Costitutia - Legea de revizuire a Constitutiei - diferentele intre noua constituie si vechia constitutie referat





Legea de revizuire a Constitutiei contine o serie de prevederi utile si
corecte, care pot figura foarte bine ca modificari in legislatia curenta, in
codul penal etc., prezenta lor in Constitutie fiind mai degraba o stratagema
pentru a capta bunavointa electoratului. Cum ar fi, de exemplu, noua
prevedere din art. 32, alineat (4): Statul acorda burse sociale de studii
copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor
institutionalizati, in conditiile legii, prevedere al carei loc normal,
firesc, este in legea invatamantului.

Aceste prevederi, daca vom vota CONTRA noii Constitutii, vor putea fi
introduse oricand in textul legilor deja existente, fara nici un fel de
referendum. Deci, putinul care se poate castiga prin votul nostru PENTRU, nu
se pierde daca vom vota CONTRA.

In schimb, daca nu vom vota CONTRA, vor deveni operative o serie de
propuneri de pe urma carora vom avea de pierdut foarte mult, iar in unele
cazuri vor fi pierderi irecuperabile si daune ireparabile.

Mai intai, va rugam sa va aduceti aminte de promisiunile facute cand s-a
lansat ideea de a se revizui Constitutia. Ni s-a promis ca:

1. se va introduce votul uninominal, macar la una din Camere;

2. se va introduce controlul averilor ilicite;

3. imunitatea parlamentara se va restrange si va inceta sa mai fie un
paravan al coruptiei si abuzurilor;

4. se va renunta la sistemul bicameral sau i se vor da fiecarei Camere
functii specifice;

5. se va interzice migratia parlamentarilor de la un partid la altul;

6. o transparenta totala privind biografia demnitarilor si a candidatilor la
functii de conducere;

7. mentionarea rolului constitutiv pe care religia crestina il are in
societatea romaneasca.

Practic, nici una dintre aceste promisiuni nu a fost respectata si nu se
regaseste in textul revizuit.

Este, de exemplu, o minciuna afirmatia unor analisti politici ca noua
Constitutie restrange imunitatea parlamentara la raspunderea pentru
"voturile si opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului".In
realitate nu s-a schimbat nimic, iar parlamentarii nostri pot fi pedepsiti
pentru faradelegile lor numai cu incuviintarea celorlalti parlamentari. Iar
proverbul este vechi si mereu adevarat: "corb la corb nu scoate ochii".
Articolul 69, alineatul (2) este foarte clar: "deputatii si senatorii nu pot
fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din
care fac parte". Precum se vede, imunitatea parlamentara se mentine
neschimbata! Singura schimbare este ca articolul 70 a fost eliminat, iar
continutul sau s-a transferat la articolul 69.



Iata cateva dintre propunerile cu care nu putem fi de acord:

1. La articolul 1, alineat 3, s-a introdus sintagma "in spiritul traditiilor
democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie
1989".

Contestam referirea la asa-zisa Revolutie din decembrie 1989. Dupa aproape
15 ani de la "evenimente", numai propaganda PSD mai mentine aceasta denumire
improprie a ceea ce de fapt a fost o lovitura de stat, inutil de sangeroasa
(peste o mie de morti, majoritatea tineri), pusa la cale de elementele cele
mai corupte din PCR, securitate si armata, delapidatori ai banului public,
pe care Ceausescu personal si sistemul economiei socialiste ii impiedicau sa
se bucure de sumele imense furate si dosite. Guvernantii pe care ii avem din
decembrie 1989 si pana azi nu au nimic comun cu idealurile tineretului care
a iesit in strada gata de suprema jertfa. Suntem guvernati de cei care "au
furat revolutia", au manipulat-o, au deturnat-o si au impus o noua
dictatura, mult mai imorala si mai criminala decat "dictatura de dezvoltare"
a lui Ceausesscu.

2. Pentru intentiile necinstite ale celor ce ne propun o noua constitutie
este semnificativ sa urmarim modificarile facute in textul privind
proprietatea publica. In vechea varianta a Constitutiei, votata in 1991, la
articolul 135, alineat (4) se spune: "Bogatiile de orice natura ale
subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential
energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public,
plajele (...)fac obiectul exclusiv al proprietatii publice".

Textul modificat propune un veritabil atentat la aceasta proprietate:
"Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu
potential energetic valorificabil, de interes national, plajele (...) fac
obiectul exclusiv al proprietatii publice".

Asadar, nu "bogatiile de orice natura ale subsolului", ci numai "bogatiile
de interes public ale subsolului" vor face obiectul exclusiv al proprietatii
publice. Formularea pe care ne-o propune noul text al Constitutiei este
ambigua si va permite cele mai abuzive interpretari. Deja sunt persoane
particulare care au cumparat mine. Sa fie oare acesta motivul pentru care
s-au inchis atatea mine? Ele urmeaza sa fie cumparate pe mai nimic,
deoarece, dezafectate cum sunt, nu mai prezinta "un interes public".

Este evident rau intentionata si deosebirea intre "apele ce pot fi folosite
in interes public" (textul vechi) si "apele de interes national", diferenta
care face posibil ca apele de interes public, dar nu si national (balti,
lacuri, riuri de interes judetean) sa iasa din proprietatea publica si sa
devina mosie particulara. Deja, in multe zone, localnicii nu mai pot merge
la pescuit, apele fiind luate in concesiune, ceea ce este un abuz, savarsit
de cei care, conform noului text al Constitutiei, vor putea cumpara de maine
aceste ape. Majoritatea lacurilor si baltilor din lunca Dunarii au deja un
proprietar! Prin noua constitutie acest abuz va fi legalizat!

Deloc intamplator, noul text al Constitutiei considera ca numai
"proprietatea privata este inviolabila" - art. 135, aliniatul (5).
Proprietatea publica este pusa astfel la discretia delapidatorilor.

3. Conform articolului 83, "Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani".
Mandatul parlamentarilor este de 4 ani. Coroborand cu articolul 106,
alineatul nou (11) "Presedintele Romaniei nu-l poate revoca pe primul
ministru", se va putea ajunge ca Presedintele sa urmeze o linie politica,
iar primul ministru alta, sa colaboreze foarte prost etc. Este o obligatie
din partea presedintelui ca persoana pe care o numeste prim-ministru sa
reprezinte partidul majoritar in Parlament, dar desemnarea acestei persoane
se face prin negocieri si discutii, in care se tine seama si de preferintele
Presedintelui. In definitiv, Presedintele este ales in mod direct de
electorat, in vreme ce primul ministru este "omul partidului". Ne putem usor
imagina ca Presedintele sa ajunga sa coabiteze cu un prim-ministru care i-a
fost adversar la alegerile prezidentiale. Iar acest adversar, pe care l-a
invins in alegerile prezidentiale, sa ajunga prim-ministru si sa conduca el
propriu-zis tara! Proiectul de Constitutie incearca sa diminueze atributiile
Presedintelui, probabil cu gandul la alegerile din 2004, pentru care PSD nu
are un candidat cu sanse reale la functia de presedinte al Romaniei.

Sa ne imaginam ca in anul 2004 primul ministru Adrian Nastase va candida la
alegerile prezidentiale si va pierde. Va castiga, sa zicem, C. V. Tudor. Si
sa ne imaginam ca PSD va avea mai departe majoritatea in Parlament si il va
mentine pe Adrian Nastase in functia de prim-ministru. Noul presedinte va fi
obligat sa-l accepte ca prim-ministru pe cel cu care a concurat in cursa
prezidentiala si pe care l-a invins. Dar cel care va taia si va spanzura in
tara, dupa noua Constitutie, va fi primul ministru, cel caruia electoratul,
sa zicem, nu-i va da nici 10% din voturi!

4. Art. 32, alineat (5)

Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare
si confesionale, in conditiile legii.

Nu este cazul sa se faca scoli confesionale "de toate gradele", la
concurenta cu scolile de stat sau particulare, deoarece scolile confesionale
se vor transforma in centre de prozelitism religios. Invatamantul
confesional nu poate avea decat caracter teologic, destinat pregatirii celor
meniti sa functioneze in incinte de cult.

5. Art. 41, alineat (2)

"Cetatenii straini si apatrizi pot dobandi dreptul de proprietate privata
asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este
parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile precizate prin lege organica,
precum si prin mostenire legala".

Aceasta prevedere noua face jocul mafiotilor straini care, prin interpusi,
au cumparat deja zeci de mii de hectare si care stiu ca prin aderarea la UE
se vor acorda subventii masive in agricultura, proportionale cu suprafata
detinuta in proprietate.

Articolul este conceput intr-un mod foarte confuz, care va permite orice
interpretare. Cel mai mult ne intriga ultima precizare: strainii vor putea
deveni proprietari "prin mostenire legala". De ce ere nevoie de aceasta
precizare? Grofii din Transilvania, care, in 1920, au refuzat sa devina
cetateni romani, si-au pierdut pamanturile in virtutea legilor romanesti
care, inca de pe atunci, le refuzau cetatenilor straini sa fie proprietari
de terenuri. Daca noi abrogam aceste legi, inseamna ca grofii, prin
mostenitorii lor legali, isi pot cere inapoi terenurile.

Precizare: legile din Uniunea Europeana nu ne impun, nu ne obliga sa le
acordam cetatenilor straini dreptul de proprietate privata asupra
terenurilor.

6. Art. 73 alineat (2)

"Camera sesizata in prima lectura se pronunta in termen de 45 de zile. In
cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectul de lege sau
propunerea legislativa au fost adoptate".

Este o prevedere care va permite Guvernului, in complicitate cu majoritatea
parlamentara de care dispune, sa evite dezbaterea unor proiecte de legi.
Este foarte usor pentru presedintele Camerei Deputatilor sau Senatului sa
amane 45 sau 6o de zile momentul cand Camera "se pronunta" asupra unui
proiect de lege.

Deja guvernul a abuzat de ordonantele de urgenta, prin care a evitat sa puna
in dezbatere texte legislative extrem de importante, cum a fost bunaoara
ordonanta .......... cu privire la holocaust si antisemitism.

7. Art. 119, alineat (2)

"In unitatile administrativ-teritoriale unde cetatenii apartinand unei
minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii
minoritatii nationale in scris si oral in relatiile cu autoritatile
administratiei locale si serviciile publice (...)"

si

Art. 127, alineat (2)

"Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se
exprime in limba materna in fata instantelor de judecata (...)".

Cele doua prevederi inseamna, de fapt, inceputul federalizarii Romaniei. Se
instituie principiul ca te poti descurca de minune chiar daca nu cunosti
limba oficiala a tarii. Ba chiar mai bine. In baza articolului 119, (2), ne
vom trezi ca in localitatile in care o minoritate nationala "are o pondere
semnificativa", nu vor fi angajati in serviciile publice si ale
administratiei locale decat persoane care cunosc si limba minoritatii
respective, iar acestea vor fi persoane care apartin acelei minoritati. Se
va ajunge astfel ca romanii, pentru ca sunt romani si nu stiu ungureste, sa
nu poata ocupa anumite posturi in serviciile publice.

Alte observatii:

- ce inseamna "pondere semnificativa"? Dupa legile actuale, placutele
bilingve se pun numai la localitatile unde minoritarii reprezinta cel putin
20%. La Cluj-Napoca traiesc maghiari in proportie de 18%, ceea ce n-a
impiedicat prefectura PSD sa puna placute bilingve.

- folosirea "in scris" a limbii materne este un detaliu important: cine nu
cunoaste limba oficiala e, de regula, analfabet si nu stie sa scrie nici in
limba materna. Prin modificarea propusa, maghiarii (caci pentru ei este
facuta aceasta modificare) care stiu romaneste vor fi incurajati sa nu
foloseasca limba oficiala. Legea se cuvenea sa vina cat de cat in ajutorul
maghiarilor analfabeti, care n-au plecat niciodata din satul lor si n-au
avut cum sa invete limba tarii. Dar a folosi limba maghiara in scris,
inseamna deja un pas important pentru a-i acorda statutul de a doua limba
oficiala.

- cine nu se poate exprima in justitie in limba romana are deja acordata o
circumstanta atenuanta daca a incalcat legea: nu cunoaste limba in care sunt
scrise legile. In felul acesta se pregateste pasul urmator, ca o consecinta
logica a aberatiei pe care am introdus-o in Constitutie. Si anume traducerea
tuturor legilor si actelor normative in toate limbile minoritare din
Romania, semn si dovada ca Romania nu mai este stat national unitar, ci stat
multinational.

Nu modificam articolul 1 din Constitutie, dar permitem modificari in
Constitutie care contrazic acest articol si-l fac sa cada in desuetudine.

8. Art. 145 - (1) "Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii
Europene (...) se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei
Deputatilor si a Senatului cu o majoritate de doua treimi din numarul
deputatilor si senatorilor.

(2) "Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege
adoptata (...) cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si
senatorilor".

Alte tari au decis prin referendum national intrarea in UE sau NATO. In
plus, este stupid sa introducem in Constitutie articole legate de un anumit
eveniment, bine datat in timp. Ce se va intampla cu aceste articole din
Constitutie dupa ce se va decide intrarea in UE? Vor fi eliminate din
Constitutie printr-un nou referendum? Caci este caraghios sa mai ramana in
Constitutie!

In realitate, li se refuza romanilor dreptul de a decide prin referendum
intr-o chestiune vitala si istorica. Guvernul stie ca nemultumirile noastre
vor fi si mai mari peste cativa ani si se teme de un vot care i-ar
discredita si i-ar alunga de la putere.











Copyright © Contact | Trimite referat