Compozitorul George Enescu - viata si activitatea lui George Enescu referat





Via]a si activitatea lui George Enescu



Nascut 17 aug 1881 in satul Liveni Varnav, jud. Botosani, parintii arintii proveneau dintr-o familie de intelectuali de tara: tatal arendas de mosie, mama – fam. de preoti. parintii au pierdut 7 copii inainde de nasterea lui Enescu, deci a avut parte de o mare atentie din partea lor . 1884 – Enescu se fixeaza cu parintii in loc. Cracalia. Aici are pian, va fi in contact permanent cu muzica si cu lautarii satului. la 4 ani primeste o vioara, incepe sa cante sub indrumarile tatalui sau, mai apoi cu lautarul Neculai Chiorul la 5 ani este prezentat profesorului Eduard Gaudella la Iasi. Perioada de studii la Viena: 1888-1894.




A studiat vioara, terminand in 2 ani cursul pregatitor de 3 ani. In paralel cu vioara ia cursuri de armonie, contrapunct, dirijat, muzica de camera, pian auxiliar, compozitie. Compozitiile din aceasta perioada: mici piese pentru pian, vioara si pian, sonate, fantezii, teme cu variatiuni, romantte, valsuri, polci, simfonii

La 12 ani termina studiile pregatitoare la Viena cu distinctia de Gesellschaftsmedaille. 8 mart 1894. primul recital al sau la Bucuresti, in sala Ateneului, partener prof. Hellmesberger. Urmatoarea etapa de pregatire: la Paris, 1859-1899. La clasa de compozitie prezinta lucrari, printre care “Viziunea lui Saul”, un proiect al unei opere comice, “Prin Carpati”, o simfonie in re. 1896, clasa de compozitie este preluata de Gabriel Fore, care introduce un nou spirit. cu Poema Romana (1897) iese din aceste canoane si incepe o prima perioada in evolutia creatiei enesciene, pana in 1915. Aceasta lucrare raspundea necesitatii compozitorului de a-si delimita personalitatea estetica si a-si delimita apartenenta la un popor, la o cultura si la un etos national.Lucrari:Sonata numar 1 pentru vioara si pian op.2 Suita op.3 pentru pian in stil antic 3 cantece op.4 Variatiuni pentru doua piane pe o tema originala, op.5 Sonata pentru pian si vioara nr2, in fa, op.6 Octet in Do, op.7 Simfonia concertanta pentru violoncel si orchestra Rapsodia Romana in La Rapsodia Romana in Re In aceste lucrari regasim citatul folclric. Alte lucrari: 7 cantece pe versuri de Clement Marot, Dixtuor pentru instrumente de suflat, 3 melodii pentru voce si pian pe versuri de F. Gregh, Suita pentru orchestra nr2 in Do, op.20, s.a. . 1896 recital la Ateneul Roman, in compania pianistului Teodor Fux.

Dupa succesul cu Poema Romana (prima auditie: 6 febr 1898 la Paris, Orchestra Colonne, dirijor Edouard Colonne), Enescu a fost invitat la Bucuresti pentru a-si dirija lucrarea. 1, 8, 15 martie 1898 se marcheaza debutul dirijoral. 1898 Concursul de interpretare din cadrul Conservatorului, locul 2. 1899, la acelasi concurs, obtine marele premiu. Dubla postura de compozitor si violonist ii va aduce necazuri, ulterior, lumea muzicala avea sa se convinga de multilateralul sau talent. Incepe seria succeselor, deschizandu-i-se calea spre marile sali de concerte din Europa si America. Consacrarea definitiva: interpretarea concertului de Beethoven la 11 febr 1900, ca solist al concertelor Colonne.

A fost interpret, violonist, pianist, dirijor si compozitor, un artist de tip renascentist, rar intalnit in epoca contemporana Concerteaza la Paris – muzica de camera, in 1902 alcatuieste un trio cu Louis Fouriner si Alfredo Casella. Urmeaza turnee in Europa si SUA ca violonist, pianist, dirijor si compozitor.



Annual revine in tara si in perioada interbelica concerteaza in marile orase. In 1913 instituie un premiu de compozitie, ce-i va purta numele.

A II-a parte a activitatii sale (1915-1937). Exceptand opera “Oedip” op.23, aceasta perioada este dominata de creatia camerala, lucrarile sunt caracterizate prin intentia de a realiza o sinteza natural-universala. 1916-1935: creatii: Cvartetul de coarde in Mi bemol op.22 nr1.Sonate pentru pian si vioara nr3 in caracter popular rom. Op.25. Sonate pentru pian in fa diez. Sonata pentru pian in Re. Sonata pentru pian si violoncel in Do. in anii primului Razboi mondial, exceptand o perioada scurta din 1915 cand a fost la Paris, s-a aflta in tara, concertand, dirijand, acte de caritate. initiaza ciclul “Istoria violinei” in care prezinta aproape tot ce s-a scris pentru vioara, prezinta “Simfonia IX” de Beethoven, initiaza echipe artistice. Alcatuieste la Iasi o orchestra simfonica. dupa razboi si-a reluat activitatea concertistica dand o serie de concerte si evoluand ca violonist, dirijor, compozitor.

A III-a perioada 1937-1955. Este perioada marilor sinteze dintre forma si continut. Suita a 3-a “Sateasca”, suita “Impresii din copilarie”, simfonia de camera pentru 12 instrumente soliste, cvartetul nr2 pentru pian, vioara, viola si violoncel in re, cvartet pentru pian, doua viori, viola, v-cel, poemul simfonic Vox Maris op 31 si cvartetul de coarde nr2 in Sol, op22. Enescu isi continua activitatea concertanta in tara si strainatate, tine cursuri de interpretare in multe orase europene.

1954 – se imbolnaveste, nemaiputandu-si realiza dorinta ultima de a reveni in tara, moare la 4 mai 1955 la Paris..


Creatia:
1. Poema Romana op1
2. Sonata numar 1 pentru vioara si pian op.2
3. Suita op.3 pentru pian in stil antic
4. Trei cantece, op.4
5. Variatiuni pentru doua piane pe o tema originala, op.5
6. Sonata pentru pian si vioara nr2, in fa, op.6
7. Octet in Do op.7
8. Simfonia concertanta pentru violoncel si orchestra in si, op. 8
9. Rapsodiile Romane, op.11 nr1 si nr2
10. Suita pentru orchestra nr2 in Do, op.20
11. Cvartetul de coarde in Mi bemol op.22 nr1
12. cvartetul de coarde nr2 in Sol, op22
13. Opera “Oedip” op.23
14. Sonate pentru pian si vioara nr3 in caracter popular rom. Op.25
15. poemul simfonic Vox Maris op 31











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani