MOZART - Nunta lui Figaro - mari opere referat






MOZART


Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) s-a nascut in orasul Salzburg situat la poalele Alpilor Austrieci. Tatal sau, Leopold a fost un muzician deja recunoscut. De-a lungul anilor  el a fost caracterizat ca un om aspru, cu inima de piatra, care a incercat cu orice pret sa se foloseasca de talentul fiului sau, dar din scrisorile lui Wolfang reiese ca era un tata cu inima calda, grijuliu. Cariera precoce nu a creat nici o problema fiului sau. Se presupune ca Wolfang era incapatanat si mandru, insa din scrisorile lui reiese imaginea unui tanar cult si atent.





Succesul precoce

Cariera copilului minune Mozart a inceput intr-adevar devreme, la sapte ani, cand tatal sau l-a dus intr-un turneu european. Astfel s-a nascut ocazia sa asculte multe genuri de muzica si sa se intalneasca cu personalitati importante ca Johann Christian Bach (fiul marelui Johann Sebastian).

Concertele foartelui tanar Mozart nu au avut o asa mare priza la publicul cautator de senzatii, de aceea ultimul sau turneu, in 1776, la Paris, nu I-a mai adus succesul asteptat. In afara de acestea, intre muzician si principalul sau sustinator arhiepiscopul din Salzburg, s-a ivit un conflict. Mozart ar fi dorit sa primeasca un post nou care sa-I permita continuarea carierei de muzician, dar nu i s-a oferit nimic atragator.

Cand a murit mama lui, cea care-l insotea in turnee, cariera de copil minune a lui Mozart a luat sfarsit, dar s-a nascut un compzitor matur.

Contrar altor mari compozitori, Mozart nu a revolutionat formele muzicale. A absorbit insa esenta muzicii erei sale si asa a creat un stil aparte, de o frumusete neintrecuta.


Prima era matura

Chiar daca si inainte de 1776 putea sa alcatuiasca o lista impresionanta din operele, simfoniile, concertele si piesele de camera ale sale, capodoperele rasunatoare le-a compus dupa turneul de la Paris.

In anul 1779 a terminat marea Simfonie concertanta pentru vioara, viola si orchestra. Dupa aceasta a primit o alta comanda pentru compunerea unei “Opera Seria” de la Teatrul Curtii din Munchen. Atunci a fost creat Idomeneo (1781) pe care l-a compus pe baza libretului abatelui Veresco. A avut un succes rasunator, datorat spiritului nou cu care se apropia de traditiile vechi ale operei. Aceasta experienta a crescut apetitul pentru succes al lui Mozart si I-a largit orizontul in domeniul artelor, dar in acelasi timp I-a crescut si frustrarea din cauza racirii relatiilor cu cei din Salzburg. Dupa conflictul aprig dintre compozitor si arhiepiscopul de Salzburg, Mozart a fost concediat. El a plecat sa-si incerce norocul la Viena, capitala Imperiului Habsburgic.

Mozart nu a fost primul compozitor care a incercat sa-si cladeasca o cariera prin forte proprii, dar a trai prin arta era o incercare riscanta. Problemele sale au crescut si mai mult cand s-a insurat si a trebuit sa poarte de grija si tinerei sale sotii. In 1782 s-a insurat cu cantareata Constanze Weber, impotriva vointei tatalui sau. Mozart s-a luptat aproape intotdeauna cu probleme financiare, totusi a compus o sumedenie de creatii superbe. Prima lui opera scrisa la Viena, Rapirea din serai, a avut un succes rasunator in 1782.


Patru opere mari

In Nunta lui Figaro (opera comica – 1786) se oglindeste stilul vioi si briliant al lui Mozart. Premiera a fost un succes urias si in scurta vreme compozitorul a primit de la Praga o comanda pentru a compune o noua opera. De data aceasta a pus pe note povestea lui Don Giovanni (1787). Chiar daca piesa contine o multitudine de parti comice, scenele serioase dovedesc o forta dramatica cum nu a mai existat anterior.

In 1790 a terminat o noua mare opera, Cossi fan tutte (cuvant cu cuvant: Toate fac asa), o poveste cinica, apropape de necrezut despre nestatornicia feminina. Opera aceasta a fost urmata de opera comica Flautul fermecat (1791) un singspiel (opera germana), care prezinta lupta dintre bine si rau ilustrata intr-un mod simplist, parca pentru omul obisnuit.

Lucrurile incepusera deja sa ia o intorsatura buna cand deodata firul vietii lui Mozart s-a rupt, se presupune din cauza unei nefrite. Au existat zvonuri, ca in timpul compunerii Recviemului (slujba funerara), rivalul sau Salieri l-ar fi otravit, dar nu a existat nici o dovada.

Daca Mozart ar fi trait mai mult, fara dubii ar fi lasat lumii mai mult din muzica lui superba, dar mostenirea lasata este si asa fantastica, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Stralucirea, frumuseaea si mai ales dragostea radiata prin muzica de inima unui om sensibil, l-au facut foarte vestit, cunoscut, intr-o asa masura, incat multi il considera cel mai mare compozitor care a existat vreodata.




Capodopere

Creatia lui Mozart este impresionanta. Pana la moartea survenita la varsta de 35 de ani, a compus (sau a orchestrat) 626 de opere. Cateva dintre ele:

Opere: Rapirea din serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat.

Concerte: Simfonie concertanta pentru vioara, viola si orchestra in mi bemol major, 27 concerte pentru pian, concert pentru clarinet.

Simfonii: de la nr. 38 (“Praga”) pana la nr. 41 in do major (“Jupiter”).

Muzica religioasa: Liturghie (de incoronare) in do major, Liturghie in do minor, Recviem (neterminat) in re minor.

Muzica de camera: Sase cvartete “Haydn”, Cvintete in do major, sol minor si re major, Cvartet de clarinet.

Muzica de divertisment: Serenada (“Haffner”) in re major, Serenada pentru 13 instrumente de suflat in si bemol major, Serenada in sol major (“Eine kleine Nachtmusik”).




George Bogdan Gardin













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani