CONSTANTIN BRANCUSI referat





CONSTANTIN BR^NCU}I








Brancusi s-a nascut la Hobita, sat la poalele Carpatilor, din partea olteneasca a Gorjului inconjurat de inaltimile domoale ale dealurilor impadurite .Sat de mestesugari si cioplitori in lemn care si-au construit singuri casele,diferite obiecte ca:lada de zestre,mese,scaune,ba chiar strabunicul sculptorului a ridicat in sat o biserica ,cioplind-o cu barda,in lemn.


Brancusi avea obiceiul sa mearga la munte pazitor la stana,unde asculta tot felul de intamplari, insa el a fost marcat de povestea unui cioban care a iubit o fata saraca pe care a luat-o de la parinti intr-o sambata seara,dupa care ea a disparut.Toata noaptea baiatul a cautat-o,iar catre zori o pasare i-o adusese pe fata. Brancusi povestea intamplarea, adaugand mereu:”Mereu ma obsedeaza pasarea asta!” Locurile erau pline de basme si povesti.


Brancusi pleaca de acasa si se stabileste la Craiova,ca baiat de pravalie si ospatar.

Brancusi intra la Scoala de Arte si Meserii din Craiova,sectia sculptura,cu o bursa de200 lei anual,dupa ce construieste o vioara din scandurile unei lazi de portocale in fata musteriilor din carciuma , atragand admiratia celor din jur . Dupa cativa ani se inscrie la }coala de Arte Frumoase din Bucuresti. Tutelat de prof. dr de anatomie D.Gerota , Brancusi studiaza muschii trupului omenesc , muncind aproape doi ani la sculptura unui om : “ Ecorseul “ , copie a statuii antice a frumosului adolescent grec Antinous .

Ecorseul a fost expus la Bucuresti fiind foarte apreciat de presa si servind drept model

orelor de anatomie . Lucrarea este turnata in mai multe exemplare care sunt repartizate in

tara , una din ele gasindu-se la Institutul Nicole Grigorescu . Vreme de mai bine de o jumatate de secol , tinerii sculptori romani au invatat anatomia dupa “ Ecorseul “ lui Brancusi , care prin aceasta opera s-a propulsat catre sculptura vremii sale .


Dupa absolvirea scolii , obtinind calificative maxime , continua sa urmeze cursurile practice , si dupa ce isi indeplineste stagiul militar , cere o bursa de perfectionare si specializare in Italia . Dar in 1904 , fara alte mijloace se indreapta spre Paris unde a trebuit sa munceasca pentru a se intretine . In atelierul sau tot ceea ce realiza ziua distrugea noaptea , fiind nemultumit de munca sa .

Intalnirea cu Auguste Rodin avea sa marcheze momentul pe care il traia Brancusi atunci . In 1906 , in noua sa locuinta , mansarda aflata in Place Dauphine , linga atelierul lui Pallady , Brancusi continua sa sculpteze busturi , intr-un modelaj ce se apropia tot mai mult de cel al lui Rodin .

Rodin , neinteles de multi , domina sculptura acelui moment , evitand scandalurile pe care le provoca . Tanarul Brancusi a asteptat ca Rodin sa-I priveasca lucrarile , ceea ce s-a intimplat la vernisajul din 1907 al Salonului Societatii Nationale a Artelor Franceze ,unde Rodin era presedintele sectiei de sculptura . Lui Brancusi ii sunt acceptate trei sculpturi : un bust , un cap de copil si “mindria “

Brancusi termina Scoala Nationala de Arte Frumoase din Paris si incepe sa primeasca comenzi , expunind cu regularitate la Saloanele din Paris si Bucuresti .

Anul 1907 a fost unul dintre cei mai productivi ani ai activitatii sale artistice : a luat parte la trei expozitii prezentand 7 lucrari , a primit o comanda pentru un monument funerar , etc.



Incepe sa lucreze la “ Rugaciunea “ monument funerar a lui Petre Stanescu de la cimitirul din Buzau , pe care o realizeaza in atelierul de la nr. 54 du Montparnasse . Este o etapa decisiva in evolutia artistica a lui Brancusi , sinteza a fortei universale , care exprima ceea ce nu poate fi rostit , care reuneste contrariile intr-un tot armonios . Ea este infatisarea concreta a unui sentiment universal : reculegerea in fata mortii .

Pentru a intelege mai bine evolutia artei fata de conceptia formei pure , merita sa infatiseze esenta lucrurilor , este suficient sa comparam “ Rugaciunea “ cu o alta statuie funerara “ Sarutul “ ridicata in memoria unei tinere rusoaice , Tania Rossevkaia in cimitirul Montparnasse din Paris .



Daca ”Rugaciunea “ era expresia unui sentiment , “ Sarutul “ intrupeaza o idée :principiul dualitatii care da nastere vietii . Muncea toata ziua in atelierul sau din Rue du Montparnasse , unde il vizitau noii sai prieteni : Rousseau Vamosil , Madigliani , Guillaume Apollnaire .

In 1909 a sculptat “ Cumintenia pamantului “ , “ Cap de femeie “ , “ Fantana lui Narcis “ , marturii ale cautarilor sale inversunate inspre o simplitate a formei.

De indata ce s-a eliberat de ultimele urme ale invataturii primitive in cadrul }colii de Arte Frumoase , Brancusi a abandonat modelajul , iar framantarea sa interioara l-a condus inspre o forma de expresie mult mai adecvata confruntarii sale cu materialele -- taietura directa .

Printre aforismele sale publicate in 1926 in catalogul primei sale expozitii de la Brummer Gallery din New York , regasim aceasta remarca foarte importanta : “ Taietura directa este adevaratul drum a sculpturii , dar si cel mai greu pentru acela care nu stie sa-l parcurga “ .

Despre “ Cumintenia pamantului “ s-a spus ca sta sub semnul artei africane . BrancusI indragea aceasta arta insa a negat influenta fata de glie . Chiar si titlul are rezonanta unui basm popular , in care lucrurile sunt insufletite si au propria lor personalitate . Acest cuvant are mai multe acceptiuni in limba romana : “intelepciune “ , calmitate ,cugetare . Odata cu aceasta sculptura Brancusi a revolutionat tehnica polizarii . Suprafetele sunt netede , lucioase , ca niste pietre slefuite , pastandu-si totusi aspectul natural , si reflectand lumina .

Aceasta preocupare apare si mai evidenta in “ Muza adormita “, dar si in “ Prometeu “. Capul “ Muzei adormite “ se inscrie intr-un oval perfect , liniile ochilor inchisi , ale nasului , si ale gurii sunt abia conturate . Chipul nu mai are contur anume , sculptorul atingand astfel simplitatea unei forme pure .

Imaginea lui “Prometeu “ pe care ne-o ofera sculptorul se reduce la un cap aplecat , luand forma unui om .

Nu lupta lui Prometeu a vrut Brancusi s-o redea in sculptura ci suferinta si misterul sau .

Prin cateva expozitii la New York , Brancusi si-a facut intrarea in Statele Unite , ceea ce i-a permis sa duca o viata mai buna ,iar cercul prietenilor sai s-a largit considerabil , insa l-a pierdut pe cel mai drag prieten , RousseauVamesul pe a carui piatra funerara a mormantului lui la Bagneaux , el a gravat versurile lui Guilloume Apollinaire.

{n 1912 a inceput sa lucreze la “ Maiastra “ , o pasare fantastica din povestirile populare romanesti , avand darul de a-si schimba infatisarea si de aglasui in mod incantator . {n mitologia populara pasarea maiastra il indruma pe Fat - Frumos in incercarile sale , il apara de vraji , savarseste o serie de minuni pentru a-l ajuta . {n miturile stravechi , “ Pasarea “ este simbolul fortelor binefacatoare care indeparteaza raul .

E foarte probabil ca amintirile din copilaria lui Brancusi sa fi avut un rol important in alegerea acestei teme .

“ Maiastra “ a inaugurat ciclul “ Pasarilor “ , caruia sculptorul i-a consacrat 30 de ani de cautari laborioase.

Eu nu am cautat , in toata viata mea , decat esenta zborului ! Zborul – ce fericire ! …”

In 1914 Brancusi a realizat “ Doi pinguini “ , “ Trei pinguini “ si “ Fiul risipitor “ , prima sculptura in lemn , aminteste de un idol primitive . Cele doua picioare sugereaza prin asimetria lor ,un mers poticnit , rapus de oboseala .

“ Vrajitoarea “ si “ Cariatida “ , executate in 1916 , “ Banca si “ Arcul “ ,care dateaza din 1917 , “ Himera “ realizata in anul urmator , precum si prima versiune a “ Coloanei fara sfarsit “ , sunt marturii ale inrudirii sculpturilor sale din lemn cu arta populara romaneasca . Aceasta din urma a constituit pentru Brancusi un refugiu impotriva lumii macinate de distrugerile si crimele razboiului .

{n 1915 “ Noul nascut “ se opune mortii care distruge tineretea , manifestandu-si credinta in viata .{n mitologia populara , oul este simbolul invierii la viata .

Spre sfarsitul primului razboi mondial , s-a retras la tara pentru a-si ingadui o clipa de ragaz . S-a instalat intr-o cabana , unde traia asemeni lui Robinson .

Revenit la Paris ,in 1918 si-a schimbat atelierul , mutandu-se la nr. 8 din Impasse Ronsin . Aici avea impresia ca se afla la tara , pentru ca totul a fost amenajat ca un interior taranesc .

La inceputul anului 1920 trimitea din nou lucrarip e la expozitii . A expus “ Printesa X “ , care a facut mare valva in randul sustinatorilor ai academismului , incat Brancusi foarte suparat a promis ca nu mai expune la Paris .



“ Printesa X “ a reprezentat punctual culminant al unei indelungi experiente , inceputa in 1910 cu “ O muza “ continuata cu portrete ale Domnisoarei Pogany “

La cea vreme , atelierul sau din Impasse Ronsin era frecventat de Jean Cocteau , James Joyce , Andre Breton ,Tristan Tzara ,etc .

In ciuda reputatiei sale care a inconjurat lumea , el si-a pastrat aceeasi atitudine modesta fata de arta .

In 1924 dupa 20 de ani de la plecarea lui in lume , Brancusi a facut o calatorie in Romania ,pentru a-si revedea tara . Cercurile avangardiste conduse de Marcel Iancu si Tristan Tzara , initiatorii dadaismului i-au facut o primire calduroasa .

La intoarcerea la Paris s-a mutat la nr.11 Impasse Ronsin unde a ramas pana la moarte . A reusit sa creeze aici atmosfera unui interior taranesc , care se potriveau stilului sau de viata.

A inceput sa primeasca ucenici ca : Milita Petrascu , Irina Codreanu , Juana Muller , Sanda Kessel .

{n aceasta atmosfera pasnica ,in care totul parea “ simplu si limpede “ ,Brancusi s-a apucat cu ineversunare de pregatirea primei sale mari expozitii care trebuia sa se deschida im luna noiembrie 1926 la Brummer Gallery din New York . Avea deja 50 de ani si operele sale erau reunite la un loc in numar atat de mare (37 de sculpturi , 5 socluri , o pictura si 27 de desene ) .

Marea majoritate a lucrarilor prezentate la aceasta expozitie au fost achizitionate la preturi foarte ridicate , insa Brancusi nu a fost surprins de acest mare succes. Dupa aceasta calatorie el si-a regasit calmul in atelierul sau , unde si-a reluat munca .

{n 1928 a prezentat la expozitia Arta Romana din Bucuresti trei sculpturi : “ Tors de baiat “ , “Coloana fara sfarsit “ si o “ Cupa “ din lemn . Au mai urmat inca doua calatorii la New York pentru a-si expune sculpturile sale , 57 la numar .

A mai fost rugat sa realizeze un proiect “Templul “ pentru maharajahul Olkar din Indor , proiect ce nu a fost finalizat din cauza razboiului si mortii maharajahului .

La intoarcerea din Indii s-a oprit in Egipt pentru a vizita Piramidele si apoi a venit in Romania ,unde seful guvernului Gh. Tatarascu ,originar din Oltenia , i-a incredintat sarcina de a ridica la Tirgul-Jiu : “ Coloana fara sfarsit “ , “ Poarta sarutului “ si “ Masa tacerii “ .

A trimis machete “ Coloanei fara sfarsit “ la turnatoria din Turda , unde a fost turnata in fonta , fiind inalta de 30 de metri . Toate aceste capodopere s-au realizat si cu ajutorul cioplitorilor in piatra , pentru ca era nevoie de o munca in echipa .

“ Poarta sarutului “ avea peste 5 metri inaltime , iar “ Masa tacerii “ se compunea dintr-o lespede cu diametrul 2,15 metri , inconjurata de 12 scaune care amintesc de mobilierul taranesc. Lucrarile au durat mai bine de un an .

Brancusi era multumit ca pentru prima oara isi vedea proiectele marite in natura , impodobind parcurile unde toata lumea putea sa le admire .

Intrarea in Parcul din Tirgul-Jiu se face prin “ Poarta sarutului “ adica doi stalpi cu doua finte imbracisadu-se si multe alte motive decorative ale artei populare . Cele doua monumente se afla in stransa armonie cu iarba , iar flora care le inconjoara se integreaza perfect in décor.

In 1939 , Brancusi calatoreste pentru a patra oara si ultima oara in Statele Unite , unde a prezentat “Pasarea in vazduh “ si o noua sculptura in marmura “ Miracolul “ realizata in 1936 .

Anii intunecati de dupa cel de-al doilea razboi mondial , ocupatia nazista ,ura si violenta l-au facut sa se retraga in universal singuratatii sale , cufundandu-se din nou in munca . Dupa 1940 nu a mai realizat deca 2 sculpturi : “ Testoasa “ , “ Testoasa zburatoare “ si a reluat lucrarile vechi , in special “ Cocos “ .

Sanatatea artistului devenea din ce in ce mai precarasi refuzand spitalizarea a afirmat :“ Ei bine , am sa-l astept pe bunul Dumnezeu la mine in atelier “ . L-a asteptat cu aceiasi smerenie si resemnare pe care le evocase in “ Rugaciunea “ si astfel a incetat din viata pe 16 martie 1957 la Paris . Mormantul sau se gaseste in Cimitirul Montparnasse din Paris

Brancusi a lasat Frantei atelierul cu toate operele ce se aflau in el cu o singura conditie : “ Atelierul sa fie reconstituit in cadrul Muzeului National de Arta Moderna din Paris.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani