Proiect - Turismul si rolul in viata oamenilor referat






Conferinta stiintifica

a elevilor : “Munca, Talent, Cutezanta”

SECTIA DE GEOGRAFIE







“TURISMUL


Tema referatului :

SI ROLUL LUI IN VIATA




OAMENILOR”






Elaborat de eleva cl a xi-a “c” din liceul experimental de creativitate si inventica “Prometeu”

Mogaldea Natalia





Coordonator

Profesoara de Geografie

d-na S.Zabulica



ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIAL


Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase, explozive in cea dea doua jumatate a secolului xx. Dorinta de a calatori si de a cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la inceput aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale.


Poate primii care si-au dorit sa calatoresca mult si au inlesnit calatoriile au fost vechii greci. Ei incheiau contracte de vizite reciproce,prieteneau oameni de aceasi ocupatie, dobandind in acest fel siguranta calatoriei. Acest contract de vizitare se putea mosteni din tata in fiu.

Au fost antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, bailor curative,a locurilor de desfasurare a jocurilor festive. Deosebit de importanta era circulatia spre baile curative la Roma, orasul avand 854 bai populare si 14 bai de lux. Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un calugar francez.


De-a lungul timpului, incep sa se diversifice motivatiile de calatorie, conturandu-se tot mai mult activitatea de turism, determinata de actiuni religioase, folosirea bailor curative, deplasarile calfelor si studentilor catre centrele universitare, calatorii catre lumi noi etc. In paralel cu cresterea traficului de calatori, s-a dezvoltat si industria hoteliera, comunicatiile, transportul, activitati destinate turismului.

Transformarea circulatiei de calatori in turism propriu-zis a inceput o data cu secolul xix si s-a manifestat, in primul rand,

prin cresterea numarului de calatori englezi ce se indreptau in mod special in Franta, Elvetia, Italia. De-a lungul anilor, turismul a capatat diverse definitii, unele punand accent mai ales pe latura de agrement.

Astfel M. peyromaure Deborg definea turismul ca fiind actiunea, dorinta, arta de a calatori pentru propria placere; in 1880 E-Guy Frenler preciza ca ,,turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoasterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului inconjurator, cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii, ca rezultat al dezvoltarii comertului, induistriei, precum al perfectionarii mijloacelor de transport”.


In sensul actual, turismul a capatat un continut mult mai compex din punct de vedere economic, social si spiritual.

Turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea in desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.



FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI


Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care raman , in general, neschimbati) si factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensul dorit).

Factorii naturali au rol hotarator in practicarea turismului, formele de relief, reteaua hidrograhica, clima, flora, fauna diferentiaza turismul in: turism montan, turism de litoral, de schi, de vanatoare etc.

Unii factori influenteaza turismul pe perioade lungi de timp. Acesti factori sunt:cresterea populatiei globului, cresterea veniturilor populatiei, cresterea timpului liber, moderni-zarea mijloacelor de transport si comunicatii.

Amploarea fenomenului turistic este ilustrat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde persoane, reprezentand aproape o treime din populatia globului, efectueaza calatorii in scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde SUA (din care peste 10 % pentru calatorii turistice in strainatate).

Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii. Principalele tari furnizoare de turisti sunt: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia, Suedia, Japonia si altele, iar dintre tarile primitoare amintim:Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele. Cele mai mari incasari din turism au fost inregistrate in Italia, urmata de Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.


TURISMUL-COMPONENTA A COMERTULUI DE

SERVICII


In functie de provenienta turistilor, curentelor istorice , durata de sejur, turismul se poate clasifica:

TURISM NATIONAL:

Acest turism se subdivide, in functie :

-de sejur (de lunga durata-peste 30 zile;de durata medie-4-30 zile; de scurta durata-1-3 zile);

-de circulatie (itinerat);

-de circumstanta.

-TURISM INTERNATIONAL

-RECEPTOR:

-de sejur:de lunga durata;de durata medie;de scurta durata;

-de circulatie;

-de tranzit;

-EMINENT:

-de sejur:de lunga durata;durata medie;de scurta durata;

-de circulatie;

-de tranzit;

-vizite de o zi.


ALTE CRITERII DE CLASIFICARE A TURIS –LUI


Dupa provenienta turistilor, deosebim turism intern si turism extern, iar in functie de sensul circulatiei tiristice deosebim turism eminent sau receptor.



In functie de potentialul turistic si baza de servire sunt organizate diferite tipuri de turism:

-turism montan si de schi ( drumetii,turism climateric sporturi de iarna) -in M-tii Alpi, Carpati, Stancosi, Kenya, Himalaya;

-turism balnear (ape minerale, termale) -Franta, Cehia, Germania, Romania, Ungaria etc.;

-turism maritim-balnear ( cura climaterica, helioterapie, bai de mare, namol terapeutic) –Marea Neagra, Egee, Adriatica, Caraibilor etc.;

-turism de vanatoare ( safari ) –raspandit mai ales in Africa, dar si in zonele : Canada, SUA, unele tari europene;

-turism cultural ( monumente istorice, arhitectonice, muzee ) –Franta, Italia, Spania, Grecia, Romania;

-turism sportiv ( legat de marile competitii sportive, olimpiade );

-turism festivalier

-turism comercial ( targuri, expozitii ).


MARILE BAZINE TURISTICE ALE TERREI


Potentialul turistic si fluxurile turistilor inregistreaza valori diferite de la o regiune la alta. Potentialul turistic al Europei si Americii de Nord si Centrale este intens valorificat, aici inregistrandu-se un numar mare de turisti si incasari apreciabile de turism. Pe cand in alte regiuni precum sunt cele din Africa, Australia, America de Sud, potentialul natural nu este valorificat in intregime.

In functie de importanta ofertei turistice ( stabilite in general dupa numarul de turisti primiti in spatiul turistic ) , distingem mai multe categorii de localizari concentrate ale ofertei turistice. Astfel, in functie de criteriul formarii si pozitiei lor (dupa C. Cristurenu), avem:

I.       BAZINELE TRADITIONALE:

-Europa Occidentala; tarile nord-americane; localizari turistice ale lumii a treia.

II.            BAZINELE NOI:

-localizari periferice;

-localizare indepartata;

-localizare de pionerat.


BAZINELE TRADITIONALE


Europa Occidentala reprezinta principalul bazin traditional. In cadrul lui distingem mai multe zone:

-Zona mediteraneana reprezinta cea mai mare concentrare turistica din lume, concentrand peste 1/3 din incarcatura turistica mondiala si ½ din cea regionala; totodata ea reprezinta zona cu cele mai vechi traditii, chiar daca atractia pentru soare se manifesta acum cu precadere in sezonul cald, spre deosebire de secolele trecute cand se calatorea pe tarmuri in anotimpuri reci.

Principalele centre turistice sunt localizate in zonele de tarm, dar bazinul mediteranean cuprinde si mari centre urbane ( Roma, Venetia, Florenta, Granada, Cordoba, Atena ),

adaugand turismului maritim balnear si pe cel cultural, sportiv, hotelier, comercial, astfel ca toata perioada anului este folosita pentru turism. Anual, aceasta zona primeste peste 15 mil. de turisti. Principalele regiuni se contureaza in Spania, ce valorifica din plin zonele litorale: Costa Bravo, Costa Dorado, Costa Blanca, Costa del Sol, la care se adauga insulele Baleare, dar si zona marilor centre istorice Barcelona, Malaga, Estepona. In prelungirea litoralului spaniol se situeaza riviera franceza cu renumitele statiuni de pe Coasta de Azur ( Saint Tropez, Cannes, Nice, Antibes ).

Italia are statiuni mult vizitate, atat pe tarmurile Nord-vestice (Riviera italiana - cu statiunile San Remo, Nervi, Santa Margherita Ligure) sau pe tarmurile Marii Adriatice cu renumita Venetie, la care se adauga Riviera Palermitona (Sicilia) si RIviera Sarda (Sardinia). Aceasta zona are ca puncte de atractie si orasele-muzeu cu vestigii antice si medievale: Roma, Florenta, Napoli, Verona.

Grecia reprezinta poate tara cu cele mai vechi traditii in turism. O atractie deosebita, pe langa zonele litorale, o reprezinta Atena (cu imprejurimile), Pelopones si insulele Rhodos, Creta, Ionice, incarcate de marturii ale istoriei si civilizatiei elene.

Pe litoralul turcesc sunt construite statiuni climaterice si balneoclimaterice: Antalya, Adana, Taarsus.

-zona fatadei Atlanticului de Nord este caracterizata mai ales de un trafic intern si mai putin de cel international, precum si de o dispersare a zonelor predominant turistice. Se intalnesc statiuni litorale pe coasta Atlantica a Spaniei (San sebastian), in Franta : Biarritz, deauville, Marea Britanie : Whithy Bay, South Shilds, East Bourne, Brington. Principalele orase ale Europei de N-V concentreaza in jurul lor localitati de un real interes cultural si istoric: Parisul cu Versailles si Chartres, iar Londra cu Oxford si Cambridge.

-Arcul Alpin situat in centrul Europei concentreaza cea mai mare parte a turismului montan (in special in timpul iernii, pentru sezonul de schi). Anual, aceasta zona inregistreaza 12-13 mil. turisti, neuniform raspanditi in zonele amenajate. Pe langa resursele naturale, statiunile au si traditii vechi, ele fiind construite si amenajate inaintea celui de-al doilea Razboi Mondial in Elvetia (Gaus Montana si Davos), in Franta (Chamonix, Megeve si Axles Bains),in Austria (Innsbruck) sau in Italia (Cortina d Ampezzo. Totodata, statiunile din aceasta zona dispun de facilitatile deosebite cum ar fi :cai ferate si sosele moderne , amenajarile de agremant deosebite care dau un plus de atractivitate zonei.

In aceasta zona principalele statiuni cu flux mare de turisti si amenajarile turistice importante se intalnesc in: Franta (Grenoble, Chamonix); in Italia (Cortina d Ampenzzo, vale d Aosta, Courmayeur); in Germania ( Garmisch Partenkirchen, Berchtesgaden, Mittenwald ); in Austria ( Kitzbuhal, Innsbruck , Bad Gastein).

-EUROPA ORIENTALA- aceasta zona s-a deschis cu adevarat abia cu anii 90. Inainte de aceasta data ,turismul , international in aceasta zona se limita numai la anumite zone restranse si nu indeajuns de dezvoltate.De un interes deosebit sunt statiunile din Marea Neagra, atat de pe litoralul romanesc, cat si de pe cel bulgaresc (Varna, Burgas, Nisipurile de Aur) sau din Carpatii Romanesti. Afluxul de turisti provine din Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, CSI. Pana in 1991, aproape 4-5 mil. turisti pe an, in drum spre Grecia, traversau Iugoslavia.

-TARILE NORD-AMERICANE. Bazinele turistice nord-americane primesc mai putini turisti decat cele din Europa, sunt mai putin numeroase si raspandite pe o suprafata mare. Principalele atractii turistice ale SUA sunt constituie de: zona litorala de la Oceanul Atlantic, in special prin Peninsulee Florida (Miami Beach , Palm Beach) sau litoralul Pacific (San Francisco, Los Angeles, San Diego), zonele montane ce permit si practicarea sporturilor de iarna, zona Marilor Lacuri, marile orase din N-E (Boston, New York, Philadelfia). Cei mai multi turisti straini provin din Canada. Turistii europeni parcurg in general trasee ce traverseaza SUA, urmarind anumite puncte incluse in traseu: Niagara, Marele Canion, Parcul Yellowstone, Cascada Niagara, Disney Land.

-LOCALIZARILE TURISTUCE ALE LUMII A TREIA prezinta concentrari dispersate pe toata suprafata , desi se extinde si in zone unde turismul are traditie; incasarile turistice sunt reduse, fiind in jur de 80% din totalul incasarilor pe glob. Alaturi de Insulele Caraibe se situeaza orasele din Mexic: Manzahileo, Puerto Valerta. In Egipt, un punct de atractie traditional il constituie Valea Nilului si vestigiile lumii antice. Alaturi de aceste bazine sunt incluse si alte orase : Cairo, Hong Kong, Port Said.


BAZINELE TURISTICE NOI


Aceste bazine turistice au aparut in apropierea regiunilor emitatoare clasice, dar si in zone ceva mai indepartate, ca urmare a largirii fenomenului de turism in masa.

Localizare periferica in apropierea bazinelor clasice, s-a realizat prin cresterea bazinelor din lumea a treia, la distante relativ mici fata de tarile industrializate (maxim 3 de ore zbor). Acestea sunt concentrate in trei arii geografice:

-Litoralul nord african are o oferta diversificata si de buna calitate in primul rind in Maroc (Tanger, Al Hoceima, Agadir, Cato Negro), Tunisia (Tunis), cu imprejurimile cu vestigii romane, feniciene si islamice. Tot in acest sector se inscriu Algeria, cu statiunile balneare (Tipassa, Cote turquoise) si orase cu trecut istoric incarcat (Alger, Bejaia) si Libia (tripoli).

Partea sud-estica a bazinului mediteranian zona inca afectata de evenimente politice ce au stopat pentru o perioada turismul international.

-zonele recent incluse in acest tip de bazine turistice sunt reprezentate de bazele turistice rezervate rentru turismul de shopping, turismul pentru participarea la congrese, conferinte, pentru a cunoaste arta, obiceiuri traditionale.

Localizare indepartata este caracterizata de o oferta aflate in zone din ce in ce mai indepartate, dar care practica preturi mici, la conditii de confort ridicate.

-Africa Centrala si de Sud se remarca prin potentialul natural (cinegetic, pentru safari) si traditiile africane. Principalele arii sunt:Golful Guineii, Africa de Sud, Bazinul fluviului Zair, Lacurile Africane, Litoralul Estic.





-Australia si Noua Zeelanda sunt vizitate mai ales de europeni (britanici). Zonele cele mai vizitate sunt in Australia : marile orase (Camberra, Sydney, Melbourne), zonele litorale, bariere de corali; in Noua Zeelanda : orasele Auckland, Christchurch, statiunile pentru cure balneare cu ape termale (Rotorna, Tanpo) sau statiuni pentru practicarea sporturilor de iarna.

-Asia Acest continent s-a remarcat, in primul rand, prin turismul cultural generat de multimea marturiilor istorice, la care se adauga turismul religios (religiile: islamice, budiste, hinduse) sau turismul montan sau maritim-balnear.

Turistii sunt atrasi aici de monumentele istorice si arhitectonice, marturii de civilizatii antice. Se remarca Ninive, Ur, Eridu, Babilon (Irak), Persepolis, Hamedan, Kermanshah (Iran), Mecca (Arabia Saudita), Delhi, Bombay, Madras, Hyderabad (India), Anuradhapura, Colombo (Sri Lanka), Dacca (Bangladesh), iar in estul continentului asiatic principalele zone turistice apreciate pentru trecutul istoric sunt cele din China, Coreea, Filipine, Japonia, Indonezia.

Sunt apreciate si statiunile montane amenajate la poalele muntilor Himalaya sau in Japonia pentru turism montan si sporturi de iarna. Din ce in ce mai multi turisti se indreapta catre statiunile litorale, balneoclimaterice din India (Golful Bengal), Filipine sau catre exoticele Insule Hawaii, samoaa, Fiji, tahiti.

Localizarea de pionerat Expeditiile cu scop stiintific din zonele arctice si antarctice au avut ca efect popularizarea acestora. Intre timp, au capatat amploare si turismul din alte regiuni cum ar fi : desertul Sahara, Nepal sau Amazonia.


TURISMUL IN ROMANIA


Potentialul turistic remarcabil al Romaniei este dat de resursele naturale (varietatea reliefului, clima, hidro- grafic, flora, fauna), cat si de resursele antropice (vestigii arheologice, monumente istorice si arhitectonice, muzee, case memoriale).

In prezent, Romania dispune de 2.840 unitati de cazare, din care 811 unitati sunt reprezentante de hoteluri de diferite categorii, iar restul de vile (1.255 unitati), cabane, campinguri, tabere. Capacitatea de cazare a acestor unitati este de 292.479 locuri (1994),din care 57,4 % locuri in unitati de cazare de 1 si 2 stele si 7,5 %in unitati de 3 , 4 si 5 stele. Din totalul locurilor de cazare, 45 % sunt locuri in unitati de cazare permanenta.

In anul 1994 au fost cazati 7.005 mii turisti din care 848 mii straini. Cei mai multi turisti straini care viziteaza Romania provin din Europa (in special din R.Moldova, Italia, Germania, Anglia). Veniturile din turism sunt de aproximativ 135,5 miliarde lei, din care 37 miliarde provin din cazarea turistilor straini.

O parte importanta a ofertei turistice o constituie resursele turistice antropice. Vestigiile arheologice sunt legate de formarea si continuitatea poporului roman, vechile cetati de pe litoralul Pontului Euxin, ruinele de la Orastie.

Monumentele istorice si arhitectonice au valori deosebite pe plan mondial : manastirile si bisericile din Bucovina (Moldovita, Voronet, Putna), cu fresce exterioare, bisericile din lemn din Maramures, cetatile si castelele din Transilvania, monumentele din orasele foste capitale ale Tarilor Romanesti. La toate acestea se adauga elementele de folclor, satele turistice (cu specific etnofolcloric, cultural-istoric, peisagistic), muzeele si casele memoriale care sporesc atractivitatea zonei.

Potentialul natural si caracterul carpato-danubiano-pontic al tarii determina varietatea formelor de turism care se pot practica: turismul de litoral, turismul in Delta Dunarii, turism montan, turism balnear, alte forme.


TURISMUL PE LITORAL


Desi activitatea turistica din aceasta zona se caracterizeaza printr-o sezonalitate puternica, turismul de litoral este considerat cea mai importanta forma de turism din Romania. Litoralul ofera, pe langa resursele naturale : plaja, apele marii si resurse balneare (ape termominerale, namoluri sapropelice). Pe lituralul romanesc al Marii Negre (244 km) sunt amenajate 12 statiuni turistice (Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn), cu o capacitare de cazare de 126.900 locuri, reprezentand 43,3 % din spatiile de cazare, locuri situate in peste 260 hoteluri de diferite categorii.


TURISMUL IN DELTA DUNARII


Valoarea de exceptie a acestei zone nu este valorificata la adevarata sa valoare. Anual, Delta Dunarii este vizitata de 150.000 turisti, din care 20.000 turisti straini. Potentialul anual, exoticul florei si faunei ofera Deltei Dunare un caracter de unicat in Europa.




TURISMUL MONTAN


Acest turism are traditie in Romania. Primele cabane au fost construite la sfarsitul secolului xix in Muntii Fagarasi (Bucegi, Cindrel).

Turismul de munte s-a dezvoltat mult, fiind amenajata o baza materiala deosebita, unitati de cazare (hoteluri, vile, campinguri, cabane etc.), unitati de alimentatie, baze de agrement, partii de schi (89aproximativ 80 km) , mijloace de transport prin cablu (aproximativ 60 km de telecabine, telescaune, teleschiuri). Statiunile de munte detin 13,9 % (1993) din capacitatea de cazare, iar numarul turistilor de cazati in unitati specializate a fost de 14,8 % din total si 1,1 % din turistii straini care au vizitat tara. Principalele obiective turistice din Carpatii Orientali sunt : Poiana Brasov, Lacul Rosu (lac de baraj natural), Lacul SF.Ana (in crater vulcanic), Durau , Izvorul Muresului; din Carpatii Meridionali sunt mai importante statiunile din Masivul Bucegi (Sinaia, Busteni, Paraul Rece, Predeal), iar in Carpatii Occidentali : Semenic, in Muntii Banat, Scaritoara, Paulis.


TURISMUL BALNEAR


Primii care au valorificat proprietatile terapeutice ale apelor minerale Geoagiu-Bai si Hercule au fost dacii si romanii. In prezent, exista peste 160 statiuni si localitati cu factorii naturali care au proprietati curative.

Potentialul terapeutic este dat de proprietatile apelor minerale si carbogazoase, ale apelor minerale termale, ale lacurilor cu ape sarate, ale namolurilor saspropelice, ale salinelor etc. Principalele statiuni balneare sunt situate in Carpati.

In Carpatii Orientali, statiunile importante datorita proprietatilor terapeutice si dotarilor materiale sunt : Sangeors-Bai, Vatra-Dornei, Borsec, Slanic Moldova, Baile Tusnad. In Carpatii Meridionali intalnim statiunile Calimanesti, Olanesti, Moneasa, Geoagiu-Bai etc.

Pe langa aceste statiuni traditionale, care imbina turismul montan cu cel curativ, trebuie adaugate si statiunile balneare de la Baile Felix (ape geotermale), Govora (ape minerale), Lacul Sarat, Lacul Amara (cu ape sarate si namoluri sapropelice).

La toate aceste tipuri de turism (litoral, montan, balnear), generate de existenta resurselor naturale, se adauga turismul cultural, turism generat de valorile istoriei si creatiei artistice romanesti.


TURISMUL IN MOLDOVA


Turismul a devenit in zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta. Acesta creeaza locuri de munca pentru persoanele care se ocupa cu organizarea, transportarea, cazarea si alte forme de deservire a turistilor. activitatea prin care omul isi petrece timpul liber in Republica Moldova este variata . R. Moldova dispune de un potential turistic valoros, care este slab valorificat. Se intalnesc frecvent peisaje naturale pitoresti si multe monumente de mare valoare arheologica, paleontologica si geologica.

Clima blanda, peisajele naturale pitoresti din zona de Codru, din vaile raului Nistru ori Prut, abundenta de diverse produse agricole (struguri, fructe), apele minerale si curative, pot servi ca factori de atractie a turistilor. In acest context merita atentia studierea practicii multor state europene, inclusiv a Romaniei, dezvoltarea pe baza acestor resurse a turismului rural si a altor forme de turism.

La inceputul sec. al xv-lea apar primele mentiuni documentare asupra manastirilor basarabene (Varzesti, Capriana). In s       ec. xvii-xviii, incepand cu domnia lui Vasile Lupu, viata monarhala din stanga Prutului s-a inviorat si ca rezultat au fost fondate zeci de manastiri (Harbovat, Harjauca, Dobrusa, Curci, Saharna, Rudi, Tiganesti). Pana in 1812 intre Prut si Nistru au existat peste 40 de manastiri si schituri romanesti, care au devenit bastioane de rezistenta nationala si culturala in fata sovinismului rusesc. Dupa al doilea razboi mondial, in perioada de guvernare a regimului comunist, din cele peste o mie de biserici si manastiri cea mai mare parte au fost distruse, iar multi preoti si calugari au fost deportati in Siberia.Dupa anul 1989, o data cu inceputul procesului de renastere nationala si respectiv a credintei, au fost redeschise peste 600 biserici ortodoxe si o mare parte din manastiri si schituri :Capriana si Tabara,Noul Neant, Hancu, Raciula, Varzaresti, Calaraseuca, Saharna si Suruceni, Harbovat, Dobrusa, Harjauca, Curci, Orheiul Vechi.

In prezent ramura turismului dispune de 70 hoteluri, case pentru vizitatori si moteluri.Capacitatea unica de cazare este de 6700 locuri, insa utilizarea lor anuala este de numai 20 % . Numarului personalului angajat in sfera turismului este de 1500 persoane. In prezent probremele turismului sunt dirijate de Compania de stat “Moldova Tur” si organizatia “Sputnik”, care coordoneaza turismul pentru tineret, cat si peste 100 de organizatii si firme.

Desi republica dispune de un potential turistic valoros , ansa lipsa unei infrastructuri respective (drumuri, spatiu amenajat pentru cazare),situatia economica precara, lipsa securitatii energetice etc. nu permit utilizarea eficienta a acestui potential. Pe parcursul ultimilor 10 ani, din cauza situatiei de criza economica, au scazut brusc indicatorii dezvoltarii turismului. Din anul 1994 pana in 1997 numarul de plecari al vizitatorilor din republica a diminuat de la 36,6 la 31,6 mii.

Cel mai mare numar de vizitatori straini in 1997 a fost din astfel de state : Rusia-5,3 mii, Ucraina-3,9 mii, Romania-2,6 mii, Belarus-1,3 mii, SUA-931. Dupa numarul de plecari ale vizitatorilor din R.Moldova in alte state pe primul loc se claseaza Romania (20 mii), Bulgaria (4,8 mii), Ucraina (3,2 mii), Polonia (2,1 mii), Germania (1,1 mii ). Dintre vizitatorii straini maloritatea sosesc in republica(87%) in scopuri de afaceri sau din motive profesionale si numai 13% au drept scop recrearea si odihna. Din numarul total de vizitatori cel mai mare numar il solicita transportul rutier si cel aerian. La ora actuala sfera turismului ca ramura a economiei nationale este slab dezvoltata.


Turismul-rezervatiile peisagistice


“La castel” ocupa sectorul vaii raului Racovat pe o lungime de 5 km intre satele Hordinesti si Branzeni (jud.Edinet). Este un peisaj natural tipic de toltre. Stancile toltrelor sunt crestate de forme carstice de relief ca pesterile si palniile carstice. Sub actiunea dezagregarii, eroziunii, a proceselor eoliene, si a celor carstice, pe alocuri in stanci au luat nastere forme mistice de relief care amintesc diferite figuri, animale, castele, oameni. Din stanci izvorasc multe izvoare cu apa rece potabila. Acolo unde raul Racovat intretaie sirul de toltre, el formeaza defileuri impresionante, iar cursul lor rapid si zgomotos creeaza impresia unui peisaj montan. Malurile stancoase ale vaile raului Racovat sunt acoperite pe alocuri de cranguri, grupe de arbori, stejar comun, cires salbatic, par paduret, jugasru,din arbusti aici cresc verigarul, porumbarul, paducelul, ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-pufoasa, strigoaie, crances, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, strasnicul.

“Suta de movile” esta situata pe terasele vaii bazinului cursului de mijloc al raului Prut, langa satele Avrameni si Cubani (jud.Balti). Despre Suta de movile prima data pomeneste in 1715 D.Cantemir in lucrarea sa “Descrierea Moldovei”.Conform unei legende populare, aici au fost inmormantati ostasi moldoveni cazuti in luptele cu tatarii.

cercetarile savantilor au aratat ca aceste movile s-au format in urma unor mari alunecari de teren.Peisajul Suta de Movile se intinde pe o lungime de 7,5 km si are o latime de 2 km. Aici se intalnesc multe izvoare care formeaza - in depre- siunile dintre movile-baltoace, balti, mlastini,in care cresc rogozul, tipirigul, coada calului, rodul pamantului, limba sarpelui, din arbori-plopul alb, plopul tremurator. Pe movilile mai inalte si bine drenate cresc stejarul comun, artarul, teiul, frasinul, ciresul salbatic, din arbusti-salba moale, lemnul cainesc, alunul, cornul, din aliane-hameiul.

In cursul de mijloc al bazinului raului Nistru un deosebit interes prezinta peisajul Saharna, situat langa satul cu acelasi nume. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stancoase strabatute de defileurile fermrcatoare ale rauletelor Saharna si Stahna. Cel mai frumos si pitoresc este defileul Saharna, a carui adancime este de 175 m si care isi face impresia unei prapastii fioroase. In albia rauletului Saharna s-au format 22 de cascade care provoaca zgomotul lui zgomotos. Una dintre aceste cascade are inaltimea de 4 m, latimea de 6 m si a sapat in piatra o adancitura de circa 10 m. Versantii verticali ai defileului, sub actiunea proceselor de dezagregare, carstice, eroziunii, vantului, sunt marcati de numeroase nise si pesteri care au servit pentru omul primitiv drept adaposturi naturale. In prezent aici vietuiesc lilieci, pasari rapitoare, jderul de piatra, vulpi, bursuci, care ziua sed in ascunzisuri, iar noaptea ies la vanat. In multe locuri versantii stancosi sunt acoperiti de paduri :stejari seculari, artar tataresc, gorun, visin turcesc, din arbusti se intalnasc scumpia, paducelul, alunul, cornul. In aceste paduri vietuiesc caprioare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.

Pe teritoriul acestui peisaj s-au inregistrat o serie de vechi asezari omenesti din perioadele antica si medievala. In stancile landsaftului se observa si astazi ruinele unor manastiri din secolele xii-xvii.

Trebujeni este situata in valea raului Raut. Ea include sectorul vaii Rautului in forma de canion al afluientilor lui-Ivancea din dreapta si Draghhinici din stanga. Vaile acestor rauri se dezvolta in calcare sarmatiene cu versanti abrupti, stancosi,impiestritati de numeroase pesteri, palnii carstice, iar in albiile lor s-au format vaduri si cascade mici. Pe versantii stancosi ai Rautului s-au pastrat unele manastiri medievale sapate in piatra.Versantii vailor sunt acoperiti cu paduri :de gorun, visin turcesc, par de padure, carpen, frasin, artar, cires salbatic, ulm.Din arbusti aici cresc cornul, darmozul, sangerul, scumpia.In paduri vietuiesc caprioare, mistreti, vulpi, veverite, pasari rapitoare. Pe stanci se incalzesc la soare sarpele lui Esculap, sarpele cu abdomenul galben, sarpele coronele, soparle.Aici se afla unul dintre cele mai pretioase monumente arheologico-istorice:ruinele orasului cetate medieval Orheiului Vechi.

“Valea adanca” ocupa valea raului cu acelasi nume, afluent stang al Nistrului. Valea se dezvolta in calcare rifogene de varsta sarmatiana, are forma de canion cu adancimea de 150-180 m.Versantii abrupti preporosi, pe alocuri stancosi ai vaii sunt fragmentati de pesteri, palnii carstice. De pe acesti versanti isi iau inceputul multe izvoare carre se scurg in albia raului, dar aici apa dispare din cauza raspandirii formelor carstice.De aceea valea raului are o albie seaca. Cea mai mare parte a versantilor si a luncii inguste a vaii este impadurita. Predomina paduurile de stejar in amestec cu frasin, tei, carpen, artar.Pe alocuri pe stancile golase se intalneste visinul turcesc;din arbusti cresc scumpia si dracila, iar din ierburi rare-imortela, sardina, drobisorul,sofranelul.



“Tiganesti” este situat in apropierea satului cu acelasi nume (jud.Chisinau) si ocupa versantii unui hartop care se deschide in valea raului Ichel in forma de amfiteatru. In partea interioara acestui hartop este o manaastire. Pe versanti se intalnesc multe izvoare ce formeaza un paraias. Versantii hartopului sunt acoperiti de paduri de gorun, stejar comun (unii arbori au varsta de 200-300 de ani, diametrul tulpinii ajungand la 1 m), carpen, tei, artar, din arbusti cresc salba moale, macesul, cornul.

“Tipova” este situat in cursul de mijloc al bazinului raului Nistru intre satele Tipova si Horodiste (jud.Orhei).El include terasele Nistrului si valea rauletului Tipova si are forma de canion cu adancimea de 150-200 m.In albia rauletului s-au format multe cascade. Pe versantii canionului se intalnesc forme eoliene de relief, forme carstice:pesteri, palnii carstice. Aici s-au pastrat ruinele unei cetati getice, iar in apropiere de satul Tipova-ale unei manastiri in piatra.

In padurile noastre se intalnesc arbori care se caracterizeaza prin dimensiuni impresionante si printr-o varsta exceptionala ca stejarul lui Stefan cel Mare din satul Cobalnea(jud.Soroca).

De asemenea parcurile vechi ca: p.Taul, p.Pavlovca, p.din Rediul Mare, p.din Milesti, p.din Branzeni, p.din Ivancea si altele. Cetatile fortarete au o mare valoare in istorie, datorita carui fapt Moldova era in centrul atentiei spre a fi cucerita. Acestea sunt:Hotin,Soroca, Tighina, Cetatea Alba, Nistru, prut;si pesterile:Emil Racovita, din preajma satului Criva, pestera de la Hlijeni.Bazinele acvatice artificiale sunt:Raven, Toltre.

Se intalnesc unele monumente geologo-paleontologice cu renume european : ramasitile numeroaselor fosile de animale care au vietuit in perioadele neogena si cuaternara. Ele au fost descoperite in depozitele unor ravene din preajma localitatilor Cimislia si Taraclia (jud.Lapusna si Taraclia), Calfa (jud.Tighina), valceaua Colcotov de langa Tiraspol.


DAUNELE PROVOCATE DE TURISM


La intrarea a unei dintre cele mai ruinate temple din petra din Jordan, este o inscriptie cizelata pe piatra rosie bine slefuita. Aceasta este privita ca una, cea fost cioplita de mai bine de secole intregi. Putea fi sculptata de razboinicii regelui Herod, atunci cand au fost inchisi la inchisoare in 40 i.Ch. Dar totusi ea nu pare a fi una foarte veche, in care se spune: “aici au fost Shane si Wendy din Sidnei pe 16 aprilie 1996.”

Ruinele din Petra au fost descoperite in 1810 de un mare explorator Swiss, si in relatarea sa, se spunea ca acestea sunt intr-un mare pericol de a fi distruse de marsul nemuritor al turistilor. Mai mult de 4000 de turisti pe zi, viziteaza aceste locuri unicale si de mare pret. Acestea distrug gresia, transformand-o in cenusa si ocazitional isi lasa numele pe roca si-n astfel de cazuri sunt majoritatea locurilor turistice. Mai mult de 600 mil. de turisti pe an strabat tot globul pamantesc,si majoritatea viziteaza locurile cele mai bogate si vestite ca: Parthenon, Taj Mahal, Stonehenge, parcurile nationale din Kenya. Industria turistica va fi in anii ce urmeaza ca una dintre cele mai importante si cea mai larga industrie din lume, si care are deja 50 de ani de la aprobare. Multe locuri care n-au fost apreciate la justa valoare, acum fac parte din anturajul turistic.Va fi oare ceva care va fi in stare sa opreasca aceasta miscare ce progreseaza pe zi ce trece? Isi pun foarte multi aceasta intrebare dar ce sa-i faci asa e viata plina de necazuri, isi spun turistii…

Efectele turismului incepand cu anul 1960 au fost incredibile. Hai sa luam cateva exemple:

-Tarmul Mediteranean are o populatie de 130 mil de oameni dar aceasta mai are un numar de 230 mil. de oameni datorita turismului. Aceasta inca nu e nimic. Natiunile Unite considera ca vizitatorii care vin in aceste regiuni vor fi in numar de 760 mil. in anul 2025. In Spania, Franta, Italia, si mai ales in Grecia se considera ca nu mai exista linie de coasta care n-a fost descoperita, cercetata si apreciata ca una dintre acele locuri de valoare, iar Marea Mediteraneana acum, este una dintre cele mai murdare mari de pe glob.

-In Muntii Alpi problema de poluare este in stare foarte acuta datorita acestui “fir” fara margini creata de masini. Varfurile muntilor sunt cucerite de catre inventiile oamenilor care devin din ce in ce mai greu de suportat. Nu este o gluma (pe timpuri era doar un banc) ca guvernul elvetian va fi nevoit sa construiasca munti artificiali pentru ca acestia sunt acoperiti cu 15000 sisteme de fire electrice pentru masini si 40000 km folosit ca un teren vast pentru schi.

-Despre Parcurile nationale ale Americii se spunea ca sunt sub protectie, dar in 1981 a fost creata o lista timp de opt ani. Aceasta era o cale de-a vizita Marele canion de la raul Colorado, si acum este o loterie care permite vizitatorilor norocosi sa vada aceste locuri.

-In Notre Dame din Paris, doar intr-o singura minuta, 108 de vizitatori vad acest minunat loc . Cate 25 de masini sunt in asteptare in afara orasului.

-Sarmana Venesie ! intr-o zi a anului 1987 acest frumos loc a fost atat de aglomerata incat cetatenii au fost nevoiti sa nu le permita vizitatorilor ca sa intre in acel paradis dezastruos.

-In Barbados si Hawaii, fiecare turist foloseste apa potabila si electricitate de zece ori mai mult decat un bastinas.

-Pestera preistorica din Franta-Lascaux, a fost incetul cu incetul ruinata din cauza respiratiei turistilor si a bacteriei adusa de 200000 de turisti pe an. Acum acest peisaj istoric a fost inchis si s-a construit una artificiala pentru ca sa-i fie admirate picturile unicale.


ACEASTA LUCRARE ESTE SCRISA CU SUFLET, DATORITA CARUI FAPT AS VREA SA VA SUGEREZ CA TREBUIE SA AVEM GRIJA ATAT DE NOI CAT SI DE MEDIUL INCONJURATOR. VA MULTUMESC CA MI-ATI EXAMINAT STUDIUL SCRIS ASUPRA ACESTUI SUBIECT.


























Cuprins pagina


Activitatea de turism pe plan           1

mondial

Factorii de influentare                        3

Alte criterii de clasificare                4

a turismului

Turismul-componenta a 4

comertului exterior

Marile bazine turistice ale terei 5

Bazinele turistice                                      8

Turismul in Romania       9

Turismul pe litoral                                  10

Turismul in Delta Dunarii 10

Turismul montan     11

Turismul balnear 11

Turismul in Moldova 12 Turismul-rezervatiile peisagiste 13

Daunele provocate de turism 16


BIBLIOGRAFIE


geogragie cl a –9-a, editia chisinau,

-geografie cl a-8-a, editia chisinau,

-internet international,

-geografie Oxford-traducere,

-cunostinte personale acumulate de-a lungul anilor ,respectiv, din spusele colegilor de la Conferinta din anul 1999 si 2000.

Va multumesc pentru atentie.


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani