IMBATRANIREA.O ENIGMA - media de viata in Romania - mortalitate referat





Nistor Adriana clasa a12a E-Liceul Scoala Centrala



IMBATRANIREA…O ENIGMA









Toti vom muri candva,unii mai devreme ,altii mai tarziu.Dar de ce?

O intrebare asupra careia s-au aplecat mai intai filosofii si evolutionistii ,apoi geneticienii ,biochimistii …Fiecare a privit problema din propriul lui unghi.


Imbatranirea este un fenomen biologic evident.Un noian de date demonstreaza diferentele dintre tinerete si batranete.Intre 30 si 91 de ani muschii pierd 30 % din greutatea lor.Se reduce in aceeasi peroiada numarul celulelor renale si a papilelelor gustative de pe suprafata limbii.Capacitatea functionala a plamanilor scade la jumatate.Memoria este mai putin fidela,capacitatea de efort se reduce ,acuitatea vizuala sau gustul declina.De multe ori,pe primul plan se instaleaza treptat sau brutal modificarile psihice.S-a spus de nenumarate ori ,este aproape o dogma ,ca paralalel cu varsta scade numarul celulelor din creier.

Populatia lumii imbatraneste.Dupa parerea demografilor o populatie este batrana cand cel putin 7-8 % dintre membrii ei au depasit 65 de ani.Tarile dezvoltate sunt deja batrane.Iata dovada :13%din populatia Europei ;10% din cea a Statelor Unite ‘8-9 %din cea a Japoniei au mai mult de 65 de ani.In numai 40 de ani procentul va creste spectaculos si va ajunge la 17,2% in Europa si la 14,2% in America de Nord.Ritmul de imatranire va cunoaste importante fluctuatii geografice.

N.OGWA conchide ca la sfarsitul anului 2020 batranii vor reprezenta 21,3%din populatia Elvetiei si 17% din cea a Iugoslaviei.

10 % din populatia lumii contemporane este alcatuita din varstnci. Numarul batranilor este in crestere.In 1975 existau doar 350 milioane de varstnici ,iar in 2000 cifra a ajuns la 590 de milioane.

Ĩn Romania speranta de viata la nastere este 69,2 ani (65,3 pentru barbati si 73,4 la femei).Ĩn BUCURESTI durata medie a vietii este de 71,2 ,fiind de 74,9 la femei si 67,4 la barbati (aproximativ 1,5 anii peste media nationala).

Mortalitatea infantila in Romania (20,5 la 1000 de locuitori in 1998 ) si mortalitatea materna(40,5 la 100.000 de femei) sunt printre cele mai crescute in regiunea Europeana.

Rata standardizata a mortalitatii a fost de 11,9 la 1000 de locuitori in 1998 ,fiind cu aproximativ 70% mai mare decat media UNIUNII EUROPENE si cu 10 % mai mare decat media din tarile Central si Est Europene.

Mortalitatea datorita bolilor cardiovasculare este semnificativ mai mare comparativ cu media U.E.(50% din totalul deceselor inregistrate la grupa de varsta 0-64 ani sunt cauzate de boli cardiovasculare si tumori iar in Bucuresti procentul este de peste 78 %).


Pamantul varstnicilor este Pamantul femeilor.Speranta lor de viata e semnificativ mai mare,75-76 de ani ,fata de 70 de ani la barbati.





Geneticienii sunt siguri ca procesul primar de imbatranire se desfasoara la NIVELUL GENELOR.Acolo se acumuleaza de-a lungul anilor erorile.Mereu mai multe ,mereu mai importate ,cel putin prin efectelor lor cumulative. Ce inseamna programare genetica ?GEDDA compara candva longevitatea cu un tort pe care arde un numar imens de lumanari , de lungimi diferite .Ele se sting treptat .Lumanarile sunt evident genele.Ereditatea ar stabili de la inceput longevitatea fiecaruia dintre noi ,o longevitate relativa fireste.Conceptia lui Gedda se aproprie de cea a lui M. BUERGER (1957) .Pentru acesta imbatranirea incepe odata cu conceptia si continua lin si neintrerupt.

Exista inca o varianta a acestei teorii.Comform ei imbatranirea ar fi controlata de gene speciale ,genele de imbatranire care intra in activitate tarziu in cursul perioadei adulte.

Dar…exista oare GENE ALE IMBATRANIRII ,asa cum exista gene ale cancerului ,programate sa intre in actiune in ultima etapa a vietii ?Sau alternativ,celulele au un destin genetic ,prestabilit si dur ,independent de ipoteticele gene ale imbatranii ?Se pare ca SELECTIA NATURALALA a pus in miscare ambele mecanisme.


Murim-s-a spus adesea-,deoarece moartea este o CONDITIE INDISPENSABILA PROCESULUI BIOLOGIC.Cu cat generatiile se succed mai repede,cu atat selectia naturala poate opera mai energic.Daca ar fi asa ,moartea ar trebui sa survina curand dupa terminarea perioadei reproductive .Or,nu se intampla decat rareori asa.

Un evolutionost indraznet si original ,JOHN MAYNARD SUSSEX,a formulat o alta expliacatie.Evolutia a favorizat animalele care se reproduc timpuriu ,atunci cand nu s-au acumulat prea multe mutatii cu efecte detrimentale.Moartea nu ar fi altceva decat pretul pe care fiecare organism il plateste pentru a se reproduce.

Nu este exclus ca selectia naturala sa fi stabilit pentru celulele orgaismelor fiecarei specii un numar maxim de multiplicare.Fireste,si el el conditionat genetic.De gene care controleaza diviziunea celulara.Un ceasornic misterios care numara diviziunea celulara.Se opreste cand valoarea maxima a fost atinsa.Se pare ca asa este ,dupa cum demonstreaza cercetari superbe intrate in lumea certitudinilor noastre.


L.HAYFLICK (1981) este cel care a reliefat aceasta tulburatoare concluzie-DUPA APROXIMATIV 50 DE DIVIZIUNI ,CELULELE MOR.Numarul diviziunilor diminueaza paralel cu varsta donatorului.Cea mai concludenta dovada a orarului nostru biologic.


Mai circula o teorie la fel de interesanta si de documentata-genele sunt supuse unei permanente agresiuni a mediului :radicali liberi…radiatii ionizate ,compusi chimici variati si apar mutatii.Ele insa sunt reperate si reparate de sisteme specializate de enzime.Eficacitatea acestor sisteme e controlata genetic.Probabil ca o data cu varsta frecventa mutatiilor depaseste potentialul enzimelor de reparatie si mutatiile sunt ireversibile.


O ultima ipoteza .Formulata acum cativa ani de R.G.CUTLER.El presupunea ca media de viata a specieie noastre este conditionata de mai multe mutatii survenite in ultimii 3 milioane de ani.Natura lor este ipotetica.S-ar putea ca mutatiile sa fi survenit in sistemul major de histocompatibilitate-sistem hotarator pentru mentinerea integritatii organismului.Marind potentialul adaptiv al speciei in medii extrem de mobile a crescut si speranta de viata.

Cascada de evenimente care determina imbatranirea ramane un mister.O singura cauza?Cauze multiple si independente antrenand fiecare efecte proprii ?


Nu se stie prea bine care este limita maxima a longevitatii speciei noastre.110 ani ,cum se admite deseori ?Mai mult ?Cat ?Stim insa ca imbatranim lent .Dovada,faptul ca perioada reproductiva a femeii a crescut cu mai multi ani.Ea se termina la 50 sau chiar mai tarziu.



Din cand in cand suntem anuntati ca s-a descoperit un nou mod de prevenire sau de tratare a batranetii.Solutii empirirce care dispar si apar.Nimic nou.Alchimistii Renasterii cautau cu aceasi febrilitate si piatra filosofala si elixirul tineretii.Nu au descoperit nici una nici alta.

si totusi de- lungul anilor au fost publicate mai multe metode de prevenire a imbatranirii.De fapt a amanare a imbatranirii.Istoria medicinii a pastrat doar doua ,ambele verificate experimental.

Animalele cu sange rece traiesc mai mult ,daca sunt tinute la o temperatura scazuta.Animalele cu sange cald au o medie de viata substantial mai mare decat animalele-martor daca sunt subalimentate.Dupa cercetarea initiala a lui MC CAY(1935) ideea a fost reluata si confirmata de nenumarate ori.Numai la animalele crescute in laborator.Nimeni nu a creat un mediu similar mediului natural ,dar cu putine surse alimentare.Sigur insa animalele din seriile de control au dezvotat mai putine tumori maligne decat animalele hranite abundent.

Explicatia fenomenului este ipotetica…dezechilibrul hormonal ,modificarea numarul de receptori celulari pentru diferiti hormoni.Toate induse de o alimentatie bogata.

Alimentatia insuficienta prelungeste copilaria –animalele ajung mai tarziu la maturitate.Dupa aceea animalele traiesc la fel de mult.Media de viata s-a prelungit ,e adevarat ,dar cu pretul unor tulburari osoase destul de importante.


COMFORT ,un celebru gerontolog ,privind lucid tot ceea ce se stie despre imbatranire ,afirma : ‘Rational nu putem spera ,cel putin intr-in viitor previzibil ,sa asiguram imortatlitatea individualala.’Asa este.Dar ,se spune uneori, cand se va cunoaste intregul mecanism al imbatranirii ,vom gasi si mijloacele pentru a o evita .Credem insa ca o asemenea eventualitate este improbabila.

LA OM ,din punct de vedere medical ,singurele sperante se leaga de genetica.Pana acum se considera ca tulburarile batranetii sunt expresia unor mutatii cu efecte detrimentale.S-a conturat insa si intrebarea inversa :nu cumva exita si mutatii cu consecinte pozitive ,care ar prelungi viata ?Presupunerea nu este gratuita.Ea ar explica longevitatea neobisnuita a unor populatii mici si izolate ,ca cea de la Villacomba.

Dealtminteri ,ipoteza mai este sprijinita si de un fapt :femeile traiesc in medie cu 7 ani mai mult decat barbatii.NU cumva acest surplus se datoreste EXCESULUI DE MATERIAL GENETIC ?(femeile au 2 cromozomi de sex X ,in timp ce barbatii au numai unul).Ele ar fi ,deci ,mai rezistente fata de consecintele mutatiilor situate pe cromozomul X.LA barbati ,mutatiile pot duce la moartea celulei ,la femei efectele negative ar fi compensate de al 2 lea cromozom de sex X.



Deocamdata ,informatiile genetice se opresc aici.,Poate insa ca in viitor se vor infiinta ‘institute pentru inlocuirea genelor uzate’.Prin ingineria genetica se vor studia genele anormale ,si procesele metabolice vor fi restabilite.Fiecare individ va avea o fisa personala ,in care vor fi mentionate substituirile facute si cele care urmeaza in urmatorii ani.Nu va fi prea greu.Industria genetica va pune la dispozitia institutelor specializate genele necesare si poate-de ce nu ?-gene necunoscute inca ,mai eficiente decat cele pe care le-a ‘preferat’ selectia naturala.

Bibliografie 

1. ‘Un genetician priveste lumea ‘de C.Maximilian-Editura Albatros ,Bcuresti 1984


2.‘Aventura geneticii’ de Constantin Maximilian-Editura Albatros ,Bucuresti 1978


3.Evaluarea starii de sanatate a populatiei din Bucuresti si din Judetele limitrofe ,2001












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani