Facultatea de constructii - Proiect - Beton armat referat








UNIVERSITATEA TEHNICA „GH. ASACHI” IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA

SECTIA CONTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE














PROIECT BETON ARMAT










STUDENT: BURUIANA DUMITRU DANIEL

ANUL: III

GRUPA: 4301












Tema proiectului


Sa se proiecteze planseul din beton armat peste parterul unei constructii alcatuite din doua corpuri conform schiei de mai jos.

Dimensiunile interioare ale celor 2 corpuri precum si distributia elementelor structurale ale planseelor sunt prevazute in anexa, functie de numarul de ordine “n” al studentului.

Zidaria exterioara se realizeaza din caramida cu goluri verticale cu grosimea de 30 cm.

Corpurile A si B sunt despartite printr-un rost de tasare.

Incarcarile utile corespunzatoare fiecarui corp sunt prevazute in anexa si sunt de asemenea diferentiate functie de numarul de ordine.

Pardoseala peste planseele ce se proiecteaza se realizeaza din mozaic turnat in camp continuu de 1 cm grosime, pe o sapa de egalizare din mortar, de ciment, de 3 cm grosime.

La stabilirea incarcarilor nu se vor lua in considerare zidurile interioare ce compartimenteaza nivelul deoarece sunt realizate din structura usoara tip Rigips.

Planseul peste corpul A se va realiza cu grinzi principale si grinzi secundare utilizand calitatile de beton si armatura indicate in anexa.Dimensionarea sectiunilor elementului va fi facuta cu ajutorul relatiei de echilibru.Placa planseului va fi armata cu bare independente tip OB37 asociata in plase legate si cu plase sudate tip STNB.



Proiectul va cuprinde:

A.   Piese scrise:

1.Calculul si alcatuirea placii planseului cu grinzi principale si grinzi secundare

2.Calculul si alcatuirea grinzii secundare

3.Calculul si alcatuirea grinzii principale

4.Calculul si alcatuirea placii planseului casetat

5.Dimensionarea si alcatuirea retelei de grinzi

B.   Piese desenate

1.Plan cofraj si armare placa

2.Detalii de armare grinda secundara

3.Detalii de armare grinda principala

4.Plan cofraj si armare placa

5.Detalii de armare grinzi


Etapizarea proiectului

Tema.Bibliografie.Etape.Calculul placii (corp A)

Schita armare placa.Incarcari si calculul static al grinzii secundare

Dimensionarea grinzii secundare la actiunea momentului incovoietor.Schita preliminara de armare

Dimensionarea grinzii secundare la actiunea fortei taietoare

Calculul static al grinzii principale

Dimensionarea grinzii principale la moment incovoietor si forta taietoare

Schita armare grinda principala.Plan cofraj si armare placa (A)

Detalii armare grinzi

Incarcari si calculul static al placii (corp B)

Dimensionarea placii.Alegerea armaturilor pentru placa

Calculul static si dimensionarea retelei de grinzi

Dimensionarea grinzilor.Schite de armare.Detalii de armare grinzi

Plan cofraj si armare placa (corp B)

Predare proiect


Bibliografie


C.Leonte, Luminita Anghel - Indrumar pentru proiectarea planseelor din beton armat


Date personale











lg

 

lg

 

lg

 





















Octagon: A



Grinzi Principale

 

lg

 

lg

 




























 

 














ETAPA I. Calculul si alcatuirea placii planseului pe grinda principala si grinda secundara


Stabilirea schemei statice. Predimensionarea


Schema statica de calcul este o grinda continua pe reazeme fixe.







1m




30cm







1.2 Calculul incarcarilor



Denumire incarcare

Valori normate

Coeficientul conditiilor de lucru

Celula valori de calcul



Greutate proprie placa





Greutate pardoseala





Greutate tencuiala





Total permanente

=281


g=330,3


Incarcari utile

P=690


=828


Total

*






Calculul static al placii


Calculul static se face in domeniul plastic pentru o fasie unitara considerata din planseu;STAS10107/0-90,admite calcul simplificat daca planseele nu sunt solicitate la actiuni dinamice.

Nu sunt puse conditii speciale de limitare a deschiderii fisurilor.

Raportul intre incarcarea de lunga durata si incarcarea totala este mai mic decat 0,75.


E

A B C D



            





1.4 Dimensionarea placii


a) Armare OB37 (;)



b) Armare STNB ()





ETAPA II. Schita armare placa. Incarcari si calculul static al grinzii secundare(G.S)


Pentru: campul 2:


campul 1:





A 1 B 2 C











Placile la care se calculeaza si se armeaza dupa o singura directie(directia scurta a placii).

Diametru minim pentru bare in camp

-numarul minim de bare/m=5

-numarul maxim de bare/m=10

Toate barele de rezistenta se termina obligatoriu cu ciocuri, lungimea unui cioc fiind de 7x d (diametrul armaturii respective).

Dupa alegerea armaturii in cele 4 sectiuni caracteristice pentru schita de armare se pleaca initial de la un camp interior:

-50% din armatura aleasa ramane la partea inferioara a placii si se ancoreaza in elementele marginale cu o acoperire de 1 cm;

-celelalte 50% din bare se ridica pe reazeme la partea superioara la 1/10 din

Armatura pe reazemele intermediare este in acest moment formata din portiunea superioara orizontala a armaturii continue ridicate din . Restul pana la necesar se completeaza cu calareti ce se petrec de o parte si de alta a reazemului cu 1/4 din .



Se trece la campurile marginale (1 si 9)

Diferenta de numar de bare neacoperite se imparte in 2:

-50% bare continue numai pe deschiderea acestui camp(jos) iar restul se ridica pe reazemele aferente acestui camp dupa regulile cunoscute.

Primul reazem interior(B) are in prezent asigurata armarea din portiunile drepte superioare ale marcilor 2 si 5. Diferenta pana la necesar se completeaza cu calareti.

Pe directia lunga, necalculata a placii, se dispune o armatura constructiva care trebuie sa reprezinte OB37 care are rolul de a asigura stabilitatea armaturilor de rezistenta dar si de a prelua tensiuni din contractia betonului.


2.2 Armarea cu plase sudate

Reprezinta un mod industrializat si rapid in executie pentru armarea placilor dupa o singura directie (plase cu ochiuri dreptunghiulare tip GR ) si a placilor dupa 2 directii (plase cu ochiuri patrate tip GQ). Plasele se realizeaza in uzine prin sudare in puncte a unei retele de bare cu diametre cuprinse intre 3 si 10mm din STNB.

Se lucreaza la dimensiunile 2.40X5.80 iar plasele cu ochiuri dreptunghiulare au armatura de rezistenta dispusa pe directia lunga a acesteia, barele transversale avand numai rol de repartitie.


2.3 Incarcari si calculul static al grinzii secundare

Dimensionarea sectiunilor transversale de beton si a armaturii longitudinale de rezistenta se face din calculul la starea limita de rezistenta la actiunea momentului incovoietor iar armatura transversala (etrieri si bare inclinate) din calculul la starea limita de rezistenta la actiunea fortei taietoare.


2.3.1 Dimensionarea grinzii secundare














30




2.3.2 Schema statica de calcul

Este o grinda continua pe mai multe reazeme care sunt date de grinda principala.

A B C D E

1 2 3 4



2.3.3 Calculul incarcarilor

Daca nu se mai face o distributie trapezoidala a incarcarilor.


Denumire incarcare

Valori normate

n

Valori de calcul


Greutate proprie





Incarcari transmise pe placa





Total incarcari permanente

=1030.82


g=1196.28


Incarcari utile

=1531.8


=1838.16


Total


q=3034.44


2.3.4 Calculul static al grinzii secundare



2.3.5 Stabilirea inaltimii grinzii secundare


Se face in sectiunea din reazemul B deoarece lucreaza ca o sectiune dreptunghiulara de latime .


a



X














ETAPA III. Calculul grinzii secundare la actiunea momentului incovoietor.

Schita preliminara de armare.


Dimensionarea armaturilor

3.1.1 Dimensionarea in campul 1.(sectiune in forma de T)


Stabilirea latimii active de placa.









3.1.2 Dimensionarea in reazemul B

3.1.3 Dimensionarea in campul 2



3.1.4 Dimensionarea in reazemul C




3.2 Schita preliminara de armare


Se face dupa alegerea armaturilor, in cele 4 sectiuni caracteristice, utilizand urmatoarele principii si recomandari:

Daca intr-o sectiune se aleg bare cu diametre diferite acestea nu trebuie sa difere intre ele cu mai mult de 25%.

In general o sectiune se armeaza cu 3-5 bare care se recomanda a fi dispuse pe un singur rand.

Cele 2 bare din campuri care se aseaza in colturile sectiunii nu se ridica niciodata, ele raman la partea inferioara a grinzii pe toata lungimea acesteia.

Ridicarea barelor pe reazeme la * se face respectand planurile de ridicare conform schitei de mai jos:







Calaretii de pe reazem trebuie sa fie minim 2 bare care se aseaza in colturile de sus ale sectiunii:














In camp etrierii sunt deschisi iar in zona reazemelor se dispun etrieri inchisi.



ETAPA IV. Calculul grinzii secundare la actiunea fortei taietoare


4.1 Generalitati


Se face, in vederea dimensionarii armaturii transversale din etrieri si se mai numeste calculul la starea limita de rezistenta in sectiunile inclinate.

Dimensionarea se face in reazemul B stanga deoarece forta taietoare in aceasta sectiune este maxima.

Diametrul etrierilor pentru grinda secundara:

(in zona centrala a campului se dispun etrieri deschisi iar zona reazemelor etrierii sunt inchisi)

Diametrele curent folosite:

Distantele dintre etrieri trebuie sa indeplineasca conditiile:

Etrierii inchisi se dispun pe 0.25 din lumina in stanga si in dreapta reazemelor, iar in portiunea centrala a deschiderilor (0.5 din lumina) etrierii sunt deschisi si au distante marite intre ei (25 sau 30cm) deoarece sunt dispusi constructiv.

Calculul se incepe impunand etrieri cu 2 ramuri (din OB37 si ).

Trebuie verificata conditia:

= forta taietoare capabila a etrierilor si a betonului

= coeficientul conditiilor de lucru (=1)

p= procentul de armare longitudinala in dreptul fisurii

= efortul preluat de etrieri pe unitatea de efort de grinda

Se mai verifica conditia:

= proiectia fisurii cea mai periculoasa

= numarul ramurilor de forfecare ale unui etrier

= aria unei ramuri

= coeficientul conditiilor de lucru al armaturii transversale

= OB37=2100 ; = distanta dintre etrieri

4.2 Fisura cea mai periculoasa care pleaca din punctul 1


Se calculeaza:


4.3 Fisura cea mai periculoasa care pleaca din punctul 2



4.4 Fisura cea mai periculoasa care pleaca din punctul 3


ETAPA V. Calculul static al grinzii principale


5.1 Stabilirea elementelor geometrice


Calculul static al grinzii principale se face in domeniul elastic (care este mai acoperitor) prin urmare deschiderile de calcul vor fi distantele dintre axele reazemelor (stalpi).



5.2 Calculul incarcarilor


Schema statica a grinzii principale



P P P P

G G G G

E

A      1 B 2 C 3 D 4

                   





5.3 Calculul static al grinzii principale


Ipoteza 1 de incarcare:


3 6 9 12




G G G G G G



2 5 8 11






1 4 7 10




Ipoteza 2 de incarcare:



3 6 9 12





P P P P


2 5 8 11






1 4 7 10







-Ipoteza 3 de incarcare:



3 6 9 12





P P


2 5 8 11






1 4 7 10











Ipoteza 4 de incarcare:





3 6 9 12





P P P P


2 5 8 11






1 4 7 10




5.3.1 Momentele de inertie si rigiditatile absolute

5.3.2 Calculul rigiditatii relative


5.3.3 Calculul momentelor de incastrare perfecta


-pentru ipoteza 1:

-pentru ipotezele 2;3;4:




































5.3.5 Calculul momentelor incovoietoare si fortei taietoare





P P=10330.459


G G=6723.094


A                                             B






+ 14927.31101 675.401


146.14741

15169 _ 15698.65341








29877.029 +






14877.10459 _ 19255



-Ipoteza 1+2:



-Ipoteza 1+3:




















ETAPA VI. Calculul grinzii principale la moment incovoietor si forte taietoare


6.1 Calculul inaltimii grinzii principale


Se face pe reazemul B. Lucreaza ca o sectiune dreptunghiulara de latime :



Se verifica conditia:



6.2 Stabilirea latimii active de placa


6.3 Dimensionarea la actiunea momentului incovoietor

6.3.1 Dimensionarea campului



Se alege numarul de bare intre 3-5 din care 2 raman la partea inferioara a grinzii pe toata lungimea ei, aceasta armatura devine armatura comprimata pe reazeme ().


6.3.2 Dimensionarea reazemului A


a


X




6.3.3 Dimensionarea reazemului B




6.3.4 Dimensionarea campului 2 (la )


*











6.4 Dimensionarea la actiunea fortei taietoare

6.4.1 Calculul fortei taietoare



G+P=17053.553 G+P=17053.553


A                                             B




2.22m 2.22m 2.22m




G+P=17053.553 G+P=17053.553


B                                             C




2.22m 2.22m 2.22m


6.4.2 Dimensionarea reazemului A



Fisura din punctul 1


Schita de armare:







A 1 B 2 C

















- Fisura cea mai periculoasa din punctul 2:



- Fisura cea mai periculoasa din punctul 3:



6.4.3 Dimensionarea reazemului



- Fisura cea mai periculoasa din punctul 1:





- Fisura cea mai periculoasa din punctul 2:



- Fisura cea mai periculoasa din punctul 3:



6.4.4 Dimensionarea reazemului



- Fisura cea mai periculoasa din punctul 1:



- Fisura cea mai periculoasa din punctul 2:



6.5 Verificarea la starea limita de fisurare




ETAPA VII. Plansee caseta

Fac parte din categoria planseelor pe retele de grinzi si se caracterizeaza prin aceea ca grinzile dupa cele 2 directii au aceeasi latime si inaltime a sectiunii.

Daca grinzile sunt distribuite oblic fata de contur, planseul se numeste retele iar daca grinzile sunt rezemate paralel cu latimile conturului de reazeme se numeste planseu casetat.

Sunt indicate a se folosi atunci cand raportul laturilor incaperii este<1.5. Distributia grinzilor se face astfel incat raportul sa fie cat mai aproape de 1.

Interaxul grinzilor este cuprins in intervalul , planseul fiind cu atat mai estetic cu cat interaxul este mai mic.

Placa planseului se calculeaza in domeniul elastic si deoarece, se armeaza dupa 2 directii. Pentru calculul momentelor incovoietoare maxime si minime din campuri placa se considera incarcata pe toata suprafata ei cu sarcina uniform distribuita iar sarcina actioneaza in sah.

Placa se considera simplu rezemata pe conturul exterior si incastrata pe reazeme care sunt date de reteaua de grinzi.

Fiecare ochi de placa rezulta cu tipul de rezemare din figura:









































Reteaua de grinzi

Se calculeaza tot in domeniul elastic, considerandu-se simplu rezemate la capete si incarcate cu forte concentrate la noduri care sunt date de reteaua de grinzi.

Intr-un nod interior i al retelei actioneaza forta concentrata care este formata din incarcarea transmisa de placa si pentru simplificarea calculelor (tot ca forta concentrata) greutatea proprie celor 2 grinzi aferenta nodului i.

Forta P se imparte in si care reprezinta fractiunea din forta totala ce revine celor 2 grinzi dupa directiile 1 si 2.




Calculul placii planseului casetat


7.1 Stabilirea elementelor geometrice ale planseului



7.2 Predimensionarea grinzilor



7.3 Calculul incarcarilor



Nr.

Denumire incarcare

Valori normate

n

Valori de calcul


Greutate proprie placa

175


192.5


Greutate proprie pardoseala

85


110.5


Greutate tencuiala

21


27.3


Placi mozaicate

100


130


Total incarcari permanente



Incarcari utile



Total incarcari





7.3 Calculul incarcarilor


Panourile se considera incastrate pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe contur. Pe suprafata tuturor panourilor se aplica o incarcare conventionala dirijata de sus in jos cu valoarea .

Panourile se considera simplu rezemate pe tot conturul lor si incarcate cu .








7.4.1 Calculul momentelor incovoietoare maxime si minime din camp



7.4.2 Calculul momentelor pe reazeme


7.5 Calculul la starea limita de rezistenta la actiunea momentului incovoietor



Armarea cu STNB





7.5.2 Armarea reazemelor


Armare cu STNB
































c d c






4 5 5 4

a b a



1















5 6 6 5


f d f

           






4 5 5 4

e b e


2









ETAPA VIII. Calculul grinzilor planseului casetat


8.1 Stabilirea elementelor geometrice



8.2 Calculul incarcarilor


incarcari normate:

- incarcari de calcul


8.3 Calculul static



C      D C C D



A 1 3 1


B 2 4 2


A 1 3 1



A

B                          





-grinda :



- grinda :



- grinda :



- grinda :






8.4 Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale

8.4.1 Stabilirea a grinzilor planseului casetat


8.4.2 Dimensionarea grinzii :


8.4.3 Dimensionarea grinzii :













8.4.4 Dimensionarea grinzii :

8.4.5 Dimensionarea grinzii :



Armarea grinzii :








OB37











Armarea grinzii :








OB37



















Armarea grinzii :








OB37










Armarea grinzii :








OB37

















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani