Divinitati maiase referat





DIVINITATI MAIASE, AZTECE SI INCASE


Numarandu-se printre vechile popoare ale Americii, maiasii, aztecii si incasii au lasat monumente uimitoare. In afara de cateva carti redactate in vremea cuceritorilor spanioli, nu exista nici un text care sa le povesteasca istoria. Dar stelele, basoreliefurile gravate, sculpturile, frescele si templele sunt vestigii arheologice esentiale pentru a-i putea cunoaste.





Mayasii si zeii lor


Maiasii traiau pe teritoriile care, astazi, corespund unei parti a Guatemalei si Mexicului. Civilizatia lor, foarte veche, s-a dezvoltat, mai ales, intre secolele al III-lea si al X-lea si s-a intins, prin invingatorii lor tolteci pana in secolul al XV-lea.


In timpul Vechiului Imperiu – din secolul al III-lea pana in secolul al X-lea – maiasii au construit mari centre religioase. In jurul marilor piete se inalta piramide, temple si palate. Acolo, in acele cetati preotii elaboreaza scrierile lor si calendarul. Credinciosii se aduna tot acolo pentru a-si slavii zeii. Unii dintre ei sunt binevoitori, altii rauvoitori:

Hunabku, “zeul unic”, este tatal tuturor zeilor.

Itzamna, stapanul cerului, este zeul principal al preotilor.

Ixchel, este sotia lui Itzamna, zeita mama.

Chaak, zeul ploii (care face atat de bine porumbului), este cel mai popular dintre zei.

Yumkaax este zeul porumbului.

Ahpuch este zeul mortii.


Aztecii. Divinitatile aztece


Aztecii veniti din platourile nord-vestului mexican, si-au instalat capitala Tenochtitlan, in 1325-1345, intr-o laguna mlastinoasa, chiar in inima vaii inalte a fluviului Mexico. Ultimul lor imparat, Moctezuma al II-lea, a domnit intre 1502-1520. Imperiul lui a fost distrus in 1521 de cuceritoii spanioli.


Incepand cu secolul al XIII-lea, aztecii au cucerit un vast imperiu unde traiau comunitati taranesti. Modelul lor de referinta era poporul razboinicilor tolteci. Ca si ei, vor dezvolta o civilizatie a razboiului. Zeii lor vor fi imprumutati popoarelor pe care le supun si chiar trecutului acestora. Printre ei se numara:

Quetzacoatl si Tezcatlipoca.

Huitzilopochtli, zeul Soare si zeul razboiului.

Ometeotl, zeu suprem, care nu trebuie reprezentat.

Tlaloc, zeul ploii, al trasnetului si al vegetatiei.

Chicomecoatl, zeita porumbului.

Xipe Totec, zeul vegetatiei de primavara.

Tonacacihuatl, zeita mama.



Capitala azteca.


Protejat de apele care il inconjoara, Teotihuacan este un centru cultural si religios. In scoli tinerii preoti invata scrisul, matematica, astronomia, medicina. Ei vor prezida mai tarziu sarbatorile si sacrificiile oferite zeilor. Marea piramida poarta in varf templele lui Tlaloc, zeul trasnetului si al ploii, si al batranului zeu Huitzilopochtli. De cealalta parte se inalta piramida circulara a Lunii. Mai departe, terenurile de joc penrtu pelota, palatele si locurile unde, in zilele de targ, domneste o mare animatie.




Incasii. Inca, fiul Soarelui


Incasii au fondat un imperiu care se intindea la apogeul sau (1438-1532) din Quito (Ecuador) pana la Valparaiso (Chile), adica peste actualul Peru.


In jurul anului 1200, Manco Kapak, primul inca, are revelatia zeului soare. Incepand cu acea zi, sefii incasi isi vor spune “fiii Soarelui”. De acum inainte, in regatul incas, domneste un zeu. Religia devine religie de stat. In Cuzco, capitala, statuile zeilor popoarelor cucerite sunt venerate ca niste idoli inferiori. Zeii oficiali sunt:

Inki, zeul-soare, stramosul familiilor imparatilor.

Viracocha, “zeul” slavit incepand cu domnia lui Pachacutec (1438-1471).


Toltecii


Incepand cu secolul al X-lea, poporul toltec capata importanta. In tinuturile maia, el participa la construirea Noului Imperiu si se instaleaza in orasele Chichen Itza si Uxmal. Aztecii vor fi foarte impresionati de realizari si se vor inspira din clutura lor. Acest popor razboinic si crud se afla la originea sacrificiilor umane religioase, practicate de maiasi si azteci.


“Oglinda Fumeganda” sau Tezcatlipoca este zeul toltec al noptii, al cerului noptii si al soarelui ascuns, al frigului, al iernii si al mortii. Totodata, zeu la razboiului, ii protejeaza pe tinerii razboinici care apartineau ordinelor militare “vulturii” si “jaguarii”.

“Sarpele cu pene” sau Quetzalcoatl este zeul Lumini si al Soarelui. Marii preoti ii poarta numele. Toltecii spun ca, invins de Tezcatlipoca, el trebuie sa se intoarca intr-o zi pentru a domni peste un regat fericit. De asemenea, vor fi numerosi cei care ii vor prinde pe cuceritorii spanioli pentru a-i trimite lui Quetzalcoatl.


Jocurile si sacrificiile umane


La maiasii Noului Imperiu si aztecii din Teotihuacan, jocul de pelota si sacrificiile omenesti sunt necesare pentru supravietuirea popoarelor lor. Pentru ca soarele  sa rasara in fiecare dimineata, trebuia ca el sa primeasca energie. Asa ca, aztecii plecau in mod regulat la razboi, pentru a face prizonieri pe care sa-i sacrifice. Acestia mureau strapunsi de sageti, arsi, cu capul taiat sau cu inima smulsa Unele ceremonii erau grandioase. Cortegiul care insotea victimele urca incet treptele inguste ale piramidei. Odata infaptuit sacrificiul, trupurile erau aruncate la picioarele monumentului, spre multime Astrul zilei si cel al noptii nu se vor opri din cursa lor indispensabila vietii.



Bibliografie: MEMO Enciclopedie – Larousse pentru tineret, ed. Aquila, 1993















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani