Legea referat





OBICEIUL -cutuma-constituie cel mai

Vechi izvor al dr. roman si s-a format

in procesul destramarii soc. prestatale

El a existat in soc gentilica dar avea

un caracter moral nu juridic

acest izvor a dat dr rom carac de dr

consuetudinar




-dupa Salvius Iulianus – ob este

respectat pe drept cuvant ca si legea

si este reglem care a fost instit de

obiceiul stramosilor

-dupa Ulpian ob se bazeaza pe

consimtamantul tacit al pop, manifes

tat intr-o per lunga de timp

-dupa Justinian – dr pe care ob il

aproba este un dr nescris jus nonscriptum

iar ob practicate zilnic, seamana cu legea

ob se mai nimeste : consuetudino si

mos majorous. 1- era un ob care se repeta

mereu in cazuri identice . deci el nu mai

era contestat si devenea obligatoriu

2- mos majorus- = ob straosilor- treditie

in soc patriarhala – ob avea un rol insemnat

la sf per republicii el trece in planul 2

in epoca postclasica el revine in 1 plan

LEGEA

Termenul de lex are mai multe acceptiuni

leges publicae populi romani- legi

adoptate de catre adunarile pop, leges datae

reglem cu carac administr, leges privatae

clauze introduse in anumite acte juridice       

Legea in sens de lege = aocrd de vointa intre

magistrat si pop, acprd prin care magistratul

propune-rogat-si pop accepta-iubet, cu efectul

ca propunerea-rogatio- se transforma in  lege

legea in sens de conventie=acord de vointa

intre 2 pers particulare.

Legea- acord intre magistrat si pop are o forma

de adoptare specifica care debuta printr-o

propunere facuta de magistr a unui proiect de

lege pe care pop il dezbatea. Apoi el se pronunta

in cadrul adunarii convocate , ptr exprimarea

votului pozitiv folosind formula – utirogas, sau

a celui  neg din formula antiquo. Legea urma sa

fie ratificata  de senat si apoi sa fie facute copii

Legea celor 12 table a constit legea fund a sist de

dr roman fata de care a existat un respect religios

care a facut ca ea sa nu fie abrogata dupa ce

a intrat in desuetudine

in anul 449 s-a format o comisie in care au fost

si 5 plebei si care au codificat ob juridice

ea cuprindea regl de dr public si dr privat

cuprindea dispozitii privind regl statutului pers

regimul bunurilor, nu au existat prevedri privind

obligatiile ptr ca erau mai putin dezvoltate .

Clasificare: dupa organul de la care emana :

Leges rogatae – mecanism descris anterior

Leges datae- act norm care emana numai de la

Magistr in baza unei imputerniciri administrative

Dupa sanctiune : leges perfectae- nulitatea actului

Leges minus quam perfectae – amenda

Leges imperfectae- nu aveau sanctiune

Legea avea 3 parti

Prescriptio – numele magistr, ziua locul unde

a fost votata, numele comisiilor si ordinea votului

Rogatio constituia partea de lg unde era textul de lg

Sanctio cuprindea masuri de pedepsire

EDICTELE MAGISTRATILOR

Magistratii in calitatea lor de consuli, pretori urbani

si peregrini, edilii curuli si guvernatorii de provincie

aveau un dr numit ius edicendi in virtutea caruia putea

sa dea un edict – act prin care isi faceau cunoscut

programul activitatii sale

edictul avea o durata de un an si se numeste lex annua

el se aplica permanent in anul de magistratura si se

numea edicta perpetua, se deosebea de edicta repentina

care se dadea ptr cazuri neprevazute

edictul avea 2 parti – partea veche edictum vetus-

pe care pretorul o lua de la predecesor si o parte

noua – pars nova –care cuprindea propunerile lui

la mijlocul sec 1 imparatul Hadrianus il desemneaza

pe Salvius Julianus sa sistematizeze edictul pretorului

acesta a fost codificat sub numele edictum perpetuum

pretorii nu au mai putut sa se abata de la prevederile

sale si dispare din randul izvoarelor








DREPTUL PRETORIAN m

Pretorul introducea in edictul sau unele mijloace care sa

usureze aplicarea dr civil care era imuabil-acest proces

se numeste adjuventi iuris civilis gratia

cu trecerea timpului pretorul a kuat o serie de masuri

ptr completarea dispozitiilor dr civ pornind de la anumite

dispozitii cuprinse in lege si introducand principii si forme

procedurale cu scopul de a adapta dr la necesit practice

pretorul completeaza sau modifica prevederile dr civil

ramase neaplicabile

cu tipmul dr civil si cel pretorian s-au apropiat unul de

altul  si institutiile jur din vremea lui justinian nu sunt

decat rezultatul fuziunii dr civil cu cel pretorian.

JURISPRUDENTA                                                m

Jurisprudenta este stiinta dr creata de jurisconsulti prin

interpretarea dipozitiilor normativecuprinse in legi

In epoca veche dr roman se reducea doar la cunoastera

la cunoasterea formulelor, tinute in secret de catre pontifi

Consultatiile juridice si cele religioase erau date confident

Odata cu afisarea zilelor faste si a formulelor solemne

pe care partile unui litigiu trebuiau sa le rosteasca calea



s-a deschis ptr laicizarea jurisprudentei prin accesul

tuturor la date tinute secret pana atunci .

apare profesia de jurisconsult – juristul roman devine

sfatuitor nu numai ptr cei care aveau nevoie de sfaturi

juridice dar ptr oricine avea nevoie de un sfat.

Activitatea juristilor era complexa si avea mai multe

directii : respondere, cavere, agere, scribere .

Respondere  activitatea de a da consultatii in cele mai

diverse probleme insa cele mai multe cu carac juridic

Cavere- activ de a da consultatii jur privitoare la

modelul de redactare a actelor juridice.

Agere- activ de a da consultatii juridice privitoare

la conducerea unui ltitgiu-acorda asistenta juridice

judecatorului care era o persoana particulara.

Scribere- constituia activitatea de scriere a

tratatelor de dr si redactarea actelor juridice.

La inceputul perioadei principatului au luat nastere

2 sc de dr : sc sabiniana – conservatoare, ondatorul ei

fiind Capito si avand pe Sabinus in frunte, si scoala

proculiana – inovatoare fondata de Labeo si avand la

conducere pe Proculus.

Operele jurisconsultilor sunt intr-un numar f mare :

Questiones – culegeri care nu prezentau cazuri

practice ci cazuri teoretice discutate in scoala

Instutiones- lucrari cu caracter elementar in care

era expus dr civil si dr pretorian .

Sentintae – lucrari cu caracter elementar dar cu

cntinut practic .

Digesta -lucrare care cuprindea dr civ si dr pretorian

Notaele – erau obs asupra operelor jurisc clasici

In timpul imparatului Augustus juristii care

faceau politica imperiala au primit un dr numit

ius publice respondendi prin care puteau da

consultatii juridice obligatorii ptr cazul in speta

iar in vreamea imparatului Hadrianus puteau

da consultatii juridice ptr cazuri similare.

Judecatorii care trebuiau sa rezolve litigiile

erau obligati sa tina seama de responsa prudentiam

al acestora cu prioritate fata de cei neautorizati

In procese  puteau fi citati doar 5 mari juristi :

Paulus, Ulpianus, Gaius, Modestinus Papianus

ptr a exclude folosirea citatelor false cum se obisnuia

SENATUSCONSULTELE

Actul ce emana de la senat ptr a fi legal trebuia sa

Indeplineasca anumite conditiide fond si forma .

Erau de 2 categorii : senatusconsultum factum per

discentionem  atunci cand senatorii votau fara a

discuta propunerea facuta de presedinte si

senatusconsultum perrelationem cand presedintele

se  adresa fiecaruia cerandu-I parerea .

CONSTITUTILE IMPERIALE – de la imparatul

Hadrianus ele au dobandit putere obligatorie

Au fost de 4 categorii : edicta – care se aplicau pe

intreg  imperiul si pe toata durata vietii imparatului

mandata – instructiuni date guvernatorilor de provincie

decreta – hot jud pronuntate de imparat pers judecate

rescripta – raspuns dat de imparat magistr sau pers part

asupra unor pr de dr

cand raspunsurile erau adresate magstr se faceau prin

scrisori- epistulam . Daca era adresat particularilor

se facea chiar pe textul cererii printr-o solutie numita

subscriptio









FORmulele scacramentale : sacramentum

Indicis arbitrive postulatio, manus iniectio,

Pignoris capio si condictio

LEGIS ACTIONES-EPOCA VECHE

Gaius explica termenul : orice actiune ca mijloc

de valorificare a unui dr subiectiv se intemeiaza pe lg

procesul se desfasoara in 2 etape : in iure si in iudicio

procesul debuteaza cu citarea paratului- reus in fata

magistr folosin de catre reclmant : in ius vocatio

vadimonium, extra judiciare si condictio .

in ius vocatio- constituia somarea paratului ptr a se

prezenta in fata magistratului prin formule – in ius

te voco – techem in fata magistratului .

vadimonium extra judiciare constituia o conventie

prin care partile stabileau in acord data prezentarii

condictio – somatie prin care reclamantul chema

in iure pe paratul peregrin

paratul putea sa reactioneze in 3 feluri la formularea

pretentiilor : sa recunoasca pretentiile reclamantului

prin “ confesio in iure” si atunci procesul se oprea

-sa nege pretentiile dar sa nu se apere “indefensio”

procesul se oprea  - sau sa nege pretentiile “ infitiatio

si sa-si dea concursul ptr desfasurarea procesului .

daca paratul adopta cea de-a treia pozitie se declansa

un act numit “litis contestatio” luarea de martori

ultimul act in iure



fara de care nu se putea trece la etapa urmatoare

MIJLOACE de SOLUTIONARE A LITIGIILOR

INTEMEIATE PE IMPERIUM

Competenta magistr era desemnata prin termeni :

iurisdictio si imperium

iurisdictio era dr magistr de a organiza indeplinirea

formelor proprii legisactiunilor. Era de 2 feluri :

contenciosa –cand interesele partilor erau contrare

si gratiosa – cand interesele partilor nu erau opuse

In cadrul legisactiunilor in faza in iure magistra

Supraveghea rostirea corecta a formulelor de catre

parti si rostea  el insusi : do –cand numea judecatorul

ales de parti ; addico-cand ratifica declaratia unei parti

recunoscandu-I dr ;dico-cand atribuia ob litigios unei

parti

Imperium constituia putarea de comanda a magistr el

Putea solutiona unele litigii fara a le mai trimite in faza 2

El avea urm mijloace : interdicta – ordine date partilor

Sa faca sau sa nu faca un anumit act ;missio in

posesionem punerea in posesie – pretorul trimitea in

posesia sau detentia bunurilor paratului

stipulationes praetoriae- stipulatiuni pretoriene erau

contracte verbale incheiate intre parti din ordinul

pretorului nu din dorinta lor

restitutio in integrum – repunerea in situatia anterioara

pretorul desfiinta actul juridic ce a prejudiciat pe recl

PROCEDURA IN IUDICIO

Dupa ce partile au trecut prin litis contestatio ajung in

fata judect unde se aplica principiul oralitatii si a

contradictorialitatii. Fiecare parte isi sustine punctul

de vedere pe baza probelor constand in martori

si inscrisuri. Partile putea beneficia si de un avocat

denumit latrones dar nu in calitate de reprezentant

ORGANIZAREA INSTANTELOR

In epoca regalitatii magistr care judecase in prima etapa

Era regele iar in lipsa lui prefectul orasului-praefectus urbi

La inceputl republicii aceasta f-ctie a revenit celor 2

Consuli.; luna unul, o luna altul . Din anul 367 judecarea

proceselor litigioase  a trecut in organizarea pretorilor

iar asupra consulilor a ramas jurisdictia gratioasa

anul 242 apare pretorul peregrin care organizeaza procese

intre cetatenii romani si straini.

In partea 2 a procesului judecata se facea de catre o

persoana privata aleasa din listele afisate in forum sau

propusa de catre reclmant si confirmata de catre magistr

judecatorul putea forma o instanta unica cand era

singur ca judecator unic-judex unus fie putea fi

arbitru-arbiter ; judecatorul judeca pricinile mai

grele iar arbitrul pe cele intre rude sau vecuini

procesele puteau fi judecate si de judecatori multipli

care formau tribunale – acestea erau fie permanente

fie nepermanente . tribunalele nepermanente erau

formate dintr-un nr impar de jud “recuperatores”si

judecau procesele dintre cetateni si peregrini

tribunalele permanenta erau de 2 feluri – fiind

formulate dintr-un nr par de membrii : tribunalul

celor 10 barbati care judecau procesele cu privire

la libertate si tribunalul celor 100 de barbati care

judecau procese cu privire la mostenire si propr.







Judecau procese cu privire la mostenire si pro.

LEGISACTIUNILE IN JUDECATA

Sacramentum –procedura prin juramant era

actiunea legii prin care se judecau procese cu

privire  la propr si creante avand ca obiect sume

de bani sau lucruri- este sub forma unui pariu

iar cel care pierde trebuie sa dea si banii pe pariu

este de 2 feluri : in rem si in personam

in rem – juramantul asupra unui lucru era

legisactiunea in legatura cu propr unui lucru.

Procedura lua sfarsit cu atribuirea provizorie

aobiectului litigios de catre magistrat

uneia dintre parti care se angaja prin garantii

ca daca va pierde procesul in iudicio va restitui

celeilalte parti lucrul in cauza cu fructele lui.

In personam – era procedura specifica urmaririi

dr de creanta –se pp ca era similara celei in rem.

Judicis arbitrive postulatio – consta intr-o cerere

adresata magistratului ptr ca acesta sa

desemneze un judecator sau un arbitru. Se folosea

in cazul proceselor care luau nastere prin sponsio

adica forma primitiva a contractului verbal

Legisactiones per condictionem – constituie o

simplificare a lui sacramentum in personam si se

aplica in 2 situatii “ certa pecunia” o suma de

bani determinata si “alia certa res “lucru determ

LEGISACTIUNI DE EXECUTARE

Manus injectio – punerea mainii era o legisactiune

ce nu se putea intenta decat in baza unei sentinte

judecatoresti privind o suma de bani

Pignoris capio- luarea de gaj era considerata

legisactiune  cu toate ca ii lipsea caracterul

judiciar . Creditorul dupa rostirea unei formule

solemne putea sa ia un bun din patrimoniul debit

PROCEDURA FORMULARA



PROCEDURA IN IURE

Magistratul are acum un rol activ- el putea crea

chiar daca legea nu prevedea actiuni noi

sancionand d p d v juridic situatiile de fapt inedite.

Citarea la proces se facea la fel  numai ca s-a

perfectionat ; paratul trebuia sa se infatiseze

sau sa prezinte un garant care sa asigure ca se

va prezenta la data stabilita in fata magistr.

Daca paratul nu se prezenta magistr ii dadea o

amenda iar daca se acsundea reclamantul putea

sa-I vanda bunurile (cu ingaduinta magistr).

In fata magistr partile isi exprimau pretentiile

fara a se folosi de formule sacramentale

Paratul avea tot aceleasi 3 pozitii

Daca el se apara si  nega pretentiile magistr

Proceda la intocmirea formulei –dare actionum-

pe care o trimitea judecatorului

FORMULA   si PARTILE formulei

Formula constit un mic program de judecata prin

care pretorul arata judecat cum sa solutioneze.

In partea de inceput este numirea jud dupa care

Partile secundare-neobligatorii si partile principale

Partile principale : intentio-constit acea parte a

formulei in care recl isi afirma pretentiile-putea

fi certa daca erau specificate sau incerta

demonstratia- cuprindea fundamentul juridic,

cauza pretentiilor recl ; adjudicatio- parte prin

care se dadea judecat puterea de a face un transfer

de proprietate ; condemnatio – ordinul dat de catre

magistr in formula sa absolve sau sa condamne .

condamnarea se refera la o suma de bani sau daca

obiectul procxesului era un lucru restiutirea lui.

Partile secundare : prescriptiones – acele parti sec

care urmareau sa satisfaca un interes fie al

recl fie al par ; daca erau in favoarea recl

se numesc pro actore daca erau ….pro reus

exceptiones- acele parti sec ale formulei care

constit mijloace de aparare ale paratului ; sunt

de 2 feluri perpetuueresping definitiv pretentiile

recl si temporare-amana dr recl de a promaova o act

LITIS CONTESTATIO

Consta in remiterea unei copii de pe formula ori

dictarea ei de catre recl paratului. Producea 3 efecte

efectul extinctiv : consta in stingerea dr prin care recl a

intentat actiune ; efectul creator-consta in nasterea unui

nou dr in locul celui initial

PROCEDURA IN IUDICIO

Judecarea se facea intr-o zi fasta si numai in prezenta

Partilor.judecatorul ers sclavul formulei trebuia sa o

Respecte intocmai .

































































































































Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani