Filosofie - Platon referat





Platon (428/7 – 347 i.e.n.)

 

Nota biografica

 

nascut intr-o familie aristocratica, la Atena sau pe insula Egina, avand ca tata pe Ariston (descendent al regelui Codros) si mama Perictione (dintr-o familie inrudita cu Solon). Numele de nastere Aristocles; Platon a fost o porecla primita datorita pieptului sau lat.
Copilaria este marcata de razboiul peloponesiac si luptele civile intre democrati si aristocrati.
La 20 de ani devine discipol al lui Socrate si a ramas alaturi de el vreme de 8 ani, pana la moartea acestuia.
Inclinatiile poetice, talentul in domeniul teatrului le-a innabusit si s-a dedicat total filosofiei.
La moartea lui Socrate (399 i.e.n.) nu a putut fi de fata, fiind bolnav. Condamnarea nedreapta a maestrului l-a indemnat sa-l reabiliteze (Apologia lui Socrate) dialogurile de tinerete poarta marca puternica a filosofiei socratice.
Refugiat o vreme la Megara, se bucura de prezenta lui Euclid, alt discipol al lui Socrate. Realizeaza mai multe calatorii: Egipt – se familiarizeaza cu matematica; Cirene – intra in legatura cu matematicanul Teodor; in coloniile din Italia de Sud – face cunostinta cu pitagoreicii; in Sicilia, la Siracuza – invitat de tiranul Dionysios cel Batran.
O traditie indoielnica spune ca Dyonisios cel Batran l-a vandut pe Platon ca sclav in Egina deoarece ii considera suparatoare prezenta, dar prietenii l-au cumparat si eliberat din sclavie. Acest fapt ar putea explica hotararea lui Platon de a se retrage din politica si de a deschide o scoala filosofica la Atena, langa gimnaziul inchinat lui Heros Akademos, de unde si numele Academia. Organizarea scolii esra asemanatoare societatilor pitagoreice, cu o ierarhie bine structurata. Scoala va functiona aproape 1000 de ani; unul dintre obiectivele cele mai importante fiind acela de a contribui la pregatirea politica a oamenilor politici. Academia lui Platon este inchisa in 529 e.n. la ordinul imparatului Iustinian.
Dupa ce implinise deja 60 de ani, Platon a mai efectuat doua calatorii la Siracuza, in speranta de a-l influenta pe Dionysios cel Tanar pentru proiectele sale de reforma politica si filosofica. Din pacate proiectul esueaza definitiv.
S-a stins din viata cum spune Cicero “cu condeiul in mana” (scribens mortuus est)




 

Opera

 

Este cel dintai filosof de la care ne-au ramas scrieri complete: 35 de scrieri si 13 scrisori ( dintre care doar una, a 7-a, se pare ca este autentica). El a impus forma Dialogurilor, in care problemele filosofice sunt abordate prin dialogul dintre Socrate si diversi cetateni atenieni.

Cronologia Dialogurilor a fost stabilita ca fiind urmatoarea:
1. dialogurile de tinerete: Apararea lui Socrate (care nu este un dialog propriu –zis), Eutyphron, Criton, Protagoras, Ion, Laches, Lysis, Charmides , Republica (cartea I).
2.
Dialoguri de mijloc (perioada de trecere de la influenta covarsitoare a lui Socrate la propria teorie a Ideilor): Gorgias, Menon, Eutidem, Hippias Minor, Cratilos, Hippias Maior, Menexene
3. Dialogurile de maturitate: Banchetul, Phaidon (Fedon), Phaidros (Fedru), Republica (cartile II – X)
4. Dialogurile de batranete: Teaitetos, Parmenide, Sofistul, Timaios, politicul, Philebos, Critias, Legile (dialog neterminat)

 

Doctrina

 

Teoria Ideilor – nucleul filosofiei platonice se regaseste in Phaidon, Republica (cartile VI – VII), Banchetul si Phaidros.
- Distinctia existenta sensibila/ existenta inteligibila este baza teoriei Ideilor; planul existentei sensibile este acela al realitatii aparente, accesibila cunoasterii prin simturi, lumea Pesterii care fundamenteaza opinii (doxa); planul existentei inteligibile este acela accesibil doar cunoasterii de tip rational, lumea din afara Pesterii, lumea Formelor Pure, a Ideilor, lumea metafizica a realitatii esentiale.
- Dialectica – metoda prin care se ajunge la cunoasterea Ideii, obiectul conoasterii adevarate (episteme); procedeul prin care ne ridicam din lumea sensibila in lumea suprasensibila, metafizica; in cunoasterea metafizica intervine intelectul analitic (dianoia) si intelectul pur (nous)
- Ideile se caracterizeaza prin:
1. Desemneaza o existenta absoluta (sunt simple).
2. Sunt o existenta substantiala (exista in sine si prin sine).
3. Reprezinta o existenta eterna.
4. Desemneaza o existenta universala (ideea inchide in sine toate caltatile particulare).
5. Desemneaza o existenta imuabila (neschimbatoare).
- Lumea sensibila este o copie palida a lumii Ideilor; corpurile fizice nu au realitate decat daca participa (methexis) la Idei ca prototipuri (paradigma) ale lucrurilor

 

- Mitul Pesterii (Republica – cartea a VII – a ) – simboluri: pestera – lumea sensibila (a realitatii aparente);
intunericul pesterii – ignoranta omului incult, limitat; lanturile – prejudecatile, simturile care ne limiteaza; focul – lumina cunoasterii; umbrele de pe peretele pesterii – imaginile corpurilor fizice, aparentele care genereaza opinii intamplatoare (pareri, rodul perceptiilor si al imaginatiei); corpurile purtate prin fata focului – aparentele adevarate, realitatea fizica, generaza opiniile adevarate (orthe doxa), suisul greu spre iesirea din pestera – drumul initiatic spre cunoasterea esentiala, cunoasterea prin intelectul analitic; contemplarea lumii din afara pesterii – cunoasterea metafizica, prin intelectul pur (episteme, cuoasterea adevarata prin intelect si ratiune);

 

Soarele – Ideea Binelui (Perfectiunea)
- Sufletul se aseamana cu Ideile pentru ca este simplu, nemuritor, cunoaste lumea inteligibila printr-un proces de conversiune a carui forta o constituie erosul (iubirea – are ca efect uitarea, in vederea dobandirii puritatii primare); cunoasterea Ideilor este doar o reamintire (anamnesis) a sufletului incarcerat in corpul fizic (ideea corpului – inchisoare este o reminiscenta a orfismului); menirea sufletului este sa pregateasca omul pentru moarte (eliberarea sufletului nemurilor si intoarcerea in lumea ideilor); conditia eliberarii definitive a sufletului este o viata virtuoasa; filosofia este pregatirea sufletului pentru recunoasterea imortalitatii sale.



 

Statul ideal

 

- este statul in care domneste dreptatea (cultul competentei) – fiecare om se ocupa de ceea ce-I este oranduit prin firea innascuta; scopul statului realizarea binelui tuturor
- clasele sociale, prin nastere inegale, corespund celor trei parti ale sufletului: clasa muncitorilor (demiurgii) – corespunde partii apetente, clasa razboinicilor (aparatorii, phylakes) – corespunde partii pasionale, clasa conducatorilor (archontes,filosofii) – corespunde partii rationale.
- Comunismul aristocratic – luptatorii si conducatorii, pentru a nu fi ispititi de putere, nu vor poseda nimic personal (proprietati, bani, femei) ci totul va fi in comun (casa, avere, femei, copii)
- Femeile au aceleasi drepturi si obligatii ca si barbatii
- Este o aristocratie a ratiunii, o teocratie laica
- Armonia statului se realizeaza numai cand conducatorii sunt filosofi, demiurgii ii hranesc pe aparatori si conducatori si aparatorii se ocupa numai de siguranta statului.
- Formele degenerate (imperfecte) ale statului: timocratia – conducerea de catre soldati; oligarhia – conducerea celor bogati; democratia – conducerea poporului ( periculoasa pentru ca incurajeaza gandirea libera, scopurile personale, egalitatea, alegerea capricioasa a conducatorilor), despotismul – cea mai rea forma de corupere a puterii (un individ acapareaza puterea si conduce de dragul propriei mariri)

In dialogul "Republica", Platon descrie cum trebuie organizata viata in stat pentru ca aparatorii si conducatorii cetatii sa nu fie ispititi de uzurparea puterii. Au importanta doar cele doua clase superioare: clasa conducatorilor si cea a gardienilor. De necesitatile vitale ale acestor doua clase are grija statul. In acest caz proprietatea pentru ei devine inutila. Ei traiesc si se hranesc in comun, de aceea nu pot sa traiasca nici mai bine nici mai rau, nici altfel decat traiesc pentru ca sa-i intereseze bogatia. Pentru mentinerea ordinii si a unitatii satului, cea mai mare importanta o are infaptuirea dreptatii. Pentru a proceda cu dreptate, oamenii trebuie sa stie ce este dreptatea. Dreptatea, spune Platon, consta in aceea ca fiecare isi face datoria spre binele comunitatii.

Diviziunea municii trebuie sa corespunda cu inclinatiile oamenilor. Fiecare este bun la locul potrivit si nimeni nu este de prisos. Foarte important e ca inainte de a deveni maturi copiii sa stie despre faptul, ca deseori in viata invinge raul si domina nedreptatea. Grandioasa constructie platonica a avut o inraurire incalculabila, supra viitorimii. Fara Platon n-ar fi existat Aristotel; daca n-ar fi existat Platon, n-ar fi existat nici Plotin si neoplatonismul, iar fara neoplatenism si aristotenism dogmele crestine nu s-ar fi putut intocmi si n-am fi avut filosofia scolastica, care a pregatit filosofia moderna.

De asemenea, platonismul a fost cea dintai doctrina din antichitate care a adus un suflu nou filosofic.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani