Creatia lui Mihai Eminescu - pe ani referat










'Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar'

Poet national si universal
Scriitorul total al literaturii romanesti
Poetul nepereche
Geniul tutelar al culturii neamului
Fauritorul limbii literare
Luceafarul culturii romanesti




E unul care canta mai dulce decat mine?
Cu-atat mai bine tarii, si lui cu-atat mai bine.
Apuce inainte s-ajunga cat mai sus,
La rasaritu-i falnic se-nchina-al meu apus.
(V.Alecsandri - Unor critici)


1850, 15 ianuarie

Se naste la Botosani Mihai, al saptelea din unsprezece copii zamisliti de Gheorghe si Raluca Eminovici. Botezat la Biserica Uspenia, aflata aproape de casa natala, din centrul urbei. Azi disparuta, casa facea parte din zestrea mamei. Tatal Gheorghies avea rangul de caminar si muncise ca vechil pe mosia din Dumbraveni (spre Suceava).


Mihai isi petrece copilaria la Botosani si, desigur, calatoreste in trasura parintilor la mosia Durnesti, spre Prut, luata in arenda, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc.


Copilarie de farmec la Ipotesti, alaturi de droaia de plozi. Familia Eminovici, care cumparase mosia cu 4000 de galbeni, darama casa batraneasca si ridica un conac nou. Mihaita era inconjurat prin, 'natala mea valcioara' de patru frati: Serban, Niculae, Iorgu si Ilie (acesta era prietenul de nazdravanii). Surorile Ruxandra si Maria au murit de copile. Dar, 'dulcea mama' mai naste patru prunci, dupa Mihai: Aglae, Harieta, Matei si Vasile, ultimul incetand din viata la varsta frageda.


Dupa ce invatase doua clase acasa, severul caminar Gheorghies il duce peste hotar, in Bucovina stapanita atunci de Imperiul austro-ungar, la Cernauti. In pasaport, tatal declara ca Mihai de 8 ani are 'parul negru, ochii negri, nasul potrivit, fata smolita'. Clasele a III-a si a IV-a le urmeaza la Scoala primara greco-orientala numita 'National-Hauptschule'. Locuieste la Aron Pumnul (profesor si revolutionar pasoptist ardelean), prieten cu tatal sau. Ceilalti frati sunt la gimnaziu. Mihai invata binisor, dar programul militaresc si dorul de casa il determina sa fuga singur, pe jos, pana la Ipotesti. Biciul usturator al caminarului il obliga sa revina in capitala Bucovinei.

1860, in septembrie

Tatal isi duce iarasi baietii, prin vama Mihaileni, la Cernauti. Mihai e inscris la 'K.K. ober-Gymnasium'


Frecventeaza gimnaziul. Rezultate bune in prima clasa ('excelent' la romana, 'foarte bine' la istorie), dar in clasa a II-a merge ca racul si, neglijand matematica si latina, ramane repetent. Fuge iarasi la Ipotesti, peste granita, mai simte o data biciul tatalui, care-l duce legat la Cernauti. Repeta clasa a II-a gimnaziala, dar dupa Pasti (1863) nu mai e inscris in cataloage.


Atras de teatru, insoteste trupa Fanny Tardini-Vladicescu care soseste la Hotel Moldova din Cernauti. Este angajat ca sufleur si pleaca in turneu cu trupa la Brasov. Era fascinat de frumusetea actritei Fanny Tardini. Toamna e copist in administratia judetului Botosani, pana in martie 1865.


Mihai mai are o sansa: sa-si continue la Cernauti studiile liceale in particular. Are grija de biblioteca lui Aron Pumnul. Dar in ianuarie, cand numara 16 ani, e zguduit de moartea, tocmai langa el, a profesorului. Plange in hohote, fiindca se stie, spiritual vorbind, fiul adoptiv al ardeleanului. Seara, ii citeste colegului Stefanelii poema La moartea lui Aron Pumnul, compusa in acea zi. E prima creatie, publicata in brosura omagiala Lacramioarele invataceilor gimnazisti din Cernauti la moartea preaiubitului lor profesor Aron Pumnul, tiparita cu aceasta ocazie. Semna: M. Eminoviciu, privatist.
La Ipotesti, adolescentul Mihai e coplesit de prima iubire. Se zice ca o chema Casandra Elena si era fiica lui Gheorghe Alupului. Arata ca floarea alba de cires. Se plimba prin lunci, prin codru, pana la lacul fermecat. Ea e mai mare decat junele amorezat. Mai apoi, fiind departe, Mihai afla ca fata de 19 ani a fost luata de zburatorul, rapusa de dropica (hidropizie) si e inmormantata in tintirim. Trist, o evoca in: De-as avea, Din strainatate, Mortua est (intitulata la inceput Elena), Aveam o muza ori Floare albastra.
Trimite poezia De-as avea revistei Familia, condusa de Iosif Vulcan, care o publica imediat (martie 1866), schimbandu-i numele din Eminovici in Eminescu. Calatoreste mai mult pe jos la Blaj ('mica Roma', despre care-i vorbise Pumnul). Cu ghetele rupte si o traista in spinare (cu niste carti si caiete in care adunase folclor), Mihai coboara de pe dealul Hula in 'vatra romanismului' - Blaj, incearca sa-si dea examenele, dar nu le ia, neavand conditii de invatatura. Fara parale, doarme intr-un pod de fan, imbuca din piata prune cu paine neagra si se scalda in Tarnava (fiind un bun inotator). Citeste cu nesat cartile de la gimnaziu, scrie versuri prin parcuri. Banii de la Ipotesti nu-i vin la timp si pleaca la Sibiu, in cautarea fratelui sau Neculai, dar acesta plecase la Timisoara. La vremea strugurilor, este in mizerie, cu picioarele goale. Un teolog ii da niste ghete. Pasaportul fiind expirat, este ajutat de Popa Bratu din Rasinari (bunicul dinspre mama al poetului O. Goga) sa treaca clandestin granita austro-ungara spre tara sa, Romania, furisandu-se prin munti. Strabate Oltenia si Muntenia, atras de Bucuresti.




Il aflam la Giurgiu - hamal in port. Devine sufleur in trupa ambulanta a lui Iorgu Caragiale si, apoi, il cunoaste pe nepotul acestuia, Ion Luca Caragiale. Impreuna cu trupa teatrala a lui Mihai Pascaly face un turneu la Lugoj, Sibiu, Arad, Oravita, Buzias. Se angajeaza, cu ajutorul acestuia, ca 'sufleur II si copist' la Teatrul National din Bucuresti. Intreprinde un nou turneu, cu trupa Pascaly, la Galati, Iasi, Cernauti si Botosani, unde e retinut de tatal sau Gheorghies si trimis, toamna, la studii in strainatate. In septembrie, purcede cu fratele cel mare Serban la Praga, incercand sa se inscrie la Universitatea Carolina. Isi face o fotografie, in atelierul pictorului-fotograf Jan Tomas, insa pleaca din acest oras. La 2 oct. il aflam la Viena.


In capitala Imperiului Habsburgic figureaza ca student la Universitate. Neavand diploma de bacalaureat, e inscris ca 'audient extraordinar' si nu ca 'student ordinar', precum ceilalti. Urmeaza cursuri de filosofie, drept, economie politica, limbi romanice, anatomie etc. Scrie mult.


Colaboreaza la revista Convorbiri literare din Iasi cu poezia Venere si Madona. Vara, I. Negruzzi il gaseste la Viena, invitandu-l sa se stabileasca in Iasi. O cunoaste la Viena (martie 1872) pe frumoasa doamna Veronica Micle, venita la un tratament.

1871, 15 august

Participa la sarbatorirea a 400 de ani de la sfintirea manastirii Putna, fiind unul dintre organizatori.


Paraseste Viena si vine, prin Botosani, la Iasi. La 1 septembrie citeste la sedinta Junimii poezia Egipetul si nuvela Sarmanul Dionis. Impresionati, membrii societatii decid sa-i acorde o importanta suma de bani pentru continuarea studiilor la Berlin. Titu Maiorescu il voia 'doctor in filozofie' si urmas al sau la catedra din Iasi. Se inscrie la Universitatea Humboldt din Berlin si frecventeaza iarasi cursuri diverse. Maiorescu ii trimite 100 de galbeni, ca sa-si ia doctoratul, insa Eminescu paraseste brusc Berlinul, renuntand la examene. Calatoreste cu trenul tocmai la Marea Baltica, la Königsberg, orasul marelui filozof Kant, cautand documente din istoria romanilor. In plina vara 1874, descinde la Iasi, fara titlul de doctor in filozofie. Supararea lui Maiorescu va trece repede. Ii ofera postul de director al Bibliotecii Centrale, depunand juramantul in fata rectorului Stefan Micle, sotul Veronicai. Este poftit in salonasul literar al V. Micle, din casa rectorului. Preda germana la Institutul Academic.


Numit de Maiorescu revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui, viziteaza multe scoli si face rapoarte detaliate. Se imprieteneste cu Ion Creanga. Dragostea pentru Veronica se amplifica.

1876, 15 august

Moare 'dulcea mama' Raluca, inmormantand-o la Ipotesti. Revenit la Iasi e, pana in 1877, redactor la Curierul de Iasi (100 de lei lunar).






Paraseste redactia, in urma unui conflict cu cei de la 'foaia vitelor de pripas'. Totodata, pleaca din Iasi, unde statuse 4 ani si crease perlele din ciclul veronian: Fat-Frumos din tei, Calin, Lacul, Dorinta, Peste varfuri s.a.


Redactor al ziarului conservator Timpul. Munca epuizanta la articole si poezii, viata intima dezordonata, firea de boem - toate contribuie la daramarea sa psihica. Se declanseaza boala, are dureri de cap.


Timpul capodoperelor: Luceafarul, Scrisorile (5 la numar), Doina s.a.


Vara, acasa la Maiorescu, Eminescu ii declara ca vrea sa invete albaneza si sa se calugareasca. Altadata, se duce la cafeneaua 'Capsa', scoate revolverul si racneste ca regele trebuie impuscat, pentru ca-i tine pe liberali in brate. Apoi se baricadeaza intr-o baie publica, opt ore, lasand apa sa se reverse peste tot. Gardienii sparg usa si-i pun camasa de forta. Ajunge la casa de sanatate a dr. Sutu si Bucurestiul afla ca 'D-l Eminescu a innebunit'. Are 33 de ani si, pana la moarte, va trai intr-o agonie prelunga, prin spitale si ospicii, fara a mai putea scrie ceva important. Vietuieste din mila publica, apoi din mica pensie viagera (250 lei lunar).
La 2 XI 1883 soseste la Viena, insotit de prietenul Chibici-Ravneanu, fiind internat la Sanatoriul Ober-Döbling. Apare prima editie a poeziilor lui Eminescu, ingrijita de Maiorescu.


Locuieste la Iasi. Calatoreste in Italia (cu Chibici). Apoi face bai la Liman, langa Odesa.


Este internat la ospiciul de la manastirea Neamt, unde il viziteaza Creanga.


Locuieste la Botosani, ingrijit de sora sa paralitica Harieta. In vara lui 1887, e dus la bai, la Hall, aproape de Insbruck.

1888, aprilie

Pleaca de la Botosani la Bucuresti, unde V. Micle il ia pentru ingrijiri medicale.

1889, februarie

Internat din nou la Sanatoriul dr. Sutu. Pietrele i se par diamante, frunzele bani. Se crede voievodul Matei Basarab.

1889, 15 iunie

Pacientul Petrea Poenarul il loveste in cap cu o piatra trasa din prastie. Dar moartea e consecinta unei endocardite vechi. Creierul sau cantareste 1495 de grame, aproape cat al poetului german Schiller. Este inmormantat la Bellu, cu onoruri nationale. Tagirta Cristi






















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani