RAPORTUL DINTRE MINTE SI CORP curs



CURS 3

30.10.2002

 

RAPORTUL DINTRE MINTE SI CORP

Fenomenele, starile si procesele mentale sunt fizicale, si, daca nu, ce sunt acestea? Care este natura acestora?

- diferite forme de fizicalism sunt de fapt reactii dualiste=dualismul lui Descartes;



- nu exista stari sau proprietati nonfizicale;

- abordare fizicalista a naturii mentale ( a obiectelor care prezinta semne ale mentalului)

- unii filozofi fizicalisti au incercat sa reduca fenomenele mentale la actiunea anumitor parti mentale ale fiintelor inzestrate cu minte

- sesizand anumite dificultati in aceasta abordare reductionista a mintii, alti teoreticieni au avansat ipoteza conform careia mintea consta din functia indeplinita de anumite parti specificabile ale organismului.

- o a treia categorie de filozofi s-au intors la o forma de dualism. Proprietatile mentale se suprapun pe proprietatile fizicale, dar prioritatea explicativa revine proprietatilor fizicale

DUALISMUL DESCARTESIAN

- intentia de a reinoi filozofia si de a o aseza ; in ,,Meditatii”proiect al indoielii metodice prin care dorea sa isi asigure certitudinea propriei sale cunosteri.

- faptul de a se indoi nu poate fi pus la indoiala, deoarece indoiala implica un subiect care se indoieste. El descopera ca in propozitia „Eu gandesc”are urmatoarea trasatura: ea se confirma prin chiar punerea ei la indoiala, deoarece indoiala este un fapt al gandirii „Ma indoiesc deci cuget” „Cuget deci exist” ca fiinta cugetatoare Descartes a trecut la examinarea naturii sala ca subiect cugetator, „intrucat cineva se poate concepe ca existand fara un corp si deasemenea poate concepe un corp neinzestrat cu constiinta” si deoarece pentru Descartes orice atribut pe care cineva il poate concepe ca lipsind unei entitati nu este esential pentru acea entitate .El considera ca gandirea nu apartine in mod necesar unei entitati materiale adica corpul; totusi el nu se poate concepe pe sine ca negandind.

El conchidea ca gandirea este un atribut care ii apartine si ca numai acest atribut este inseparabil de propria natura.

Ca singura posesoare a constiintei, mintea este complet opusa fizical materiei, ceea ce inseamna ca mintea este nefizicala. Materia este complet lipsita de atributul gandirii si este caracterizata in mod esential de intinderea sa in spatiu. Intinderea in spatiu este atributul fizicalitatii.

Realitatea este construita din 2 domenii: - mintea

- materia

Fiecare dintre acestea avand trasaturi complet diferite de a celeilalte.

Lucrurile fara intindere in spatiu: - rescogitas

- resextens

formeaza o unitate in fiintele umane in asa fel incat legatura dintre minte si corp este misterioasa. Tipul de dualism pe care il sprijinea Descartes ridica anumite probleme:

1. problema interactiunii dintre minte si corp.O caracteristica a unora dintre obiectele mentale de exemplu: dorinta consta in aceea ca ele sunt CAUZA unor activitati materiale. Unele obiecte materiale de exemplu: florile galbene au capacitate de a cauza obiecte mentale(senzatia de galben)

Daca mintea este atat de distinsa de lucrurile materiale cum considera Descartes atunci interactiunea dintre cele 2 tipuri de substante este paradoxala. Aceasta conceptie se mai numeste si „dualism fizical”sau „dualism al substantei”.

Nu pare credibil ca o substanta imateriala si aflata complet in afara spatiului fizic poate influenta cauzal si poate fi influentata cauzal de miscarile corpului material.

Datorita problemelor puse intre minte si corp dihotomia carteziana este respinsa prin diferite forme de fizicalism=de tip monist(unic)

1. Corpurile sunt fizicale

2. Mintile sunt non-fizicale

3. Fizicalul si non-fizicalul nu pot interactiona - nu pot fi impreuna adevarate

4. Mintea si corpul interactioneaza

Orice solutie a problemei minte-corp trebuie sa nege una sau alta din aceste propozitii. Dintre aceste 4 propozitii una, respectiv, propozitia 1 este reprezentata de materialismul reductiv. Conform acestei teorii proprietatile macroscopice ale unui obiect sunt reductibile la micro-structura partilor atomice si moleculare ci ale interactiunilor dintre acestea. Materialismul reductiv explica in intregime trasaturile macroscopice ale lucrurilor in termenii macrostructurii acestora afirmand ca cele doua tipuri de proprietati sunt identice.

Atunci cand un obiect x este identic cu y avem de fapt un singur obiect.

Ex: Luceafarul de dimineata este identic cu cel de seara.

Asemanator proprietatile macroscopice sunt explicate prin microstructura in sensul pretentiei ca acestea doua sunt unul si acelasi lucru, dar ca microstructura furnizeaza o descriere mai precisa si mai fundamentalista; ex. un pahar cu apa identic cu un foarte mare numar de atomi de hidrogen si oxigen...

Trasaturile macroscopice sunt intotdeauna si exclusiv trasaturi ale constituentilor materiali.

Cand aceasta teorie este aplicata fiintelor vii, functiile vitale, inclusiv starile mentale ale animalelor si oamenilor, sunt considerate ca fiind reductibile la/sau identice cu elementele materiale din care sunt alcatuite aceste organisme.

P.Churchland- „Materie si constiinta”

„Starile mentale sunt stari fizicale ale creierului. Fiecare tip de stare mentala sau de proces mental este numeric identic cu(adica este unul si acelasi cu) un tip de stare fizicala sau de proces fizical din creier sau din s.n.c. ”

Adeptii acestei pozitii considera ca: intrucat starile mentale sunt exclusiv stari cerebrale neurofiziologice in cele din urma vor fi gasite legi prin care neurofiziologia va putea fi corelata cu absolut toate starile mentale ale fiintelor constiente: Ei mai cred ca nu exista proprietati nonfizicale.

Starile mentale au un caracter- fenomenal => fenomenele au anumite esente

- introspectiv => fiecare dintre noi avem acces la trairile mentale

Durerea = caracteristica de a fi resimtita in mod fenomenal

Acest caracter fenomenal este teoretic explicabil in termenii microstructurii creierului la fel cum duritatea unui pahar poate fi explicata prin microstructura atomica si moleculara a acelui pahar, chia daca neurologii nu au ajuns la o cunoastere suficient de precisa a creierului care sa furnizeze explicatii complete ale fenomenelor mentale, materialistii reductivi: ca ele vor fi gasite.