Universul-galaxii si stele, tipuri de stele, viata unei stele, gauri negre referat





ORIGINEA SI EVOLUTIA

UNIVERSULUI





UNIVERSUL - cuprinde tot ce exista - materie , spatiu , energie si timp . In -

clude orice stea , planeta sau corp ceresc .


Intinderea uriasa a Universului e de neconceput pentru mintea omeneasca . Partea

vizibila a Universului se intinde pana la 1,6 cvadrili de kilometri , si nimeni nu stie cat si ce este in afara acesteia .

Despre nasterea si evolutia Universului s-au elaborat numeroase teorii . Cea mai

acceptata dintre acestea este teoria marii explozii ( Big Bang ) , care presupune ca Univer-

sul a luat nastere intr-o explozie uriasa acum circa 15 miliarde de ani . Acest eveniment unic a dat nastere nu numai materiei , ci si energiei , spatiului si chiar timpului . Nu are

sens sa vorbim despre evenimente sau timpuri dinaintea marii explozii : n-a existat nimic

``inaintea`` ei .

Parerea astronomilor este ca dupa explozia uriasa Universul a fost inimaginabil de

fierbinte , si sau produs radiatii puternice . Dupa circa 10 secunde s-au materializat par-

ticule componente ale atomilor - protonii, neutronii si electronii .Atomii in sine - in princi-

pal hidrogenul si heliul - s-au format cu milioane de ani in urma , cand a scazut tempera-

tura si masa Universului a crescut enorm .


RADIATIA DE FOND


Daca marea explozie s-a produs acum 15 miliarde de ani , Universul ar trebui sa aiba temperatura de circa 3k , adica 3 grade peste temperatura 0 absoluta - exact ceea ce

cred astronomii . Prin intermediul radiotelescoapelor s-a receptionat o radiatie de fond din

orice directie , ce corespunde unei temperaturi de 3k . Se presupune ca acesta reprezinta efectul intarziat al marii explozii . In Univers , toate corpurile prezinta o putere de atractie

numita forta gravitationala . Aceasta forta este o caracteristica de baza a fiecarui corp , si

este direct proportionala cu masa lui .

Gravitatia este forta care mentine pe orbita corpurile astronomice . Luna sta pe orbita in jurul Pamantului in loc sa se deplaseze liber in sptiu . Forta gravitationala a

Soarelui tine pe orbita planetele sistemului solar , iar Soarele la randul lui este tinut in po-

zitie fixa fata de alte stele , cu o forta mult mai mare .

Soarele este de fapt o stea obisnuita de marime medie . La fel ca toate stelele , Soa -

rele este o sfera de gaze incandescente . Acest cuptor nuclear gigant emite o cantitate uria -

sa de lumina , caldura si energii de alta natura . Soarele impreuna cu planetele din jurul lui , formeaza sistemul solar . Restul stelelor par foarte mici fata de Soare , dar aceasta se datoreaza faptului ca sunt mult mai indepartate . Exista stele care au diametrul de sute de

ori mai mare decat al Soarelui .


GALAXII SI STELE


Astronomii stabilesc pozitia stelelor in functie de constelatii . Constelatia este un grup de stele , care se poate vedea noaptea intr-o anumita zona a cerului . Ele nu sunt neaparat apropiate intre ele .

Galaxiile - adevarate insule de stele - reprezinta grupari de stele de ordin supe -

rior . Sistemul solar face parte din galaxia numita ``Calea Lactee`` . Calea Lactee nu este

nici pe departe cea mai mare galaxie , mai degraba una mijlocie totusi intinderea ei este



inimaginabil de mare .In astronomie distantele se masoara pe baza luminii (300000 km/s)

care este cea mai mare viteza cunoscuta . Unitatea de masura utilizata de astronomi este

anul - lumina , adica distanta parcursa de lumina intr-un an . Aceasta este de circa 9,46

mii de miliarde de kilometrii . Cea mai apropiata stea este Proxima Centauri . Distanta ei

fata de sistemul nostru solar sete de 4,3 ani - lumina , adica noi o vedem cum era ea acum

peste patru ani . Chiar si lumina Soarelui are nevoie de opt minute si douazeci de secunde

pentru a ajunge la noi .      

Calea Lactee arata ca o roata uriasa cu butuc proeminent . Contine sute de mi -

liarde de stele . Soarele se afla la extremitatea ei , la circa 25000 ani-lumina de centru , si

are nevoie de circa 250 milioane de ani ca sa parcurga odata orbita in intregime .

Galaxiile se indeparteaza intre ele si tot odata de noi , de parca Universul ar fi in extindere . Acest fapt a inspirat teoria marii explozii .


TIPURI DE STELE


Stelele pot fi de multe tipuri . Aparitia si stingerea lor se masoara in milioane de ani . Soarele nostru are circa 5 miliarde de ani si dupa parerea astronomilor , mai are de

trait inca atat pana sa inceapa sa moara . Soarele este o stea singulara , dar exista stele

duble , formate din doua stele ce se invart una in jurul celeilalte . Exista si stele triple sau

multiple .

Cele mai mari stele se numesc stele super-uriase . De exemplu diametrul Antares -

ului este de 330 de ori mai mare decat diametrul Soarelui . Super - uriasele au densitati

foarte reduse . Urmeaza ca ordine de marime , stelele uriase , care au diametrul de 10 sau

100 de ori mai mare decat al Soarelui . Si acestea au densitati reduse , dar nu ca super -

uriasele . Majoritatea stelelor vizibile sunt de categorie mijlocie , cum este si Soarele . Acestea se mai numesc stele de serie principala . Marimea lor poate fi de 10 ori mai mare

sau mai mica decat a Soarelui .

Cele mai mici stele din seria principala sunt piticii rosii . Piticii albi , care repre -

zinta a doua categorie a stelelor mici , nu mai fac parte din seria principala . Acestia sunt

de marimea Pamantului si au lumini foarte palide . Densitatea lor este extrem de mare de

la 100000 la 20 de milioane de ori mai dense decat apa . Astronomii sunt de parere ca numarul lor poate atinge 5 milioane numai in Calea Lactee . S-au identificat pana in pre-

zent doar cateva sute dintre acestia .


VIATA UNEI STELE


Fiecare stea incepe viata ca nor de praf si hidrogen . Exista un numar foarte mare de astfel de nori in Univers . Formarea unei stele incepe , cand , dintr-o oarecare

cauza (nu se stie exact care) , acest nor incepe sa se contracte datorita gravitatiei . In

timp ce norul se contracta , incepe sa se invarta si centrul lui se incalzeste . Cand tempe-

ratura nucleului central se incalzeste suficient - vorbim de ordinul milioanelor de grade

- iau nastere reactii nucleare .

Noua stea este inconjurata de ramasite de gaze si praf . In cazul Soarelui , din aceste ramasite sau format planetele . Este aproape sigur ca si in jurul altor stele s-au for-

mat planete , pe care sa existe o oarecare forma de viata . Acesta in sine reprezinta o posi-

bilitate extraordinara .




SUPERNOVE


Soarta unei stele sepinde in mare masura de masa ei . Daca o stea ca Soarele isi

consuma ``combustibilul`` de hidrogen , nucleul de heliu se contracta , iar straturile exte -

rioare se extind . In aceasta stare , stelele se numesc uriase rosii . Straturile exterioare dis -

par cu timpul , si ramane doar nucleul mic alb - acesta este piticul alb . Steaua se raceste

treptat , devine eventual pitic negru - o bucata mare de carbon .

Stelele care au masa mult peste masa Soarelui sfarsesc mai dramatic . Pe masura ce isi epuizeaza combustibilul nuclear , devin super - uriase cu volumul mult mai mare decat cel al urisilor rosii . Apoi , sub efectul gravitatiei are loc colapsul nucleului , iar energia degajata fragmenteaza steaua printr-o explozie imensa . Acesta este starea de

supernova . Supernovele stralucesc o vreme de miliarde de ori mai puternic decat Soarele .

In februarie 1987, pe Pamant a fost vizibila si fara telescop o supernova dintr-o galaxie vecina . De 383 de ani nu se mai vazuse un fenomen asemanator . Dupa starea de super-

nova , in functie de masa initiala , ramane un corp ceresc de dimensiuni reduse , numit

``starea de neutron`` . Diametrul sau este de ordinul zecilor de kilometrii , si se compune

dintr-o masa compacta de neutroni . Densitatea acestor stele depasesc cu mult pe sea a piticilor albi .


GAURI NEGRE


Uneori nucleul supernovelor se prabuseste cu o forta atat de mare incat materia dispare complet . Ce ramane este doar un spatiu cu gravitatie imensa . Puterea ei este atat de mare incat nimic nu-i poate scapa , nici razele de lumina . Aceste spatii se numesc Gauri Negre .

Din cauza naturii lor , gaurile negre nu sunt vizibile dar astronomii cred ca au reusit sa localizeze cateva exemplare . Se cauta stele duble sau multiple cu emisii puterni-

ce de radiatii X (Roentgen) . Se presupune ca materia se scurge din stea in gaura neagra pe o orbita in forma de spirala . Fenomenul s-a detectat de exemplu in consteletia Cygnus

(Lebada) , care poarta numele de Cygnus X-1 . Unii oameni de stiinta cred si in existenta

golurilor ``albe`` . Se crede ca acestea sunt locuri de unde materia iese spre a incepe o viata noua .

In Univers exista si alte corpuri ceresti misterioase , de exemplu cuasarii . Acestia

par a fi centrii foarte luminosi ai unei galaxii . Unii dintre ei sunt obisctele cele mai indepartete din Univers . Lumina lor a pornit spre noi cu putin timp dupa nasterea lumii.

Se crede ca energia emisa de cuasari ar putea proveni numai de la gaurile negre .

Pulsarii sunt la fel de fascinanti . Ei emit periodic impulsuri de energie la interva-

le regulete . Se presupune ca acestea sunt stele neutronice cu revolutie rapida . Nimeni nu stie care va fi soarta finala a Universului . Dupa teoria Universului deschis , expansiunea va continua pana cand toate stelele vor muri si toata energia va fi imprastiata in spatiu .

Teoria Universului inchis presupune ca la un moment dat Universul va incepe sa se contracte si pana la urma o sa dispara intr-un eveniment numit BIG CRUNCH (Marea

contractie ) , opusul lui BIG BANG . Aceasta stare poate provoca o noua explozie , ce ar

putea crea un Univers nou , si astfel se poate genera un sir infinit de explozii si contracii

- un UNIVERS oscilant .








Ciprian Rusu, Timisoara, Romania












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani