Proiect - Studiu despre mijloacele de evaluare - EVALUAREA referat







Studiu despre mijloacele de evaluare


Prof. Cristina Rusu-Marian


Cuprins






I. Tipuri de evaluare:

predictiva (initiala);

formativa (continua);

sumativa (finala).





II. Instrumente de evaluare (metode de evaluare):

A.   traditionale:

a)  probe scrise;

b)  probe orale;

c)  probe practice;

B.   alternative (moderne):

a)  observarea sistematica a elevilor;

b)  investigatia (experimentul);

c)  proiectul;

d)  portofoliul;

e)  tema pentru acasa;

f)   tema de lucru in clasa;

g)  autoevaluare;

h)  referatul.















III. Proba


IV. Item


V. Tipuri de itemi:

i. obiectivi:

cu alegere duala;

de tip pereche;

cu alegere multipla;

ii. semiobiectivi:

cu raspuns scurt;

de completare;

intrebari structurate;

iii. subiectiv:

situatii problema;

de tip eseu:

structurat / semistructurat;

liber / nestructurat.















VI. Matrice de evaluare



EVALUAREA



I.    Tipuri de evaluare:


Predictiva (initiala);

la inceputul unui ciclu, a unei teme noi;


Formativa (continua);

la fiecare lectie sau tema noua;


Sumativa (finala).

la sfarsitul unui ciclu, a unui capitol;



II. Instrumente de evaluare:


A.   Metode traditionale de evaluare:

A    pentru elaborarea probelor, profesorul va avea in vedere urmatoarele intrebari:

B    ce tip de itemi trebuie construiti?

B    ce grad de dificultate trebuie sa aiba?

B    cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?

B    cum se va face asamblarea itemilor?

B    cum vor fi formulate instructiunile testului?

B    va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii?


a)   Probe scrise;

A   lucrari, teze, teste elaborate dupa itemi bine definiti;


b)   Probe orale;

raspunsuri orale;


c)   Probe practice;

s   experiente, rezolvari de probleme si exercitii;


B.   Metode alternative de evaluare (moderne):


a)   Observarea sistematica a elevilor[1]:

A   poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale;

A   furnizeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva capacitatii lor de actiune si relationare, a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia;

A   modalitati de inregistrare a informatiilor

>   fisa de evaluare;

>   scara de clasificare – construita prin ordonari si gradari de date obiective;

>   lista de control sau verificare, utilizata de obicei in activitatile de laborator;

A   caracteristici de evaluare

competente (concepte si capacitati)

A     organizarea si interpretarea datelor;

A     selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru;

A     descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii;

A     utilizarea materialelor auxiliare unei demonstratii;

A     identificarea unor relatii;

A     utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare;

atitudini (fata de munca data):

B    concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;

B    implicarea activa in rezolvarea sarcinii;



B    punerea unor intrebari pertinente profesorului;

B    completarea / indeplinirea sarcinii;

B    revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor;

comunicare:

C    discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acesteia;

C    modul de prezentare a propriilor produse;

C    cooperarea in echipa;

C    ascultarea activa;

C    toleranta fata de ideile celorlalti;

A   urmarirea sistematica a activitatii si comportamentului elevului permite observarea:

D    interesului manifestat de elev pentru studiu;

D    modului in care elevii participa la activitati;

D    gradului de indeplinire a indatoririlor scolare;

D    modului de exprimare.


b)   Investigatia / experimentul[2]:

ofera elevului posibilitatea de a aplica in mod creativ cunostintele insusite, in situatii noi si variate;

reprezinta o situatie complicata care nu are rezolvare simpla;

desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung;

incepe, se desfasoara si se termina in clasa;

poate fi individuala sau de grup;

aprecierea modului de realizare a investigatiei este de tip holistic, de obicei;

presupune obiective care se urmaresc:

Q   intelegerea si clarificarea sarcinilor;

Q   aflarea procedeelor pentru gasirea / obtinerea de informatii;

Q   colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare;

Q   formularea si testarea ipotezelor de lucru;

Q   schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar;

Q   scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei;

caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:

creativitate si initiativa;

participarea in cadrul grupului;

cooperare si preluarea initiativei in cadrul grupului;

persistenta;

flexibilitate si deschidere catre idei noi;

dorinta de generalizare;

componente:

capitol / unitatea de invatare;

competente specifice derivate vizate;

concepte operationale;

identificarea tehnicilor utilizate;

observarea variatiei marimilor;

culegerea si inregistrarea datelor in diferite conditii experimentale;

determinarea dependentelor existente intre marimile studiate;

interpretarea datelor experimentale;

generarea de concluzii privind experimentele efectuate;

analiza experimentelor prin prisma surselor de eroare;

realizarea unor softuri educationale;

itemi;

raspuns.


c)   Proiectul;

F   mai amplu decat investigatia / experimentul;

F   incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii;

F   se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani;

F   se termina in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute;

F   poate fi individual sau de grup;

F   titlul / subiectul va fi ales de catre profesori sau elevi;

F   structura studiului stiintific / proiectului

titlu

introducere – argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;

materiale si metode

se vor preciza materialele si echipamentul folosit;

metoda de lucru;

planul experimentului;

rezultat – prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole insotite de grafice, desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video;

concluzii

pareri personale;

solutii propuse;

generalizarea problemei;

bibliografie – utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

F   in timpul realizarii proiectului se va evalua:

metode de lucru;

utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

corectitudine / acuratete tehnica;

utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;

generalizarea problemei;

organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

calitatea prezentarii;

acuratetea cifrelor, tabelelor, desenelor, diagramelor;

F    criterii de alegere a proiectului – elevii trebuie:

x    sa aiba un anumit interes pentru proiectul respectiv;

x    sa cunoasca dinainte unde isi pot gasi resursele materiale;

x    sa fie nerabdatori in a crea un produs de care sa fie mandri;

x    sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa;

F    capacitatile / competentele – care se evalueaza in timpul realizarii proiectului:

o    metodele de lucru;

o    utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

o    utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;

o    corectitudinea, acuratetea tehnica;

o    generalizarea problemei;

o    organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

o    calitatea prezentarii;



o    acuratetea cifrelor, desenelor.


d)   Portofoliul;

instrument de evaluare complex, integrator, ofera posibilitatea de a emite o judecata de valoare care reflecta evolutia elevilor;

reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare;

se proiecteaza de catre profesor in functie de context si reuneste diferite instrumente de evaluare traditionale si alternative;

sintetizeaza activitatea elevului de-a lungul timpului (un an, un ciclu) reprezentand astfel si o forma de evaluare sumativa a achizitiilor elevului si a preocuparilor sale;

utilitatea portofoliilor

k    elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres;

k    elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) calitatile, defectele si ariile de imbunatatire a activitatilor;

k    elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina in viitor;

k    factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece in clasa.

un portofoliu poate sa cuprinda:

continutul focalizat pe concepte si capacitati esentiale:

selectii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate, culoare, patrundere ;

produse elaborate, variate tipuri;

produse care arata procesul de dezvoltare:

J    inceput;

J    planificare;

J    revizuiri;

produse care indica interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de inteligente:

C    criterii pe baza carora munca va fi evaluata;

date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate:

rezultate la teste initiale, formative, sumative;

date privind comportamentul elevului in clasa:

observarea sistematica;

date privind activitatea elevului in afara clasei:

rezolvarea temelor;

referate;

proiecte;

participarea la sesiuni de comunicari stiintifice, concursuri scolare, excursii, vizite didactice;

preocuparea pentru aplicatiile informaticii in domeniu;

preocupare pentru legaturile disciplinei cu alte discipline.



e)   Tema pentru acasa;

la fiecare lectie, pentru consolidare si formare de priceperi si deprinderi; 


f)    Tema de lucru in clasa;

pentru verificarea feed-back-ului;


g)   Autoevaluare;

J   intrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:

L   exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?

L   am rezolvat sarcina suficient de bine?

L   ce ar trebui sa fac in pasul urmator?

L   ce produs care ma reprezinta ar trebui sa-l pun in portofoliu?

J   conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:

L   prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga;

L   incurajarea elevilor in a-si pune intrebarile de mai sus si a da raspunsul in scris;

L   incurajarea elevilor in cadrul grupului;

L   completarea la sfarsitul unei sarcini importante a unor propozitii de genul:

K   am invatat

K   am fost surprins de faptul ca

K   am descoperit ca

K   am folosit metoda deoarece

K   in realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele dificultati


h)   Referatul.

a) referate bazate pe informare – documentare bibliografica – utilizate:

cercuri;

sesiuni de comunicari;

teme de sinteza;

b) referate bazate pe descrierea unor activitati desfasurate in clasa si pe analiza datelor obtinute in urma acestei activitati / experiment;

in evaluarea unui referat – se urmaresc:

structura – de tip a) sau b);

introducere – argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;

materiale:

a) consideratii generale asupra temei abordate;

b) materialele utilizate, mentionate dupa o anumita procedura (material – scop);

procedura:

a) analiza in detaliu a fiecarei surse de documentare;

b) prezentarea metodelor de laborator in ordinea in care au fost utilizate;

observatiile:

a) comentariul comparativ al surselor de documentare;

b) descrierea observatiilor;

rezultatele prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit;

comentarea rezultatelor:

S a) interpretarea personala a rezultatelor selectate;

S b) realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele si interpretarea rezultatelor;

concluzii – rezumarea celor constatate intr-o concluzie exprimata succint si raportata la ipoteza initiala;

bibliografie – oportunitatea surselor bibliografice;

modul de prezentare:

aspect;

continuitate;

mod de prezentare.



III. Proba = orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre profesor.

n    pentru elaborarea lor trebuie avut in vedere:

v    ce tip de itemi trebuie construiti;

v    ce grad de dificultate trebuie sa aiba;

v    ce trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic;

v    cum se va face asamblarea itemilor (relevanta, concizia);

v    cum vor fi formulate instructiunile testului;

v    daca testul va masura un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii.



IV. Item:

= element component al unei probe.



V. Tipuri de itemi:


i. Itemi obiectivi:



testeaza un numar si o varietate mare de elemente de continut, dar, de cele mai multe ori, capacitati cognitive de nivel inferior;

fidelitate[3] si validitate ridicate (sunt folositi in testele standardizate);

obiectivitate[5] si aplicabilitate ridicate;

scheme de notare foarte simple;

timp scurt de raspuns si de corectare;

posibilitatea utilizarii unui numar mare de astfel de itemi[c1]  intr-un test.

itemi cu alegere duala – solicita raspunsuri cu da/nu, adevarat/fals, acord/dezacord;

itemi de tip pereche – solicita stabilirea de corespondente / asociatii intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul corect sunt enuntate explicit in instructiunile care preced coloanele de premise si raspunsuri;

itemi cu alegere multipla – solicita alegerea unui singur raspuns corect / alternativa optima dintr-o lista de solutii / alternative. 


ii. Itemi semiobiectivi:

T   raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului / intrebarii;

T   sarcina foarte bine structurata – utilizeaza materiale auxiliare;

T   elevii trebuie sa produca efectiv raspunsul;

T   libertate restransa de a reorganiza informatia si de a formula raspunsul in forma dorita;

T   elevii trebuie sa demonstreze pe langa cunostinte, si abilitatea de a structura cel mai corect si mai scurt raspuns;

T   usurinta si obiectivitate in notare;

# itemi cu raspuns scurt – intrebare directa care solicita un raspuns scurt (expresie, cuvant, numar, simbol);

# itemi de completare – enunt incomplet care solicita completarea de spatii libere cu 1-2 cuvinte care sa se incadreze in contextul dat;

# intrebari structurate – mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu) legate printr-un element comun – modul de prezentare include:

un material / stimul (texte, date, diagrame, grafice);

subintrebari[7];

date suplimentare;

alte subintrebari5.


iii. Itemi subiectivi:

forma traditionala de evaluare la noi;

usor de construit;

solicita raspunsuri deschise;

evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

v   situatii problema (rezolvarea de probleme) – activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema – se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);

v   itemi de tip eseu – solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

¨ eseu structurat / semistructurat – raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;

¨ eseu liber / nestructurat – valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

forma traditionala de evaluare la noi;

usor de construit;

solicita raspunsuri deschise;

evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

v   situatii problema (rezolvarea de probleme) – activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema – se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);

v   itemi de tip eseu – solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

¨ eseu structurat / semistructurat – raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;

¨ eseu liber / nestructurat – valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.



VI. Matrice de evaluare:

proiectarea evaluarii pe obiective (competente) in functie de instrumentele de evaluare;

matrice de evaluare:

I   centrata pe capacitati (competente);

I   centrate pe continuturi si domenii de continut;


Unitate de invatare: .

Instrumente de evaluare

Proba scrisa

Proba orala

Proba practica (proiect)

Tema de lucru in clasa

Tema pentru acasa

Observarea sistematica a elevilor

Obiective (competente) ale unitatii de invatare[8]




















Este recomandabil ca profesorul sa-si alcatuiasca o schema proprie de notare cu criterii stabilite. In functie de aceste constatari profesorul poate interveni pentru corectarea procesului / stimularea procesului scolar.

Evaluarea conceptelor operationale se va realiza pe baza rezolvarii fisei de evaluare elaborate de profesor.

Calitate a instrumentului de evaluare: consecventa cu care produce rezultate / punctaje constante in urma aplicarii sale repetate (indiferent de cine este corector sau de momentul in timp cand se face corectarea).

Calitate a instrumentului de evaluare: masura in care testul masoara ceea ce isi propune / este destinat sa masoare.

Calitate a instrumentului de evaluare: gradul de concordanta intre evaluatori independenti asupra a ceea ce constituie un raspuns bun la fiecare dintre itemii unui test.

Calitatea testului de a fi administrat si interpretat.

Raspunsul de la fiecare subintrebare nu trebuie sa fie dependent de raspunsul corect la subintrebarea precedenta.

Va fi trecut intre paranteze in dreptul fiecarui obiectiv numarul obiectivului de referinta (competentei derivate) corespunzator din programa.


 [c1]











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani