Particularitati Biopedogeografice ale Romaniei - vegetatia, fauna si solurile referat





PARTICULARITATILE BIOPEDOGEOGRAFICE

ALE ROMANIEI


Elementele biopedogeografice sunt: vegetatia, fauna si solurile




Caracteristici generale

sunt determinate de clima in special T formatiuni biopedogeografice zonale;                                  dar si de relief T formatiuni biopedogeografice azonale

sunt interdependente

activitatea antropica a influentat negativ elementele biopedogeografice mai ales prin despaduriri

exista un mozaic de tipuri biopedogeografice dispuse in trepte concentrice impuse de relief

pozitia pe Glob in cadrul zonei temperate include Romania in zona biopedogeografica a stepei, silvostepei si al padurii de stejar

relieful determina aparitia unei zonalitati altitudinale (etajare) cu aparitii de paduri de gorun, fag si conifere si a pajistilor alpine

se diferentiaza unitati zonale, etaje si unitati intrazonale


A. UNITATILE ZONALE:

a. ZONA STEPEI SI SILVOSTEPEI - 0-300 m

1. Stepa – 0-100m

- caracteristica: C. Baraganului, Dobrogea central-sudica, sudul Pod. Moldovei

Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunarii-stepa secundara

- vegetatia ( ierburi marunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1

2. Silvostepa: - 100-300 m

- caracteristica: C. Moldovei, E Pod. Barladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Ramnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( exceptie M. Macin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crisana

vegetatia (ierburi marunte xerofile si palcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1

b. ZONA PADURII300-1800 m

I. Etajul padurii de foioase –300-1200 m

Subetajul stejarului –300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)

Subetajul de amestec gorun si fag -500-700 m

Subetajul fagului – 700 –1200 m

II. Etajul padurilor de amestec fag si conifere1200 -1400 m

II. Etajul padurii de conifere 1400 -1800 m

c. ZONA ALPINA – la peste 1800 m

Etajul subalpin- 1800 –2000 m

Etajul pajistilor alpine ( stepa rece) >2000 m


B. UNITATILE AZONALE ( INTRAZONALE)

Apar pe suprafete restranse fiind impuse de tipul de roca, interventia antropica si microclimat.

Tipuri

a.   de lunca- vegetatie de lunca (plante higrofite),fauna caracteristica, soluri aluvionare



b.   de saraturi- vegetatie halofila, fauna caracteristica, soluri saraturate ( soloneturi si solonceacuri)

c.   de nisip- vegetatie psamofila, fauna caracteristica,  soluri nisipoase( psamosoluri)

d.   de mlastina- vegetatie higrofila, fauna caracteristica, soluri turboase (organice


C. VEGETATIA SI FAUNA ACVATICA

Vegetatia si fauna apelor curgatoare si lacurilor

Vegetatia si fauna din Marea Neagra


Interventia antropica – a determinat modificari importante asupra elementelor biopedogeografice

  1. Vegetatia:

inlocuirea completa a padurilor cu pajisti secundare sau terenuri agricole

reducerea suprafetelor forestiere-doar 27% in prezent din suprafata tarii

extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, taposica de munte, etc.)

  1. Fauna:

in fauna spontana predominau elementele central- europene urmate de cele pontice si sudice

unele specii au disparut: bourul, antilopa de stepa, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul barbos

unele specii sunt pe cale de disparitie: vulturul alb, bufnita, dropia, acvila de munte

diminuarea habitatului unor specii : broasca testoasa

introducerea unor specii noi ( unele daunatoare- gandacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagra, muflonul

  1. Solurile

scaderea fertilitatii datorita utilizarii unor tehnologii inadecvate

eroziunea de suprafata pe versanti determinata de defrisari

clasele de soluri au o distributie aproximativ egala:    - 25% molisoluri

26% argiluvisoluri

21% cambisoluri si spodosoluri

25% alte soluri




profesor Raducan Sorin












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani