fStudiul pietei produselor si serviciilor mass-media in general, reclama in cotidiene de mare tiraj - Sistemul Mass-Media, Mass-media si piata duala a produselor, mass-media referat




Studiul pietei produselor si serviciilor mass-media in general, reclama in cotidiene de mare tiraj - Sistemul Mass-Media, Mass-media si piata duala a produselor, mass-media referat






Studiul pietei produselor si serviciilor mass-media in general ,

reclama in cotidiene de mare tiraj

Sistemul Mass-Media

La inceputul luni aprilie 1493,la Barcelona a fost tiparita, sub titlul „De Insulis Inventis”, versiunea latina a scrisorii pe care Cristofor Columb a trimis-o consilierului regal Santangel, in care descria calatoria sa peste ocean si descoperirea noului drum catre Indii . Retiparita, peste o luna, la Roma (unde a cunoscut trei editii), apoi la Paris , Basel si Florenta, descrierea expeditiei si a noilor tertorii a devenit, dupa uni istorici, un „best-sellar” al momentului.Inceputul unei noi epoci a coincis cu un prim moment de acces larg la informatii. Tiparul a transformat o experienta personala in cunoastere larg accesibila si a facut ca secrete, care altfel ar fi fost pastrate ascunse de catre suverani europeni, sa devina, acum, stiri. „Astefel tiparul creat de Gutenberg(inventia secolului)a permis circulatia textului referitor la calatoria lui Coumb(descoperirea secolului), in mediile intelectuale ale Europei, la numai cateva luni de la intoarcerea acestuia. Expeditia lui Columb a dezvaluit puterea tiparuluica mijloc de trnsmitere a stirilor.”( Sursa; M. Stephens, A History of News, 1997).



  45189xyv57fdi6b

Mass-media si piata duala a produselor

  • Termeni sinonimi: bun, articol, produs, serviciu

  • Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal

  • Conceptul de „articol” are si semnificatia de „obiect care se vinde in comert”, deci inlocuitor al „marfi”. yd189x5457fddi

  • Conceptul de „produs” folosit cu sensul de „marfa” este un bun material rezultat dintr-un proces de munca sau totalitatea obiectelor sau a bunurilor obtinute in procesul de productie

  • Conceptul de serviciu se refera la rezultatul unei activitati care se afla la interfata dintre furnizor si client, si este in general intangibil.

Oricite eforturi ar face producatorii pentru a promova bunurile culturale si pentru a crea „noi” nevoi de consum, piata produselor mass-media este, inevitabil, limitata: aria de circulatie a unui produs este definita de constringeri de natura fizica (zona de acoperire a unui post de radio sau televiziune, zona de circulatie a unui ziar), culturala(obstacole lingvistice, de traditie sau mentalitate), sociala (gradul de alfabetizare, gradul de dotare cu echipamente de receptie, ponderea activitatilor zilnice pentru subzistenta in raport cu totalul de timp disponibil etc.)

Pe aceasta piata intra in competitie bunuri care sunt distribuite in moduri foarte diferite. Astfel unele produse mass-media apar ca bumuri personale, care se cumpara la un anume pret: ziare, reviste, canale TV platite, discuri, casete; altele circula ca servicii publice, pe care statul le ofera in conditii de subventionare si de distributie in conditii foarte avantajoase: costul abonamentului este foarte mic sau dispare din cimpul de perceptie al consumatorului, fiind integrat in valoarea altor impozite. Pe linga acestea, alte produse mass-media sunt distribuite ca bunuri generatoare de profit, pentru care publicul nu plateste nimic (progamele audiovizuale ale posturilor comerciale, informatiile pe Internet etc.).

 

Dimensiunea economica a sistemului mass- media

In ultimul deceniu am fost martori unor unificari si absorbiri spectaculoase, care au zguduit universul firmelor mass-media. Dupa ce, in 1989, grupul „Time” s-a unit cu grupul „Warner” dind nastere unui urias conglomerat, in 1994, marele operator de cablu „Viacom” a cumparat grupul „Paramount” ( ce cuprinde case de filme, edituri, sali de spectacole, retele de radio si televiziune); un an mai tirziu grupul „Sony” a cumparat „CBS Records” si multe altele. Toate aceste cazuri ne arata ca lumea presei nu face exceptie de la legile economiei de piata, ca ea este dominata de goana dupa noi piete si de obsesia profitului.

  45189xyv57fdi6b

  45189xyv57fdi6b

Caracteristicile produselor mass-media

Presa, nascuta atit ca o activitate intelectuala, cat si ca o forma artizanala de productie, a intrat, incepind cu secolul al XIX-lea, in spirala industrializari si a comercializari: ea a devenit astfel obiectul unei piete si, respectiv, industrii a produselor mass-media. In calitate de marfa culturala, presa apare sub forma unor produse reproductibile, de tip aparte, care includ, in moduri diferite, o munca artistica sau culturala. Aceste marfuri au un caracter complex, ambivalent: ele apar simultan ca bunuri si servicii;ca bunuri care sunt destinate consumului colectiv sau individual. Ca urmare majoritatea bunurilor generate de industriile mass-media se integreaza in „logica fluxului” ,aceasta inseamna ca ele sunt bunuri perisabile, a caror valoare de consum se deterioreaza extrem de repede, si care trebuie inlocuite cu alte bunuri.Aceasta caracteristica are mai multe consecinte:

  • Trebuie sa existe o productivitate constante, piata sa nu cunoasca sincope;

  • Realizarea si distribuirea la preturi convenabile; pretul mic asigura accesibilitatea produsului, vanzarea rapida si implicit, eliberarea pietei pentru produse noi;

  • Produsele mass-media nu pot fi stocate(cu unele exceptii)stocareasi distribuirea lor tardiva le reduce valoarea si implicit, sansele de vanzare pe piata;

  • Un factor esential in asigurarea succesului comercial al unui produs este consumatorul ,el are puterea sa decida daca:

I . va cumpara un produs mass-media sau alt tip de produs (alimentare sau nealimentare etc.)

II . va opta pentru unul sau altul dintre tipurile de mass-media

III. va alege, in interiorul unui canal, intre diferite ziare intre, diferite posturi de radio sau televiziune. Astfel in ultimi ani producatori se confrunta cu un public „nomad” al caror atasament depind de factori aleatori.

Sondajele arata ca anumite categorii ale populatiei au invatat sa utilizeze diferite strategii si tactici de raportare la mass-media ; personalizarea orarelor, piratarea emisiunilor, ascultarea selectiva, neutralizarea sau evitarea mesajelor publicitare.

Variabilele legate de consum sunt completate de alte variabile, derivate din modurilede finantare a productiei de bunuri mass-media: aceasta se face prin venituri obtinute pe mai multe cai, inegale ca ineficienta si tip de functionare:

  1. Vanzarea la bucata(in deosebi in presa scrisa);

  2. Vanzarea/inchirierea dreptului de acces

  3. Vazarea spatiului/timpului mediatic pentru acei clienti care vor sa distribuie mesajele proprii pe suportul oferit de institutiile de presa;

  4. Sume provenite din surse ale statului sau institutii filantropice, fie integral, fie partial(scutiri si/sau regimuri financiare preferentiale oferite de autoritati publice, mecenatul si sponsorizarile).

 

Investitii, costuri si stategii ale profitului

Pentru realizarea unui bun de consum in mass-media, producatorul are nevoie de mai multe resurse:

  • Materie prima (hartie, cerneala, plumb, banda magnetica etc.);

  • Echipamente;

  • Energie

  • Forta de munca bine calificata;

  • Informatie sau creatie culturale.

Exceptand poate ofeta energetica, celelalte resurse au cunoscut, dea lungul dezvoltarii acestei industrii, o crestere constanta a costurilor: pretul hartiei a crescut datorita reduceri taierilor de paduri, respectiv, a masei lemnoase disponibile pentru productia de celuloza; acest proce s-a derulat pe fondul cresteri cereri de hartie, datorita inmultiri spectaculoase a intreprinderilor care produc si vand ziare, reviste, brosuri, manuale si carti.

Conform unor calcule, facute pentru piata presei din Europa occidentala, investitiile necesare lansari unei publicatii se amortizeaza in 3-4 ani, iar cele necesare lansari unui post de televiziune in 8-10 ani.

Jurnalisti, tehnicieni si manageri care asigura crearea unor produse mass-media sunt, in principal oameni cu o calificare profesionala complexa. Deci o forta de munca scumpa.Chiar daca in comparatie cu alte categorii profesionala, veniturile jurnalistilor sunt mai mari, ele nu constituie o povara pentru intreprinderea de presa . Conform unor calcule ele reprezinta intre 10% (SUA) si 15%(Franta),conditii similare intalnindu-se si la noi.

Perspectiva politica

 

Presa are un rol major in mentinerea democratiei ; ea asigura un „spatiu” al dialogului liber si al informari corecte, altfel spus, un spatiu al plurarismului punctelor de vedere. Criticii concentrarii privesc trusturile ca inamici ai strcturi democratice si acuza grupurile de interese de politici ascunse (legate de promovarea intereselor economice). Spre exemplu ,in 1997, grupul „Chrysler”(care cheltuieste anual 270.000.000 de dolari numai pentru publicitate in reviste) a transmis publicatiilor cu care avea contracte de publicitate o nota in care le cerea „sa trimita sumarele numerelor in curs de aparitie si sa semnaleze materialele cu continut politic, social sau sexual care ar putea fi provocatoare sau jignitoare”. Cu toate acestea exista si sustinatori ai sistemului de tip trust subliniind avantajele economice si manageriale ale acestui sistem.

 

 

 

Perspectiva profesionala

  45189xyv57fdi6b

Marile grupuri de presa , aflate in concurenta, au ca obiectiv major maximizarea profitului. De aceea, lideri acestor grupuri sdunt preocupati de reducerea costurilor de productie, fie de fabricare si vanzarea unor produse atragatoare, accesibile, usor vandabile;in esenta acestea sunt produse simple (pentru a fi intelese de un numar mare de oameni) si spectaculoase (pentru a starni repede interesul, emotia, dorinta de a consuma etc) Setea de profit a grupurilor patronale a incurajat jurnalismul de tip senzational, facil, putin atent atat la complexitatea problemelor, cat si la necesitatea educarii si culturalizari publicului.

 

  45189xyv57fdi6b

Servicii prestate prin intermediul presei

 

In multiplele lor forme de manifestare, industria presei creaza si distribuie o mare varietate de produse. Ansamblul acestor bunuri de consum , ar putea fi redus la doua tipuri de produse : culturale si informationale. Produsele culturale tin de o latura artistica avand un caracter aleatoriu al valori de utilizare de asemenea avand posibilitati limitate de a produce si serializa un asemenea bun , fiecare colectivitate poseda un anume cod cultural si nu accepta (intelege , consuma ) bunuri produse dupa o anumita reteta.

La randul lor bunurile informationale se caracterizeaza prin ;

  • Capacitatea de a fi usor copiate,multiplicate sau revandute, marind astfel impactul informatiei cu publicul .

  • Pretul cu care sunt cumparate bunurile informationale poate sa nu aiba nici o legatura cu valoarea de folosire.

  • Bunul informational este substituibil (putem opta pentru unul sau altul din ziare, o emisiune sau alta ) dupa consum el ramane disponibil pentru un alt act de consum ( il poate citi alta persoana) .Drept urmare , fixarea pretului la produsele informationale este realizata dupa alte reguli care difera clar de cele general admise pentru produsele tip din consumul de masa.

  45189xyv57fdi6b

Reclama

  45189xyv57fdi6b

Reclama este contituita din toate activitatile ce au ca scop prezentarea nepersonala, orala sau vizuala, catre un grup de consumatori potentiali, a unui mesaj de promovare, pentru un produs, serviciu sau idee, de catre orice sustinator identificat. Acest mesaj numit „anunt sau reclama” este raspandit printr-unul sau mai multe „medii” de comunicatie in masa .

In timp ce actiunea de reclama reprezinta un proces, adica un program sau o serie de activitati necesare pentru a planifica, pregati si difuza un mesaj grupului de consumatori potentiali vizati, anuntul de reclama prezinta materializarea mesajului.

Scopul final al reclamei este de a realiza o comunicare eficienta, in sensul modificarii atitudini si comportamentului primitorului mesajului, astfel incat sa genereze o vanzare, fie printr-o actiune imediata fie la un anumit moment de viitor.

 

Titluri de ziare
 
Dimensiuni/pagina.
Pret de aparitie in pagina publicitara
1 1/1
2 1/2
3 1/4
4 1/8
5 1/12
6 1/18
7 1/24
Tiraje
Libertatea
3165
1655
940
805
575
500
460
~200.000
Adevarul
2750
1450
745
385
275
220
165
~190.000
Evenimentul Zilei
4800
2800
1550
825
440
350
200
~150.000
Romania Libera
2800
1550
800
450
380
270
160
~120.000
National
2450
1300
700
400
240
140
80
~90.000
Pro Sport
2600
1375
950
750
420
275
140
~80.000
Ziarul Financiar
2600
1500
800
475
375
295
100
~50.000



 

 

 

 





 
Titluri de ziare
 
Dimensiuni/pagina.
Pret de aparitie in pagina redactionala
1 1/1
2 1/2
3 1/4
4 1/8
5 1/12
6 1/18
7 1/24
 
 
Tiraje
Libertatea
4500
2185
920
345
290
210
115
~200.000
Adevarul
3850
2030
1043
539
385
308
231
~190.000
Evenimentul Zilei
8000
3500
1430
715
385
200
100
~150.000
Romania Libera
3000
1650
1000
500
400
310
190
~120.000
National
2950
1800
980
560
350
180
100
~90.000

loading...










Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani