Mtce cursuri referat





MTCE – Curs 1.

COMERT MONDIAL. POLITICI COMERCIALE CONTEMPORANE.

Comert mondial contemporan

Participarea activa la diviziunea muncii constituie o necesitate obiectiva, in primul rand pentru natiunile ramase in urma. Diviziunea mondiala a muncii e o categorie economica care exprima relatia intre state in cadrul circuitului mondial de valori materiale. Este un proces de specializare internationala in productie a economiei netionale. Arata locul pe care diferite tari il ocupa in ecconomia mondiala. Diviziunea are ca scop adaptarea potentialului economic national la cerintele vietii mondiale, care se afla intr-o permanenta schimbare datorita conditiilor naturale, fizico-geografice, nivelul de dezvoltare a tarilor, alti factori.




Factorii de influenta din perioada postbelica sunt urmatoarele:

  1. prabusirea sistemului colonial, al imperialismului si aparitia a cca. 100 de state noi

  2. revolutia tehnico-stiintifica ce a determinat adancirea diviziunii pe ramuri si subramuri, accentuarea interdependentelor economice dintre state

Aparitia unor noi state, adancirea interdependentei politice intre acestea, au generat noi conditii in desfasurarea circuitului economic-mondial. Problema actuala a lumii contemporane, care trebuie sa gaseasca o solutie, este lichidarea subdezvoltarii fostelor colonii, intru-cat mentinerea decalajelor intre state afecteaza economia mondiala, este un factor de ingustare a vietii mondiale Þ declansare de crize.

CONCLUZII:

  • in viitor, interdependenta intre state se vor accentua

  • va lua amploare transnationalizarea economiei mondiale, ca urmare a activitatii desfasurate de numeroase sectoare transnationale si filialele acestora

  • accentuarea fenomenului de globalizare a economiei mondiale, datorita trecerii de la era industriala, la era informationala.

Volumul si dinamica comertului international contemporan

Trasaturi, tendinte

1. In perioada postbelica s-a realizat cel maiinalt ritm de crestere, cea mai sustinuta dinamica.

2. In perioada postbelica, comertul international a devansat ca ritm de crestere PNB, PIB, productia industriala si agricola la nivel mondial.

3. Compararea dinamicii comertului international cu rezervele de aur si devize ale lumii nesocialiste.

Din acest punct de vedere, comertul international a devansat in ceea ce priveste ritmul, rezervele de aur si devize ale tarilor nesocialiste. Aceasta trasatura a devenit pentru multe tari o frana in calea dezvoltarii comertului exterior, a agravat problema lichiditatilor externe.

Evolutia structurii de marfuri a comertului international

Structura comertului industrial

Durata medie de viata a productiei tinde sa devina din ce in ce mai scurta, sub 5 ani.

Factorii de reannoire a produselor sunt de natura economica si tehnico-stiintifica, dar si de alt ordin cum ar fi: ofensiva spre cucerire a spatiului; protejarea mediului inconjurator; etc.

Clasificare

  • produse de baza: cele neprelucrate

  • produse manufacturate: produse finite si semifinite

-----------------------------------

  • produse alimentare

  • materii prime

  • combustibili

  • produse chimice

  • masini, utilaje, mijloace de transport

  • alte produse manufacturate

Pana la cel de al II-lea razboi mondial, produsele de baza detineau 2/3 din exportul mondial, dupa care situatia se schimba, la inceputul deceniului opt produsele manufacturate detineau 66-68% din exporturile mondiale.Þ Structura comertului mondial are un caracter industrial.

Exportul produselor de baza se efectua de tarile slab dezvoltate, iar importul lor e realizat de tarile dezvoltate.

Tarile dezvoltate detin monopolul comertului cu produse manufacturate, tarile in curs de dezvoltare reusesc cu greu sa cucereasca pozitii la exportul produselor manufacturate. Structura exporturilor de produse manufacturate ale tarilor in curs de dezvoltare este putin diversificata, exportul tarilor dezvoltate este dominat de produsele din ramurile de varf.

  • Grupa produselor alimentare:

Inainte de cel de al II-lea razboi mondial detinea locul I, dupa care in perioada postbelica se reduce la 9-10%.

Cauze: - agricultura tarilor capitaliste, desi distruse de razboi, s-au refacut, tarile dezvoltate reducand importul de produse alimentare

  • reducerea de produse alimentare a tarilor in curs de dezvoltare datorita cresterii consumului intern si datorita masurilor luate de aceste tari pentru inlaturarea treptata a specializarii unilaterale

  • evolutia preturilor la produsele alimentare, astfel incat ponderea valorica a comertului a scazut, desi sub aspectul volumului fizic s-a inregistrat o crestere intr-un ritm mai lent

  • Grupa de materii prime:

O scadere in perioada postbelica Þ cauzata de revolutia tehnico- stiintifica, care a dus la prelucrarea materiilor prime, crestere care a creat posibilitatea inlocuirii materiilor prime naturale; evolutia pretului la materiile prime naturale, politica constituirii stocurilor de materii prime

  • Grupa de combustibili:

Valoric a inregistrat cele mai spectaculoase salturi, datorate cresterii preturilor, schimbarea structurii balantei energetice tarilor dezvoltate, pretul mic al titeiului (in perioada postbelica). Cresterea comertului cu titei fata de carbune se datoreaza sporirii parcului auto, trecerea la incalzirea cu gaze in centrele urbane. Declansarea crizei energetice produce schimbari, determina cresterea ponderii carbunelor in balanta energetica mondiala.

  • Grupa de produse chimice

Crestere considerabila, ritmul a fost de doua ori mai mare decat ritmul comertului international, datorita mai multori factori. Tendinta pe termen lung este de crestere a ponderii produselor cu volum mic si valoare mare, adica a produselor cu grad ridicat de valorificare.

  • Masini, utilaje, mijloace de transport

In anii `70 aceasta grupa a inregistrat cel mai inalt ritm de crestere, ponderea crescand de la 10% la peste 30%

Cauze: - modernizarea ramurilor industriale

  • aparitia si dezvoltarea unor noi ramuri industriale

  • accentuarea specifica industriilor

  • extinderea ramurii extractive

  • aparitia de noi ramuri prelucrative

  • dezvoltarea bazelor militare pe teritoriul altor tari

  • cresterea volumului si pretului

A luat amploare comertul cu inteligenta.

  • Alte produse

Aceasta grupa este foarte eterogena, cuprinde o gama larga de produse. Este dominat de tarile dezvoltate, fiind cauzat de revolutia tehnico-stiintifica, moda, etc.

Trasaturi caracteristice in perioada postbelica a structurii comertului international:

  • Imbogatirea si reannoirea nomenclatorului produselor comeriale, cele cu grad ridicat de valorificare, nepoluante, etc.

  • Detasarea, ca pondere valorica a produselor industriale, constructii de masini, urmate de produse manufacturiere si chimice

  • Dominarea tarilor dezvoltate in comertul produselor manufacturate

  • Scaderea ponderii valorii, a comertului cu produsele de baza in favoarea comertului cu produse manufacturate

  • Participerea diferita la comertul cu produse de baza fata de comertul cu produse manufacturate, a celor 3 tari:- capitaliste; - in curs de dezvoltare; - foste socialiste

  • Tarile dezvoltate domina importurile si joaca un rol important in exporul produselor alimentare si manufacturate, cele foste socialiste realizeaza o pondere mica in comertul cu produse de baza

Curentele de schimburi comerciale internationale

Repartizarea geografica se datoreaza urmatorilor factori:

  • adancirea diviziunii muncii determinat de revolutia tehnico-stiintifica

  • procese de integrare economica intre diferite regiuni

  • politici comerciale

  • formarea tarilor socialiste si ulterior prabusirea comunismului

  1. Curentul dintre tarile capitaliste dezvoltate NORD-NORD

Detine ponderea cea mai importanta in cadrul lui existand microcurente comerciale : - intra-europene

- dintre Europa occidentala si SUA, Japonia

- dintre SUA si Canada

- dintre SUA si Japonia

2. Curentul dintre tarile capitaliste dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare NORD-SUD

Se situeaza pe locul doi ca pondere valorica, se imparte in micro curente.

  1. Curentul cintre tarile in curs de dezvoltare SUD-SUD

  2. Curentul dintre tarile socialiste EST-EST

  3. Curentul dintre tarile foste socialiste si capitaliste EST-VEST

Politici comerciale. Instrumente. Masuri.

Politici comerciale: este o componenta a politicii economice a unui stat ce vizeaza sfera relatiilor economice externe. E un atribut al suveranitatii oricarui stat independent. Reprezinta totalitatea reglementarilor adoptate de stat in scopul promovarii si/sau al restrangerii schimburilor comerciale externe, protejarea economiei nationale de concurenta straina. Obiectivul pe termen lung este stimularea economiei nationale la adapost de concurenta straina. Din obiectivul pe termen lung deriva obiectivul pe termen scurt: restrangerea si/sau stimularea comertului cu anumite produse, modificarea in orientarea geografica a schimbului comercial.

Politicile comerciale indeplinesc urmatoarele functii:

  • de promovare a relatiilor externe, prin impulsionarea exportului

  • de protejare a economiei nationale de concurenta straina

  • de realizare a unui echilibru dinamic in balanta comerciala si de plati in sporirea rezervelor unor tari

In perioada postbelica prin intermediul acordurilor comerciale, s-a realizat “acordul general pentru tarife si comert-GAT”, “organizatia mondiala a comertului-OMC”.

In politicile comerciale se disting 3 categorii de instrumente si masuri:

1.Instrumentele politicii tarifare (vamale)

Ea se realizeaza prin reglementari ce se refera la controlul marfurilor si mijloacelor de transport cu ocazia trecerii frontierelor, la indeplinirea formalitatilor vamale, plata taxelor vamale.

  • tarife vamale

  • legile vamale - principalele instrumente

  • codurile vamale

Impozitarea vamala indeplineste 3 functiuni : - de natura fiscala

- de natura protectionista

- de negociere (concesii)

Taxele vamale: impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor cand acestea trec granitele vamale. Instrumente de natura fiscala.

Clasificare:

  • dupa scopul impunerii: - t.v. de import

- t.v. de export

- t.v. de tranzit

-t.v. de import: sunt percepute asupra marfurilor importate, ele protejeaza produsele autohtone de concurenta straina, sunt platite de firma importatoare, sunt incluse in pretul de desfacere. In situatia in care aceasta se suporta de exportator are loc o contracarare a efectelor nefavorabile asupra competitivitatii marfurilor intru-cat se reduce pretul de importare.

-t.v. de export: se percep asupra marfurilor indigene atunci cand ele se exporta. Se aplica la nomenclatorul redus de produse. Scopul urmarit este: fiscalitatea, ridicarea preturilor pe piata internationala, limitarea unor produse.

-t.v. de tranzit: se aplica la marfurile straine care tranziteaza teritoriul vamal al unei tari. Scopul este: fiscalitatea.

  • Dupa modul de percepere: - t.v. ad valore

- t.v. specifice

- t.v. mixte

-t.v. ad valore~asupra marfurilor importate sau exportate: se stabilesc in cote procentuale ce se stabilesc la valoarea vamala. Prezinta inconveniente: oscilatiile taxelor ca urmare a modificarii preturilor, in situatia in care preturile scad, scade si volumul incasarilor, iar efectul protectionist scade, se pot face abuzuriprin nefacturarea unor marfuri la preturi eronate. Pentru eliminarea acestor neajunsuri statele au introdus anumite taxe suplimentare.



-t.v. specifice: sunt percepute pe unitate de masura fizica a marfurilor exportate/importate. Practicarea acesteia este greoaie, dar complexa, necesita un tarif vamal foarte detailat. Avantajul este ca elimina sensibilitatea oscilatiilor, aceste taxe vamale au efect protectionist mai ridicat.

-t.v. mixte: atunci cand taxele ad valore nu sunt eficiente, temporar se introduc taxele vamale specifice, cele doua formand taxele vamale mixte.

  • Dupa modul de stabilire: - t.v. autohtone

- t.v. conventionale

- t.v. de retorsiune

-t.v. autohtone: sunt stabilite in mod independent de un stat fara a avea la baza conventii cu alte state. Se aplica in afara regimului clauzei natiunii cele mai favorizate. Au nivel ridicat, nu fac obiectul negocierilordintre state si constituie o bariera in schimbul comercial dintre state.

-t.v. conventionale: sunt foarte reduse, uneori chiar zero, ele respecta un regim de valoare stabilita intre anumite tari.

-t.v. de retorsiune: sunt aplicate de catre stat ca rasplata la represariile comerciale, la politicile comerciale neloiale a altor state. Imbraca forma de taxe antidumping si taxe compensatorii. Sunt defapt t.v. suplimentare, avand un nivel prestabilit, neputand depasi taxele de export in situatia taxelor compensatorii. Daca a fost declarata o ancheta prin care se face dovada ca a avut loc o politica neloiala a unei tari care a adus prejudiciu altei tari.

Tarifele vamale: este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor, taxele vamale si produsele scutite de vama.

Clasificarea lor se face be baza a 3 criterii: - origine

- grad de prelucrare

- mixta

Din 1950 Biroul de Statistica al ONU a elaborat clasificarea standardelor pentru comertul international. In 1983 la Bruxelles, sub egida consiliului s-a realizat o conventie pentru armonizarea, clasificarea marfurilor in tarifele vamale.

Sunt de 2 feluri: - simple (o singura coloana)

- compuse (cu 2 sau mai multe coloane)

Efectul protectionist al taxelor vamale

  1. Protectia nominala: vizeaza valoarea intregului produs, se exprima in functie de taxele vamale inscrise in tariful oficiala vamal al statelor.

  2. Protectia efectiva: este mai mare decat cea nominala, vizeaza valoarea din nou creata incorporata in produse supuse impunerii. Varieaza direct proportional cu nivelul taxei vamale nominale percepute asupra produsului finit si varieaza invers proportional cu valoarea nomonala.

Taxele vamale percepute in cazul impozitelor cresc in functie de gradul de prelucrare a produselor importate. D.p.d.v. a tarilor in curs de dezvoltare sunt favorizate exporturile de produse neprelucrate in tarile dezvoltate si sunt descurajate exporturile de produse prelucrate industriale spre tarile dazvoltate.

Diferenta dintre nivelul taxelor vamale a produselor in functie de gradul de prelucrarereprezinta dispersia tarifara.

Protectia efectiva depinde de proportia in care se imbina factorii de productie, valoarea materiilor prime e mai mare si ponderea manoperei mai mica, gradul de prelucrare mai redus, in conditia perceperii unei taxe vamale nominale scazute rata productiei efective este mai ridicata.

[(t.v.prod.finitxVprod.finit-t.v.mat.primexVmat.prime)]

T.v. efectiva = ------------------------------------------------------

Vprod.finite – Vmat.prime

Teritoriul vamal: este un spatiu geografic in teritoriul caruia se aplica o anumita legislatie vamala. De regula coincide cu teritoriul national al unui stat, insa poate fi mai mare sau mai mica, situatie in care avem de a face cu restrangerea sau extinderea teritoriului vamal.

Uniunile vamale: principala forma de extindere a teritoriului vamal.

Provoaca modificari ale fluxurilor comerciale a statelor participante, masurile de politici comerciale sunt incurajate scimburile reciproce intre statele membre ale uniunii vamale si sunt descurajate schimburile cu tertii.

Zonele de liber schimb: tarile participante la aceasta zona elimina barierele tarifare si netarifare, iar in relatiile comerciale fiecare tara isi mentine independenta comerciala. Restrangerea teritoriului vamal, constituie exceptarea de la regimul vamal, portiune in care nu se percep taxe vamale de import=zone libere (antrepozitele vamale, zone portuare scutite de impozit. In aceste zone libere, marfurile straine introduse temporar sunt scutite de plata taxelor vamale, percep doar o taxa de depozitare. Acestea pot fi prelucrate si ulterior exportate cand raman scutite de taxe, insa cand sunt orientate spre import se percep taxe vamale. Se urmareste promovarea regiunilor respective, valorificarea resurselor de forta de munca existente, atragerea de capital strain, incurajarea tranzitului pe teritoriul statului respectiv.

2.Instrumente de politici comerciale de natura netarifara

Constituie bariere tarifare, sunt un complex de reglementari de politici comerciale prin care se deformeaza fluxul international de marfuri in scopul apararii protectiei pietii interne, sau in scopul echilibrarii balantei de plati.

Particularitatile fata de barierele tarifare: urmaresc marfurile pe tot parcursul ei de la expediere si pana la utilizarea finala. Acestea sunt de mare diversitate si au un grad diferit de protectie. Se aplica in domenii extrem de variate, sunt greu de recunoscut, acestea reusind foarte greu sa aprecieze gradul lor de protectie. Ele influenteaza direct volumul fizic al marfurilor importate in sensul limitarii importurilor. GAT-ul a clasificat barierele netarifare im 5 mari grupe:

 

  1. Barierele netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor

  2. Barierele netarifare care implica o limitare indirecta a importului prin mecanismul preturilor

  3. Barierele care decurg din formalitati vamale

  4. Barierele care decurg din participarea statului la activitati comerciale

  5. Barierele care decurg din standardele aplicate produselor importate si a celor indigene

1). Barierele netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor

Imbraca mai multe forme:- interdictia la import

- contingente la import

- licente de import

- limitarile voluntare la export

- interdictia la import: sunt reglementari care interzic importul, motivele sunt economice, ale caror protectie sporita se refera la unele ramuri, echilibrul, motivele politice primare~se realizeaza o discriminare precum starea poulatiei

- contingente la import: sunt globale, stabilite de catre stat in mod independent sub forma unor plafoane maximale pe o perioada de timp fara a exista diferente

- licente de import: autorizatii acordate firmelor importatoare pentru un anumit produs pentru o anumita perioada de timp in functie de natura produselor si/sau tara de provenienta.

- limitarile voluntare la export: sunt intelegeri oficiale sau neoficiale care intervin intre state prin care tara exportatoare la cererea tarii importatoare se obliga sa reduca volumul exportului unui anumit produs pana la un anumit nivel si pana la un anumit timp.

- acorduri: bi sau multilaterale, intervin intre state care vizeaza limitarea negocierilor si controlul comertului cu anumite produse. Spre deosebire de contingente si licente si de regula fara a fi negociate, limitarile si acordurile se negocieaza si se pun in aplicare de tarile exportatoare la cererea si presiunea tarilor importatoare.

2). Barierele netarifare care implica o limitare indirecta a importului prin mecanismul preturilor

a. Prelevarile variabile la import: se practica in cazul CEE si vizeaza importul din tarile terte. Ele sunt t.v. suplimentare fiind percepute peste t.v. obisnuite prevazute la importul acelor produse. Acestea se calculeaza ca diferente intre pretul la import si pretul comunitar la care se comercializeaza produsul.

b. Preturile min. – max. la import: constituie masuri restrictive folosite tarile dezvoltate. Preturile minime la import se folosesc la scele produse la care costul produselor indigene este mai ridicat decat cel practicat de concurenta straina. Pe piata internationala preturile la anumite produse scad si produsele respective devin mai competente la export, de aceea se protejeaza industria nationala prin limitarea exportului. Preturile max. la import se folosesc de catre tarile care urmaresc o ridicare artificiala a produselor preturilor. Tarile importatoare stabilesc preturile max. la produsele respective astfel incat pretul produselor importate sa nu depaseasca pretul produselor indigene.

c. Impozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal~ajustari fiscale la frontiera: sistemul fiscal al marfurilor de import reprezinta regimul potrivit caruia produsele de export sunt scutite de impozitarea indirecta iar produsele de import sunt supuse la aceleasi impozite ca si cele indigene. Tarile negocieaza conventii, discriminarea produselor importate se poate face prin evaluarea diferentiata a bazei de impozitare dar si prin ordinea perceperii taxelor.

Forme ale ajustarilor fiscale:

  • TVA – perceput asupra fiecarui stadiu de circulatie a marfurilor, numai asupra valorii adaugate

  • Taxa in cascada – impozit de consum perceput asupra fiecarui stadiu de circulatie a marfurilor la intreaga valoare a acestora

  • Accizele – percepute asupra produselor care reprezinta monopolul statului, scopul este delimitarea consumului la aceste produse

  • Taxe ascunse sau oculte – unor bunuri destinate consumului productiv

  • Taxe portuare – asupra prelucrarilor efectuate la marfurile in porturi

  • Taxe statistice – in vama, comisionul vamal (0,5%)

  • Taxe sanitare, consulare, etc.

d. Taxe de retorsiune:– Antidumping

- Compensatorii

e. Depunerile prealabile de valoare la import: firmele importatoare sunt obligate sa depuna in contul organelor vamale o anumita cota in valuta pentru viitorul import, aceste depozite se constituie inaintea efectuarii importului, cota poate ajunge la 50% din valoarea importului, aceste sume depuse nu sunt purtatori de dobanzi. Statul isi creeaza echilibrul valutar in balanta de plati la acea perioada.

Curs 2.

  1. Barierele netarifare care decurg din formalitati vamale si administrative privind importurile

Formalitatile vamale si administrative constituie cerinte tehnice dar aplicatia lor contribuie la discriminarea comerciala, la limitarea importurilor. Barierele constau in obligatia prezentarii de catre importator a unor documente comerciale pentru efectuarea formalitatilor vamale. Fac parte:

a. Evaluarea valorii marfurilor in vama, care consta in stabilirea valorii la care se face impunerea vamala, valoare reala platita sau de platit, transformarea in valuta nationala facandu-se la cursul de schimb din data efectuarii operatiilor. Acest curs este agreat de FMI.

b. Documente si formalitati suplimentare cerute la import.

4. Barierele netarifare care deriva din participarea statului la activitati comerciale

Sunt de 3 feluri:

  1. Achizitii guvernamentale sau piata publica: cumpararile de bunuri si servicii efectuate de catre stat constituie bariere netarifare, daca in anumite state, firmele nationale au prioritate deplina fata de firmele straine privitor la aprovizionarea organelor de stat.

  2. Comertul de stat: totalitatea operatiilor de vanzare-cumparare efectuate de catre stat prin unitatile sale economice, unitati catre care statul ofera facilitati fiscale, fata de unitatile particulare.

  3. Monopolul de stat asupra comercializarii anumitor produse: permite statelor sa limiteze importurile asupra unor produse, sa stabileasca pretul, in scopul limitarii consumului la acele produse. Monopolul de stat se face din motive de asigurare a starii de sanatate a populatiei, a animalelor, protectia mediului, etc.

5. Barierele netarifare care decurg din standardele aplicarii la produse importate si produse indigene

Constituie obstacole tehnice, impuse prin reglementari pe plan international si pe plan national, referind la caracteristici tehnice de calitate, care trebuie indeplinite de produsele importate si indigene. Scopul lor este protejartea sanatatii si securitatii populatiei. Pot aparea obstacole atunci cand se practica modele diferite de practica de la o tara la alta.

Aici intra normele sanitare si fitosanitare, norme de securitate si normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea produselor. Normele sanitare si fitosanitare se stabilesc la produsele destinate la consumul alimentar si pentru protejarea agriculturii. Se refera la respectarea unor conditii de compozitie si calitate.



Produsele agroalimentare se incadreaza in urmatoarele categorii: - obstacole – chimice

- microbiologice

- legate de prezenta insectelor

- legate de etichetaj

Politica comerciala promotionala si de stimulare a exportului de marfuri

Cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate de stat in scopul de a impulsiona exporturile. Exista 2 categorii:-masuri promotionale

-masuri de stimulare

Cele promotionale: obiectul acestei masuri este influentarea potentialilor clienti externi pentru cumpararea produselor pentru export.

Forme de manifestare a masurilor:

a. Negocierea si incheierea de tratate de comert si navigatie, cooperare economica internationala, alte conventii. Acestea constituie baza economica a schimburilor internationale.

b. Participarea la targuri si expozitii internationale, organizate pe teritoriul national cu participare straina.

c. Reprezentarea comerciala in tarile partenere, organizarea de agentii si reprezentante in strainatate.

d. Prestarea unor servicii de informare si orientarea clientilor externi, acordarea de consultanta

e. Diferite forme de publicitate externa pentru cunoasterea produselor destinate exportului.

Cele de stimulare: scopul este sporirea competitivitatii marfurilor destinate exportului, sporirea gradului de cointeresare a producatorilor. Pot fi la nivel macroeconomic sau la nivel microeconomic.

Masurile de stimulare se impart in 4 categorii: - bugetara

- fiscala

- financiar bancara

- valutara

1). Masuri de stimulare a exporturilor de natura bugetara

Are 3 forme:

  1. Subventii directe: constituie suma de bani pe care statul le acorda agentilor economici pentru a le face rentabile activitatile de export, atunci cand preturile la care se realizeaza marfurile pe piata mondiala se situeaza sub costurile de productie. Se acorda pentru ramurile de interes national, ramuri de varf, pentru produse la care pierderea unor piete de export ar duce la dezechilibrarea economico-sociala a tarii respective. Subventionarea exportului influenteaza balanta comerciala, structura productiei nationale, ducand la sporirea incasarilor valutare.

  2. Primele directe de export: se acorda de stat exportatorilor care realizeaza exporturi in cantitati mari. Scopul lor nu este de a spori rentabilitatea activitatii exportatoare ci are ca scop sporirea volumului exportului. Aceste prime influenteaza structura exporturilor si orientarea geografica a acestuia.

  3. Subventii indirecte de export: vizeaza stimularea cresterii MM, in sporirea exportului. Se manifesta sub diferite forme: facilitati oferite exportatorilor pentru studii, cercetari de piata, facilitati acordate firmelor pentru participarea la targuri internationale, organizareade campanii de prezentare a produselor in strainatate.

2). Masuri de stimulare a exportului de natura fiscala

Se urmareste sporirea competitivitatii marfurilor la export pe seama scaderii unor componente la costurile de productie de natura impozitelor si taxelor. Masuri: facilitati fiscale pentru marfuri exportate sub forma reducerilor, a restituirilor taxelor pe circulatia produselor. Acestea sunt direct proportionale cu gradul de prelucrare a marfurilor exportate. Aici intra si scutirea de taxe vamale pentru produse care vor fi inglobate in alte produse destinate exportului. Aceasta forma se numeste drawback. O alta masura este facilitatea fiscala sub forma scutirii sau reducerii impozitului pe venitul provenit de pe urma exportului. Pot fi scutiri totale de plata impozitului, reduceri la plata impozitului sau reduceri la veniturile impozabile sau stabilirea unor fonduri de rezerve neimpozabile. Ele constituie primele indirecte de export.

3). Masuri de stimulare a exportului de natura financiar-contabila

Constau in acordarea de credite de export prin asigurarea si garantarea acestora. Creditele de export are 3 forme:

  • creditul cumparator® se acorda direct importatorului de catre o banca din tara furnizorului

  • creditul furnizor® se acorda importatorului de exportator – liniile de credit sunt deschise de institutiile financiare din tara exportatorului

  • credite de asistenta sociala® acordate de agentiile guvernamentale din tarile dezvoltate catre tarile in curs de dezvoltare

Asigurare de garantare a creditelor de export ~ parghie importanta pentru cointeresarea exporturilor si importurilor. Asigurarea se face pentru creditele furnizor, acoperand riscul exporturilor de a nu incasa creantele. Se face de o institutie specializata din tara exportatorului. Garantarea se face pentru creditele cumparator de catre o institutie din tara importatorului, se asigura garantia exportului in situatia in care importul devine insolvabil.

4). Masuri de stimulare a exportului de natura valutara

Au eficienta imediata, urmaresc competitivitatea marfurilor la export, prin scaderea preturilor externe, cresterea gradului de cointeresare a exportului. Formele de manifestare: - primele valutare

- deprecierea monedei nationale

® Primele valutare: prime indirecte acordate cu prilejul convertirii valutei in moneda nationala la un curs mai avantajos decat cel oficial, se numeste curs cu prima

® Deprecierea monedei nationale: stimuleaza exportul cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat scaderea puterii interne de cumparare a monedei nationale.

Se foloseste inflatia si deprecierea monedei nationale pentru sporirea artificiala a competitivitatii exporturilor.

Decalajul intre gradul de depreciere a unei valute pe piata externa si scaderea puterii ei de cumparare pe piata interna constituie o prima pentru exportator. Prima indirecta care se foloseste pentru micsorarea preturilor la export pe piata internationala, fara a fi diminuate castigurile in moneda nationala, se numeste dumping valutar. Acesta are efecte pozitive pe termen scurt, pe termen lung si la nivel macroeconomic se determina inrautatirea raporturilor de schimb a tarii care deprecieaza moneda nationala, se produce o deteriorare a pozitiei acelei tari pe piata mondiala, se produce o pierdere de venit national in afara granitelor chiar daca firmele exportatoare nu pierd in moneda nationala.

Clauza natiunii cele mai favorizate si clauza regimului national

Acordurile, tratatele si conventiile economice se numesc si tratate si acorduri de comert si navigatie, astfel de conventii sunt C.N.C.M.F. si C.R.N.

C.N.C.M.F. este o revedere potrivit careia partile semnatare se obliga sa-si acorde reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte in relatiile comerciale. Acestea se refera la avantajele privind taxele vamale, eliberarea licentelor de import-export, tranzitul de marfuri, navigatia maritima si fluviala.

Aceasta clauza poate fi semnata sub 2 forme:

  • forma neconditionata: presupune obligatia asumata de parti de a-si acorda reciproc, automat, fara alte compensatii toate privilegiile acordate de ele tartilor terte.

  • forma conditionata: presupune extinderea asupra unui stat a privilegiilor pe care celalalt stat le-a acordat unor tari terte, in schimbul unor compensatii echivalente. Statul semnatar trebuie sa acorde privilegii corespunzatoare in schimbul celor pe care le primeste.

C.R.N. este un acord prin care partile se obliga sa acorde unor persoane fizice si juridice, persoane care exercita acte de comert pe teritoriul celuilalt stat semnatar sa acorde acele drepturi pe care le-a acordat si nationalilor. Aceste drepturi sunt cu referire la regimul fiscal, etc.

Clauza se mai numeste si principiul posibilitatilor egale, pentru ca inseamna posibilitatea partilor de a beneficia pe teritoriul statului semnatar de acele drepturi de care beneficieaza si nationalii.

 

Trasaturi si tendinte in evolutia politicii comerciale in perioada postbelica

 

Factorii care influenteaza schimburile comerciale:

1. Intensificarea luptei pentru cucerirea de noi piete pe plan mondial, in special din partea tarilor dezvoltate.

2. Aparitia si dezvoltarea programelor de integrare economica in Europa si intreaga lume.

3. Afirmarea pe plan politic si economic a blocului statelor socialiste.

4. Aparitia si dezvoltarea a peste 100 de state nationale noi, care au inceput sa exercite presiuni asupra tarilor dezvoltate cu ajutorul GAT, FMI, cerand facilitati de politici comerciale.

5. Dec. ’89 ~ crize ciclice, explozia preturilor, inflatie, perioada ’90 ~ prabusirea tarilor socialiste si orientarea spre economia de piata.

Trasaturi importante asupra comertului international:

  1. atenuarea protectionismului vamal industrial si mentinerea protectionismului vamal agricol

  2. liberalizarea comertului industrial (dec. VI-VII) si escaladarea protectionismului netarifar (dec. VIII-IX)

Protectionismul netarifar are urmatoarele caracteristici:

  • aparitia si dezvoltarea unor noi forme de protectionism netarifar precum limitarile la export, acordurile privind comercializarea ordonata a produselor, preturi min. si max. la export, depozite de valuta la import, taxele de retorsiune, etc., acestea constituind “zona gri a protectionismului”

  • concentrarea protectionismului netarifar asupra anumitor sectoare (industria textila, incaltaminte, etc.)

  • caracterul discriminatoriu al protectionismului netarifar pe planul structurii marfurilor si orientarea teritoriala a comertului mondial

  • costurile ridicate pe care le implica pentru tarile care practica protectionismul netarifar si pentru tarile exportatoare, are ca efect negativ ingustarea accesului pe piete.

  1. accent deosebit pe instrumentele si masurile de promovare si stimulare a exportului

  2. extinderea angajamentelor preferentiale in relatiile comerciale (zone de liber schimb, etc)

  3. atenuarea treptata a politicii de blocada, de discriminari comerciale, practicate de tarile dezvoltate fata de tarile socialiste.

Acordul general pentru tarife si comert ~ GAT

ONU a initiat o activitate care sa duca la organizarea mondiala a comertului, care sa aduca contributia la diminuarea barierelor ridicate in comertul international. Astfel din 1945 s-a format o comisie din 23 de state, comisie care a initiat primele negocieri cu referire la micsorarea tarifelor vamale si comerciale. In 1947 rezultatele negocierilor au dus la un tratat multilateral care se numeste GAT.

Aceasta constituie baza juridica a concesiilor tarifare convenite. Acordul a intrat in vigoare la 1 ian. 1948. Constituie un tratat multilateral, interguvernamental prin care tarile membre se obliga sa respecte reguli, principii, se obliga sa reduca chiar sa elimine taxele vamale, sa inlature restrictiile cantitative asfel incat sa se produca o liberalizare a comertului.

Obiectivele principale ale GAT: creare conditiilor favorabile pentru desfasurarea schimburilor comerciale a tarilor membre.

GAT a stabilit legaturi si cu un alt organism international denumit “Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare~UNCTAD”. Pana in 1995 cand s-a creat Organizatia Mondiala a Comertului activitatea GAT-ului s-a desfasurat in urmatoarea structura:

1. Sesiunea partilor contractante alcatuit din delegatii tarilor membre, se intruneau o data pe an, sau la cerere in sesiune extraordinara.

2. Consiliul reprezentantilor, alcatuit din reprezentantii tarilor membre, cu drepturi depline.

3. Comitetul si grupele de lucru specializate pe probleme diferite.

4. Secretariatul GAT-ului cu sediul in Geneva.

Principalele prevederi ale GAT:

a. protejarea concesiilor tarifare, convenite in cadrul negocierilor prin utilizarea barierelor netarifare

b. adoptarea unor coduri de conduita

c. instituirea unor proceduri de consultare care sa asigure aplicarea corecta a prevederilor GAT-ului

Principiile de baza ale GAT:

  1. Principiul nediscriminarii relatiilor comerciale dintre partile contractante

  2. Interzicerea de catre partile contractante a restrictiilor cantitative la importul si exportul de marfuri

  3. Aplicarea nediscriminarii a restrictiilor cantitative daca acestea sunt admise

  4. Eliminarea sau limitarea subventiilor de export

  5. Protejarea economiei nationale numai cu ajutorul tarifelor vamale



  6. Folosirea consultarilor intre tarile membre

  7. Adoptarea deciziilor prin consens general

Exista exceptii si derogari de la aceste principii:

  • Recunoasterea sistemului preferential vamal in vigoare la data semnarii acordului intre metropole si colonii

  • Negocierea de protocoale preferentiale intre tarile in curs de dezvoltare, membre GAT

  • Admiterea crearii de zone de liber schimb de uniuni vamale, cu conditia sa nu fie instituite noi bariere

  • Autorizare a tarilor in curs de dezvoltare de a promova politici comerciale cu caracter protectionist

  • Admiterea temporara de restrictii cantitative la importul unor produse care ar putea prejudicia productia interna, ar putea determina pierderea echilibrului balantei de plati

Membrii GAT:

Negociatorii® 23 tari fondatoare, insa pana in 1994 sunt 140 de tari care au semnat acordul. Dintre cele 140 de tari, 128 de tari sunt parti contractante (membre cu drepturi depline) iar 12 tari sunt membre de facto (ele nu au drept de vot, reprezinta fostele colonii, carora li s-a aplicat prevederile GAT, inaintea castigarii independentei politice. Romania face parte din 1971.

Intrarea in GAT presupune 2 proceduri de accesiune:

1. Accesiunea ordinara: calea obisnuita de aderare pentru orice tara independenta, conditiile se fac prin negociere, cu scopul de a reglementa schimbul.

2. accesiunea la prezentare: folosit de tarile membre de facto care doresc sa devina membre cu drept depline. Acestea nu trebuie sa negocieze, este suficienta prezentarea unei declaratii de aderare in care se certifica, ca tara respectiva si-a dobandit independenta.

Retragerea din GAT se poate face de catre orice tara, cand doreste, cu instiintarea secretariatului GAT cu 6 luni inainte.

Curs 3.

Rezultatele GAT:

In perioada 1947-1967 s-au desfasurat 6 runde de negocieri ® au fost negociate concesii tarifare sub forma eliberarii, reducerii taxelor vamale si concesii netarifare, pe linia eliminarii restrictiilor cantitative, indirecte la importuri, etc.

Aceste runde sunt urmatoarele:

  1. Runda de la Geneva, 1947

  2. R. de la Anecy, 1949

  3. R. din Anglia de la Torgnay, 1951

  4. R. de la Genevaa, 1955-1956

  5. R. de la Dailon, 1960-1962

  6. R. Kennedy de la Geneva, 1964-1967

® importante reduceri de taxe vamale peste 6000 de pozitii tarifare

® abordarea obstacolelor netarifare, cocretizate prin elaborarea unui cod antidumping

® liberalizarea comertului cu produse agricole la cereale

GAT-ul a desfasurat activitati pe linia identificarii, a clasificarii obstacolelor netarifare pe linia sprijinirii tarilor in curs de dezvoltare in relatiile comerciale.

® organizarea unui curs de politica comerciala la care au participat cca. 120 de tari

® au fost elaborate studii de piata, studii asupra tehnicilor de narketing, in domeniul exportului

® s-au incheiat protocoale, preferential pentru tarile un curs de dezvoltare

Gat a negociat in cadrul UNCTAD-ului in 1971 intrarea in vigoare a sistemului generalizat de preferinte vamale, nereciproce si nediscriminatorii pentru tarile in curs de dezvoltare.

1973-1979 ~ Runda Tokyo, la care au participat cca. 100 de state, s-au constituit in 7 grupe si 8 subgrupe de negocieri. Rezultatele obtinute au fost pozitive in impulsionarea comertului international, franand tendinta protectionismului.Rezultatele in domeniul tarifar, semnarea unor concesii au dus la reducerea taxelor vamale la importul de produse industriale si la produse agricole.

Alte concesii semnate sunt cu referire la tari in curs de dezvoltare, cum ar fi reducerea impozitelor. Rezultatele s-au concretizat si in domeniul netarifar in acorduri, coduri de conduita care prevedeau un tratament special si diferit in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. S-au incheiat 6 acorduri:

  1. Acordul pentru aplicarea art. 7 – Metodologii ale evaluarii vamale: in evaluarea marfurilor in vederea impunerii vamale la pretul de facturare

  1. evaluarea marfurilor la valoarea tranzactiilor unor marfuri identice, provenind din aceasi tara de export

  2. evaluarea marfurilor la valoarea tranzactiei unor marfuri similare

  3. evaluarea marfurilor in vederea impunerii la pretul la care marfurile importate sunt vandute pe piata tarii importatoare, dupa scaderea comisioanelor, a beneficiilor

  4. valoarea calculata=totalul costurilor la care se adauga beneficiul aferent marfurilor de evaluat

  1. Acordul cu privire la achizitiile guvernamentale se refera la concurenta crescanda pe pietele publice

  2. Acordul privind fraudurile in materie de licente la importuri. Scopul este uniformizarea, simplificarea procedurilor de autorizare a importurilor

  3. Acordul privind subventiile de export si taxele compensatorii

  4. Codul antidumping – variantarevizuita a negocierilor la runda Kenedy

  5. Acordul privind obstacolele tehnice ale comertului ~ se incurajeaza dezvoltarea sistemelor internationale de standardizare, de certificare, inclusiv a prescriptiilor (ambalare, marcare, etichetare) cu conditia ca aceasta sa nu constituie obstacole in dezvoltarea comertului international.

Alte rezultate ale rundei Tokyo:

  • Comertul cu produse agricole – 2 acorduri internationale:

  • referitor la comertul cu carnea de vita si animale vii

  • referitor la comertul cu lactate

    • comertul international ci produse tropicale – scaderea taxelor vamale cu 12% si adoptareaunor concesii referitoare la mai multe produse

    • cadrul juridic al comertului international – au fost adoptate 5 acorduri:

    1. tratament diferit si mai favorabil pentru tarile in curs de dezvoltare

    2. masuri de salfgordare

    3. masuri comerciale legate de balanta de plati

    4. memorandumul privind reglementarea diferendelor

    5. memorandumul cu privire la restrictii si impuneri la export

    Activitatea GAT – ului a continuat si dupa runda Tokyo ~ 1986 – runda Uruguay. Initiativa a avut SUA, avea ca scop relansarea economica mondiala. Au perticipat 74 de tari, runda soldandu-se cu adoptarea : “Declaratia ministeriala privind runda Uruguay”, avand 2 parti: - comertul de marfuri

    - comertul cu serviciile

     

     

    Romania si activitatea GAT

     

    A fost necesara renegocierea protocolului de acces a Romaniei la GAT, deoarece revolutia din 1989, prin schimbarile economice, vechiul protocol incheiat in 1971 nu era adecvat, intru-cat se baza pe un aranjament cantitativ: importurile Romaniei din tarile GAT luate impreuna sa nu fie mai mici decat ritmul general al importurilor prevazute in planurile cincinale. Aceasta prevedere nu se mai putea respecta – Romania a inceput procesul de renegociere a protocolului, proces care nu s-a finalizat odata cu runda Uruguay si a continuat si dupa incheierea rundei pana cand Romania a devenit membra a Organizatiei Mondiale a Comertului ~ OMC.

    OMC a inceput sa functioneze la 1 ian. 1995, ea inglobeaza GAT-ul, in urma aprobarii unui acord comercial intre state. OMC este statul de drept in relatiile economice si comerciale internationale, intru-cat asigura regulile universale asupra tentativelor de dominare asupra comertului.

    OMC: - faciliteaza aplicarea practica a acordurilor si instrumentelor juridice negociate la Uruguay

    • asigura cadrul organizatoric pentru desfasurarea negocierilor internationale

    • adm. Memorandumul de acord in vederea reglementarii diferendelor

    • colaboreaza cu FMI, BIRD, pentru adoptarea unei politici comerciale la nivel mondial

    Obiectivele OMC:

    • cresterea nivelului de trai si a venitului populatiei

    • sporirea productiei si a comertului

    • utilizarea optima a resurselor materiale si umane

    • protejarea si conservarea mediului

    OMC are personalitate juridica, buget si personal propriu. Membrii fondatori sunt tarile membre GAT la data intrarii in vigoare a acordului pentru OMC. Conduce activitatile printr-un consiliu~Conducerea suprema®Conferinta Ministeriala ce se intruneste din 2 in 2 ani.

    Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltar UNCTAD

    A fost creat din initiativa ONU, prima conferinta s-a tinut la Geneva in 1964, s-a soldat cu adoptarea unei rezolutii dupa care s-a institutionalizat UNCTAD-ul, ca si organ al adunari generale ONU, cu rol important in extinderea colaborarii economice internationale, scaderea decalajelor dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.

    Membrii UNCTAD: tarile membre ONU.

    Structura: in rezolutia semnata in 1964

    1. Sesiunea – din 4 in 4 ani se intruneste

    2. Consiliul pentru Comert si Dezvoltare – activeaza intre sesiuni prin comisii permanente si grupe de lucru

    3. Secretariat – sediul la Geneva, biroul de lucru la New York

    4. Comitetul de conciliere – intocmeste rapoartele cu privire la acorduri comerciale

    5. Din 1968 – centrul comun pentru comert industrial

    Grupul celor 77 este prima sesiune UNCTAD, cuprinde tari in curs de dezvoltare.

    La cel de al 3-lea Conferinta Ministeriala din 1977 a participat si Romania, fiind primita ca membru cu drepturi depline in Grupul celor 77.

    Probleme importante abordate in cadrul sesiunilor UNCTAD:

    Gasirea mijloacelor necesare prin care tarile in curs de dezvoltare pot fi sprijinite din punct de vedere economic de tarile dezvoltate.

    1. Comertul international cu produsele de baza (produsele neprelucrate sau putin prelucrate)Þpondere mica in tarile in curs de dezvoltare

    Trasaruri:

    1. cresterea lenta a cererii pentru produsele de baza

    2. inrautatirea pretului acestor produse

    3. imposibilitatea pentru tarile in curs de dezvoltare de a-si finanta necesitatile lor crescande de import cu produse manufacturate pe seama exportului produselor de baza

    4. scaderea ponderii tarilor in curs de dezvoltare in comertul mondial cu produse de baza

    1. Pentru produsele manufacturate se pune problema diversificarii, expansiunea exportului produselor manufacturate a tarilor in curs de dezvoltare prin industrializare, prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare

    2. Relatiile economice dintre tarile cu nivel si sistem economic diferit. Principii ale acestor tari:











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani