Recipiente sub presiune neincalzite referat





Recipiente sub presiune neincalzite – Partea I: Date generale

Aceasta Norma Europeana a fost aprobata de CEN pe 23 Mai 2002.

Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulile Interne CEN/CENELEC care specifica conditiile pentru a oferi acestei Norme Europene statutul de norma nationala fara nici o schimbare. Listele actualizate si referintele bibliografice privind aceste norme nationale pot fi obtinute printr-o cerere catre Centrul de Management sau oricare membru CEN.

Aceasta Norma Europeana exista in 3 versiuni oficiale (Engleza, Franceza, Germana). O versiune intr-o alta limba, realizata prin traducere, cu responsabilitatea unui membru CEN, in limba proprie si avizata de Centrul de Management are acelasi statut cu versiunile oficiale. 48492fvz41tsk1n




Membrii CEN reprezinta corpuri de norme nationale ale Austriei, Belgiei, Cehiei, Danemarcei, Finlandei, Frantei, Germaniei, Greciei, Islandei, Irlandei, Italiei, Luxemburg, Malta, Olandei, Norvegiei, Portugaliei, Spaniei, Suediei, Elvetiei si Marii Britanii.

Comitetul European pentru Standardizare

Management Centre: rue de Stassart,36 B – 1050 Brussels

Cuvant inainte vs492f8441tssk

 

Acest document (EN 13445-1:2002) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 54 “Recipiente sub presiune neincalzite”, al carui secretariat este rezervat PSI.

Aceasta Norma Europeana va primi statutul de norma nationala prin publicarea unui text identic sau prin confirmare cel mai tarziu in Noiembrie 2002 si normele nationale concurente se vor retrage cel mai tarziu in Noiembrie 2002.

Acest document a fost elaborat sub un mandat primit de CEN de la Comisia Europeana si Asociatia Europeana a Comertului Liber, si sustine cerintele esentiale ale Directivelor Uniunii Europene.

Pentru relatii privind Directivele UE, vezi anexa informativa ZA, ce reprezinta parte integrala a acestui document.

Aceasta Norma Europeana a “Recipientele sub Presiune Neincalzite" include urmatoarele parti:

  • Partea 1: Date Generale

  • Partea 2: Materiale

  • Partea 3: Proiectare

  • Partea 4: Fabricare

  • Partea 5: Inspectie si testare

  • Partea 6: Cerinte pentru proiectarea si fabricarea recipientelor sub presiune si parti sub presiune construite din fonta grafitica sferica.

CR 13445-7, Recipiente sub presiune neincalzite – Partea 7: Instructiuni pentru folosirea procedeelor de evaluare a conformitatii.

Chiar daca aceste Parti ar putea fi obtinute separat, trebuie sa recunoastem ca Partile sunt interdependente. Astfel, producerea recipientelor sub presiune neincalzite necesita aplicarea tuturor Partilor pentru a indeplini corespunzator cerintele normei.

NOTA: Daca apare vreo problema cu interpretarea, intelesul sau efectul vreuneia din partile normative, sau daca ceva trebuie facut, sau a fost omis, in respectarea Normei Europene problema trebuie prezentata Comitetului CET/TC54.

In conformitate cu Regulile Interne CEN/CENELEC, organizatiile normelor nationale din urmatoarele tari sunt obligate sa implementeze aceasta Norma Europeana: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elvetia si Marea Britanie.


Introducere

 

EN 13445 specifica cerintele pentru proiectarea, constructia, inspectia si testarea recipientelor sub presiune neincalzite. Specifica termenii, definitiile si simbolurile aplicate recipientelor sub presiune neincalzite.

NOTA: In EN 13445 termenul recipient sub presiune include atasarile sudate pana la si inclusiv flansele de ajutaj/stut, asamblari sudate sau cu filet sau marginea sa fie sudata la prima sudare circumferentiala, la legarea conductelor sau alte elemente. Termenul neincalzit exclude recipientele aferente incalzirii generate direct sau reglarea flacarii de la procesul de ardere. Acest lucru nu exclude recipientele aferente incalzirii electrice sau fluxurile tehnologice incalzite.

In Partile 1-5 sunt prezentate numai recipientele sub presiune fabricate din oteluri si turnarile din otel asa cum este prezentat in partea 2 a acestei norme. Partea 6 se ocupa in special cu fonta grafitica sferoidala si se aplica consideratii speciale.

Partea 1

 

Aceasta Parte subliniaza principiile de baza referitoare la norma. Producatorul trebuie sa declare ca specificatia tehnica de proiectare si documentatia de sustinere sunt in acord cu cerintele acestei norme.

Factorii neprevazuti pot aparea necesitand modificari de proiectare si/sau concesii de fabricare. Acestia trebuie tratati cu aceeasi seriozitate ca si proiectul original.

Partea 2

 

Aceasta Parte se refera la filozofia generala a materialelor, gruparii materialelor si comportamentului la temperatura joasa in functie de realizarea temperaturii din camera. Este limitata la otel cu duritate suficienta si exclude materialele pentru functionare in domeniul forajului. Partea 2 asigura cerintele generale pentru stabilirea conditiilor tehnice de livrare.

Partea 2 include cerintele pentru marcare. Patru anexe prezinta mai multe detalii. Anexa A include sistemul de grupare a materialelor, care este conform CR ISO 15608:2000. Acest sistem este folosit pentru toata norma. Anexa A adauga o lista cu toate aceste categorii de material, pe baza normelor europene de materiale acceptate a fi folosite pentru recipiente sub presiune neincalzite facute pentru aceasta norma. Anexa B normativa ofera informatiile necesare referitoare la cerintele pentru prevenirea ruperii fragile a materialelor si sudurilor. Sunt prezentate doua metode bazate pe un cod de practica dezvoltat dintr-o mecanica de rupere. Anexa C informativa prezinta informatii cu privire la conditiile tehnice de livrare pentru produsele de protectie. Anexa D ofera informatii privind normele europene pentru componente si materiale si nomenclatura sistematica a acestora.

Partea 3

 

Aceasta Parte a normei prezinta regulile ce trebuie folosite pentru proiectarea si calcularea sub presiunea externa si/sau interna a componentelor purtatoare de presiune ale recipientelor sub presiune cum ar fi mantale de diferite forme, pereti plati, flanse, placile tubulare ale schimbatorului de caldura inclusiv calculele armaturii deschiderilor. Regulile sunt oferite si pentru componentele aferente sarcinilor locale si actiunilor altele decat presiunea.


Pentru toate aceste componente este folosita in general metoda DBF (Proiectare cu Formule), de exemplu formule corespunzatoare sunt oferite pentru a gasi tensiuni ce trebuie sa fie limitate la valori de siguranta. Aceste formule sunt in general folosite pentru sarcini neciclice predominante, adica pentru un numar de cicluri de presiune complete ce nu depaseste 500.

Totusi instructiuni generale sunt oferite pentru DBA (Proiectare prin Analiza) ce pot fi folosite pentru evaluarea proiectelor componente sau situatiilor de incarcare pentru care metoda DBF nu este asigurata sau, ca alternativa a DBF.

Sunt oferite metode si acolo unde se cere o evaluare la oboseala, datorita unui numar de cicluri de sarcini care este mai mare de 500. Exista doua metode alternative: o metoda simplificata bazata pe DBF (valabila numai in cazul variatiilor de presiune) si o metoda mult mai sofisticata bazata pe o determinare detaliata a tensiunilor totale, folosind, de exemplu, metodele FEM sau cele experimentale. Aceasta poate fi folosita in cazul sarcinilor variate, altele decat presiunea.

Pentru anumite componente (cum ar fi flanse si placi tubulare) s-a asigurat si o metoda alternativa DBF (bazata pe analiza de limita); alegerea metodei ce urmeaza a fi folosita pentru fiecare caz in parte se va face de catre Proiectant.

Domeniul Partii a 3-a este limitat la componentele de otel ce lucreaza la temperaturi mai mici decat domeniul fluajului materialului in cauza.

Partea 4

 

Filozofia din Partea 4 se bazeaza pe o practica buna, deja existenta in Normele Europene curente , fabricare si subcontractare, detectare material, tolerante, procedee de sudura si calificare a sudurii, testarea productiei, formare, tratament termic post sudura si reparatii pentru constructiile din otel. Partea 4 nu se aplica Partii 6 care are cerinte separate si diferite pentru fabricare.

Partea 5

 

Aceasta Parte prezinta toate activitatile de testare si inspectie asociate verificarii recipientului sub presiune pentru a fi in conformitate cu norma.

Activitatile de inspectie includ o verificare a proiectului de catre producator, si o documentatie tehnica de sustinere. Multe activitati de inspectie, suplimentare Testarii Nedistructive (NDT) sunt descrise inclusiv controlul documentului, detectare material, pregatire imbinare si sudura.

Cerintele pentru testare se refera in general la recipiente proiectate individual. Totusi, Anexa A ofera o procedura pentru recipientele sub presiune produse in serie.

Nivelul de testare este condus de selectarea grupului de testare a recipientului. Grupul de testare determina nivelul NDT si coeficientul de imbinare folosit in desen. Exista 4 grupuri de testare care sunt proiectate pentru a oferi aceeasi siguranta printr-o combinatie de mai multi factori. Grupurile de testare iau in calcul dificultatile de fabricare aferente diferitelor grupe de oteluri, grosimea maxima permisa, procesele de sudura, domeniul temperaturii de service si grosimea cu ajutorul coeficientului de imbinare a imbinarii. (de exemplu imbinarea completa cap la cap care, ca rezultat al coeficientului de imbinare prin sudura, influenteaza grosimea componentului).


Grupele de testare sunt numerotate de la 1 la 4 in niveluri de descrestere ale NDT. Totusi, a fost necesara subdiviziunea grupelor de testare 1,2 si 3 in subgrupele 1a, 1b, 2a, 2b, 3a, 3b pentru a reflecta comportamentul mai bun privind sensibilitatea la fisurare a otelurilor de sudat din grupele 1.1, 1.2 si 8.1.

Un singur grup de testare este aplicat normal la intreg recipientul. Totusi, daca cerintele specifice oferite sunt indeplinite, este permisa o combinare a grupelor de testare.

In functie de NDT, intreaga filozofie a reprezentat adoptarea generala a ISO/DIS 5817:2000, nivelul calitatii “C” pentru recipiente incarcate predominant neciclice si nivel “B” pentru recipiente legate de incarcarile ciclice.

Partea 6

 

Aceasta Parte mentioneaza Producatorul ca fiind cel care trebuie sa selecteze un factor de testare de 0,8 (numai inspectie vizuala) sau 0,9 (inspectie NDT) atunci cand un recipient sub presiune sau parte turnata este proiectata pentru o presiune de pana la 50 bar, si o temperatura maxima de 300°C. Pentru component este folosita in mod general metoda DBF. Formule corespunzatoare sunt oferite pentru a limita tensiunile la valori de siguranta. Aceste formule sunt in general pentru sarcini statice, adica pentru un numar de cicluri de sarcina ce nu depaseste 200.000 in cazul fontei grafitice sferoidale. Calculul grosimii minime a peretelui se ia din Partea 3 cu exceptia tensiunilor de proiectare date in Partea 6. Este data o metoda pentru proiectare prin experiment de pana la 6000 bar·I fara calcul. Cerintele pentru material corespund cu cele din Partea 2 cu exceptia tabelelor din Partea 6. Cerintele de inspectie si testare sunt cele din Partea 1 cu exceptia cerintelor pentru turnari si presiunea de testare.

Interactiunea dintre o buna proiectare si o colaborare buna intre muncitori este importanta pentru recipientele turnate; cerinte speciale sunt date in aceasta parte. Anexa A este informativa pentru determinarea presiunii de ardere si cerintele minime pentru grosimea peretelui.

 


1. Domeniu

 

    1. Date generale

 

Aceasta Parte prezinta termenii, definitiile, simbolurile si unitatile care sunt folosite pentru EN 13445.

Aceasta parte a EN 13445 ofera instructiuni legate de principiile pe care se bazeaza fiecare parte a normei. Aceste informatii au scopul de a ajuta utilizatorul in EN 13445. Aceasta Norma Europeana se aplica recipientelor sub presiune neincalzite cu conditia ca presiunea maxima permisa sa fie mai mare de 0,5 bar, dar sa poata fi folosita pentru recipiente ce functioneaza la presiuni mai mici, inclusiv vid.

Aceasta Norma Europeana se aplica temperaturilor maxime permise pentru care efectele fluajului nu trebuie luate in considerare, de exemplu pentru temperaturile maxime permise pentru care temperatura de calcul maxima corespunzatoare ofera o rezistenta la incercare mai mica de 100.000 h rezistenta la rupere la fluaj. Pentru oteluri feritice, limita de temperatura corespunde temperaturilor de calcul mai mici de aprox. 380°C.

In EN 13445-3:2002 doua metode de Proiectare prin Analiza (DBA) sunt date in Anexele B si C. Ambele sunt normative. Totusi Partile 2, 4 si 5 ale acestei editii a normei nu includ prevederi in domeniile de responsabilitate pentru recipiente proiectate folosind Proiectare prin Analiza – Traseu Direct (DBA) a EN 13445-3:2002, Anexa B.

NOTA. Selectarea, aplicarea si instalarea accesoriilor de siguranta care au avut ca scop protejarea recipientelor sub presiune in timpul functionarii sunt prezentate in prEN 764-7

    1. Excluderi



 

Aceasta Norma Europeana nu se aplica la echipamentul de presiune de urmatoarele tipuri:

  1. echipament de presiune transportabil

  1. articole proiectate special pentru uz nuclear, defectarea lor poate cauza o eliberare de radioactivitate

  1. echipamentul de presiune pentru producerea de abur sau apa supraincalzita la temperaturi mai mari de 110°C

  1. recipiente de constructie nituita

  1. recipiente din fonta lamelara sau alte materiale neincluse in EN 13445-2 sau EN-13445-6

  1. recipiente multistratificate, pretensionate sau autofretate

  1. conducte si retea de conducte industriala.


2. Referinte normative

 

Aceasta Norma Europeana include, prin referinta cu data sau fara data, prevederi din alte publicatii. Aceste referinte normative sunt citate la locurile corespunzatoare din text si publicatiile listate. Pentru referintele cu date, amendamente ulterioare sau revizuiri ale acestor publicatii se aplica acestei Norme Europene numai cand sunt incluse prin amendament sau revizie. Pentru referinte fara date, se aplica ultima editie a publicatiei (inclusiv amendamentele).

prEN 764-1:2001, Echipament de presiune – Terminologie – Partea 1: presiune, temperatura, volume, dimensiune nominala.

EN 764-2:2002, Echipament de Presiune – Partea 2: Cantitati, simboluri si unitati.

EN 764-3:2002: Echipament de Presiune – Partea 3: Definitia partilor implicate.

  1. Termeni si definitii

 

Pentru scopurile acestei Norme Europene se aplica termenii si definitiile date in prEN764-1:2001, EN 764-2:2002 si EN 764-3:2002.

3.1.

principalele parti purtatoare de presiune

parti ce constituie invelisul sub presiune, esential pentru integritatea echipamentului.

3.2.

recipient sub presiune

carcasa si anexele sale directe pana la punctul de cuplare, conectandu-l cu alt echipament, proiectat si construit pentru a contine fluide sub presiune.

NOTA: Un recipient poate contine mai mult de o camera.

3.3

fluid

gaz, lichid si vapori in faza pura sau amestec

3.4.

retea de conducte

conduca sau sistem de conducte, tevi, fitinguri, imbinari de dilatare, furtunuri sau alte componente purtatoare de presiune, folosite pentru transportul fluidului, legate unele de altele si integrate intr-un sistem de presiune.

3.5.

ansamblu

mai multe piese ale echipamentului de presiune asamblate de producator pentru a forma un tot unitar si functional.

3.6.

conducte

conducte sau retea de conducte proiectate pentru transportul fluidului sau substantei catre sau de la o instalatie incepand de la si incluzind primul dispozitiv de izolatie, localizat in interiorul instalatiei si incluzand tot echipamentul anexat proiectat special pentru conducte.


3.7.

presiunea maxima permisa (PS)

- presiunea maxima pentru care recipientul sub presiune este proiectat asa cum a fost specificat de producator

3.8.

temperatura maxima/minima permisa (TS)

temperatura maxima/minima pentru care a fost proiectat recipientul sub presiune asa cum a fost specificat de producator.

3.9

grup de testare

unul din cele 4 grupuri proiectate pentru a specifica extinderea testarii distructive si nedistructive necesare in asociere cu coeficientul imbinarii prin sudura, gruparea materialelor, procesul de sudare, grosimea maxima, temperatura de service.

NOTA. Grupul de testare a recipientului nu este legat la o categorie de risc.

3.10.

coeficientul imbinarii prin sudura

coeficientul de reducere aferent grupului de testare si aplicat la tensiunea nominala de proiectare.

3.11.

grosimea ceruta

grosimea, exclusiv coroziunea sau alte tolerante specificate in ENB445.

3.12.

categoria de risc

categoria recipientului sub presiune luand in considerare riscurile posibile

3.13.

factor de testare

un factor, luand in considerare cantitatea de NDT testat in turnari, aplicat tensiunii nominale de proiectare

3.14.

producatorul de material

persoana sau organizatie ce produce material in forma de baza a produsului folosita in fabricarea echipamentului de presiune.

3.15.

producator

persoana sau organizatie care este responsabila pentru proiectarea, fabricarea, testarea, inspectia, instalarea echipamentului de presiune si asamblarii daca este necesar.

NOTA 1: Producatorul poate subcontracta una sau mai multe sarcini mentionate, asumandu-si responsabilitatea.

NOTA 2: In statele membre ale UE producatorul este responsabil pentru conformare la Directivul Echipamentului de Presiune 97/23/EC. Pentru producatorii din afara UE, reprezentantul lor autorizat in UE isi asuma responsabilitatea.


4. Cantitati, simboluri si unitati

 

Cantitatile, simbolurile, unitatile ce vor fi folosite pentru echipamentul de presiune trebuie sa fie conform cu Tabelele 4.1 si 4.2 si EN 764-2:2002.

NOTA1: Alte simboluri folosite in parti speciale din aceasta Norma Europeana sunt prezentate in forma tabelara in partea semnificativa.

NOTA2: Alegerea multiplului corespunzator (multiplu zecimal sau submultiplu) unei unitati este influentata de convenienta, multiplu ales pentru o aplicatie fiind unul care duce la valori numerice cu un domeniu practic. Atunci cand se indica cantitatile este recomandata alegerea cantitatilor multiple sau submultiple astfel incat valorile rezultate sa fie usor de manevrat, ex. intre 0,1 si 1000. Unitatile non-SI, bara pentru presiune si I pentru volum trebuie folosite pe emblema.

Tabel 4-1 – Cantitatile pentru spatiu si timp

 

Cantitate
Simbol
Unitate
Timp
t
s, min h
Frecventa
f
Hz
Dimensiune
orice litera Latina
mm
Lungime
l
mm
Grosime
e
mm
Coroziune
c
mm
Diametru
d, D
mm
Raza
r, R
mm
Suprafata
A, S
mm2
Volum, capacitate
V
mm3 b c
Greutate
W
N, kN
Densitate
r
kg/mm3 d
Al doilea moment al suprafetei
I
mm4
Modul sectiune
Z
mm3
Accelerare
g
m/s2
Unghi plan
orice litera greceasca
rad, o
  1. simbolurile pot folosi orice litera mica, cu exceptia celor definite in alta parte decat acest tabel.
  2. volumul poate fi dat si in m3 sau l
  3. litru “l” este o unitate non-SI care poate fi folosita cu unitatile SI si multiplii lor.
  4. densitatea poate fi data in kg/m3




Tabel 4-2 – Cantitati mecanice

 

Cantitate a
Simbol b
Unitate
Forta
F
N
Moment
M
N·mm
Presiune
p, P
barc, Mpa, N/mm2
Temperatura celsius
t
°C
Temperatura termodinamica
T
K
Coeficient de extindere lineara
a
mm/m°C
Tensiune normala
s
MPa, N/mm2
Tensiune de forfecare
t
MPa, N/mm2
Tensiune nominala
f
MPa, N/mm2
Rezistenta la rupere la tractiune
Rm
MPa, N/mm2
Limita de curgere
Re
MPa, N/mm2
1% rezistenta de incercare
Rp1,0%
MPa, N/mm2
Rezistenta la proba la temperatura t
Rp/t
MPa, N/mm2
Limita de curgere superioara
ReH
MPa, N/mm2
0,2% rezistenta de proba
Rp0,2
MPa, N/mm2
0,2% rezistenta de proba la temperatura t
Rp0,2/t
MPa, N/mm2
Rezistenta limita de rupere la tractiune la temperatura t
Rm/t
MPa, N/mm2
Modul de elasticitate
E














Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu