de serviciu, in calitate de reprezentanti ai firmelor ;

  • GOLD CARD, pentru persoane cu venituri importante ;

  • ELECTRON CARD, accesibil persoanelor cu venituri mici ;

  • PLUS CARD, utilizabile numai la automatele bancare de distribuire a numerarului.

Aceste mari companii emitente de carduri cauta sa-si atraga clientii prin oferirea unor servicii suplimentare(pe langa cele de plata a marfurilor si serviciilor-mai ales pe baza de credit-si de retragere de numerar), precum: asigurarea contra pierderii sau furtului; servicii de asistenta sociala; garantie de rezervare de locuri in cea mai mare parte a lanturilor hoteliere internationale; asigurare in caz de deces, invaliditate; accident de calatorie; asigurarea automata si gratuita a calatoriilor etc. 

 

 

 

CARTILE DE CREDIT IN AVANTAJ RECIPROC

 

Cartile de credit in avantaj reciproc sunt emise de catre societati de servicii financiare care au anumite protocoale comerciale cu institutii profesionale, sociale, religioase sau non-profit (in general, institutii care au influenta asupra unui numar mare de persoane).

Cardurile emise de aceste institutii vor purta sigla societatilor emitente care, pe baza protocoalelor incheiate, accepta ca o parte din profit sa fie donata institutiilor mai sus amintite, in schimbul popularizarii pe care acestea le fac in randul membrilor lor pentru cardurile respective.

 

CARTILE DE CREDIT CU PROFIT INDIRECT

 

Scopul acestor carti de credit este acela de atragere a clientilor intr-o sfera bine determinata de servicii si vanzari de produse, profitul initiatorilor unor astfel de programe fiind determinat de cresterea volumului vanzarilor de produse si nu de utilizarea cartilor de credit. Aceasta a determinat o adevarata presiune asupra emitentilor de carduri bancare ca VISA si MASTERCARD.

Recent, FORD MOTOR CO a anuntat emiterea cardurilor FORD MASTER si FORD VISA, destinate clientilor care au cumparat sau au inchiriat masini FORD. Pentru aceste carduri nu se percep taxe anuale, fapt ce conduce indirect la cresterea cumparatorilor de masini FORD, principala sursa de profit a companiei.

 

CARDURILE DE PLATA SELECTIVE

 

Cartile de plata selective sunt acele carduri a caror folosire este limitata la o singura categorie de bunuri si servicii, respectiv: cartele telefonice, carduri ale companiilor petroliere; carduri de asigurare etc.

 

CARDURILE DE ABONAMENT

 

Cardurile de abonament sunt carti cu utilizare specifica si clientela limitata, emiterea lor fiind facuta de companiile de transport aeriene si rutiere. Ele nu se substituie in totalitate platii, fiind generatoare de reduceri si alte avantaje preferentiale pentru detinatori: bilete gratuite, prioritate pe lista de acceptare si pe langa retelele hoteliere etc.

 

 

CARDURILE DE IDENTIFICARE

 

Acestea sunt mai modeste prin utilizarile lor in raport cu ansamblul cartilor. Pot sa fie destinate numai unei folosiri in scop de identificare a posesorului, emitentii lor fiind, in general, firme care inchiriaza masini, agentii de turism, hoteluri, diverse cluburi si organizatii profesionale.

 

UTILIZAREA CARDURILOR IN TARILE DEZVOLTATE

 

Cardul ,,Diners Club” a fost creat in Statele Unite in anul 1951 si introdus in Franta in 1954. Initial, ea a fost creata pentru restaurante, apoi aria sa de acoperire s-a extins in serviciile de hotelarie si de comercializare.

La prezentare cartii, clientul este invitat de catre seful hotelului sau restaurantului sa semneze un formular special pentru a verifica similitudinea semnaturii cu cea de pe cartea ,,Diners”.

Acest formular este expediat centralei sau filialei ,,Diners Club”, care reglementeaza plata serviciilor intr-un interval oarecare de timp, adaugand , printre altele, un comision care poate sa atinga pana la 10% din valoarea debitului in favoarea “Diners Club”.

De asemenea, emitentul acestei carti de credit difuzeaza periodic in unitatile aderente asa-zisele “liste negre”, care anuleaza unele carti acreditive in circulatie, dar a caror validitate este anulata.

 

 

 

 











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani