Contractul individual de munca



1. Pentru ce motive se poate desface contractul individual de munca?
Cazurile de incetare a contractului individual de munca sunt prevazute fie in Codul muncii, fie in legile speciale care reglementeaza domeniul de activitate in care activati, fie decurg din anumite evenimente care implica nemijlocit incetarea contractului de munca (de exemplu, decesul, disparitia sau declararea judecatoreasca a mortii celui incadrat).
Potrivit art. 129 din Codul muncii, raportul de munca inceteaza prin:



expirarea termenului pentru care a fost incheiat

acordul partilor

desfacerea contractului la initiativa uneia din parti. Aici sunt incluse atat desfacerea contractului la initiativa angajatului (demisia) cat si desfacerea contractului din initiativa unitatii.
Cazurile de desfacere a contractului de munca din inititiva unitatii sunt prevazute la art. 130, alin. 1, Codul muncii si pot fi intregite cu regulamentele de ordine interioara, cu clauzele contractelor colective de munca sau cu prevederile legilor speciale aferente domeniului in care sunteti salariat (de exemplu, prevederile legii 128 din 12 iulie 1997 privind statutul personalului didactic, etc.).
Conform art. 130, alin. 1 din Codul muncii, contractul de munca poate fi desfacut din initiativa unitatii, in cazul cand:
a) unitatea isi reduce personalul prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in cauza ca urmare a reoganizarii;
b) unitatea isi inceteaza activitatea prin dizolvare;
c) unitatea se muta in alta localitate si are posibilitatea sa-si asigure pe plan local cadrele necesare;
d) unitatea se muta in alta localitate iar persoana incadrata refuza sa o urmeze;
e) persoana nu corespunde sub raport profesional postului in care a fost incadrata;
f) in postul ocupat de cel incadrat in munca este reintegrat, pa baza hotararii organelor competente, cel care a detinut anterior acel post;
g) persoana incadrata in munca se pensioneaza pentru limita de varsta sau pentru invaliditate de gradul I sau II;
h) cel mentinut sau reincadrat in munca dupa pensionarea sa pentru limita de varsta nu mai este necesar;
i) persoana incadrata savarseste o abatere grava sau incalca in mod repetat obligatiile sale de munca, inclusiv normele de comportare in unitate (desfacerea disciplinara);
j) cel in cauza este arestat mai mult de 60 de zile;
k) persoana incadrata in munca este condamnata definitiv pentru o infractiune in legatura cu munca sa, daca condamnarea o face necorespunzatoare postului pe care il detine;
l) instanta penala a pronutat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
Acestea sunt cazurile prevazute de lege. Partile pot sa includa in contract si alte motive de desfacere a contractului individual de munca.


2. Care este diferenta intre motivele imputabile si cele neimputabile salariatului de desfacere a contractului individual de munca?
Motivele imputabile salariatului de desfacere a contractului individual de munca reprezinta acele situatii care determina desfacerea contractului din vina salariatului. Aceste situatii presupun cu necesitate culpa sau atitudinea culpabila a persoanei incadrate in munca, pe cand motivele neimputabile de desfacere a contractului de munca exclud aceasta culpa.
Sunt motive neimputabile de desfacere a contractului individual de munca cele prevazute la art. 130, alin. 1, lit. a-h, din Codul muncii. Motive imputabile de desfacere a contractului de munca sunt, asadar, cele prevazute de art. 130, alin. 1, lit. i-l din Codul muncii.
O importanta diferenta intre cele doua feluri de motive este aceea ca salariatul caruia i se desface contractul individual de munca dintr-un motiv imputabil lui, pierde avantajul mai multor drepturi si beneficii acordate de lege celor concediati din motive neimputabile lor. Aceste drepturi sunt:

termenul de preaviz de 15 zile anterioare desfacerii contractului individual de munca, prevazut de art. 131, alin. 1 din Codul muncii;

oferta de trecere intr-o munca corespunzatoare sau, dupa caz, luarea masurilor de recalificare a salariatului care se acorda in aceleasi conditii cu termenul de preaviz;

acordarea ajutorului de somaj;

pastrarea dreptului de a locui in continuare in locuinta de serviciu, intrucat acest drept il au cei care primesc ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, pe toata perioada in care beneficiaza de aceste ajutoare.
De asemenea, cel caruia i se desface contractul individual de munca din motive imputabile lui, sau cel care demisioneaza, este obligat la restituirea cheltuielilor de scolarizare pe care unitatea sau alt organ le-a facut pentru pregatirea sa profesionala sau pentru recalificarea sa, daca desfacerea contractului sau demisia are loc anterior expirarii perioadei stabilite prin actul aditional la contractul de munca (act ce prevede o anumita perioada in care cel scolarizat pe cheltuiala unitatii trebuie sa activeze in aceasta, dupa terminarea pregatirii profesionale, de regula fiind vorba de o perioada de 5 ani,).


3. Ce procedura trebuie sa urmeze unitatea pentru a-mi desface disciplinar contractul de munca?
Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca este cazul prevazut de art. 130, alin. 1, lit. i din Codul muncii, respectiv atunci cand persoana incadrata in munca savarseste o abatere grava sau incalca in mod repetat indatoririle sale de serviciu, inclusiv normele de comportare in unitate.
Pentru a se putea dispune desfacerea contractului de munca pe acest temei este necesara constatarea savarsirii unei singure abateri disciplinare grave sau mai multor abateri care prin repetarea lor perturba bunul mers al unitatii. Codul muncii nu defineste notiunea de abatere grava (in unele legi speciale sunt aratate, cu titlu exemplificativ, cateva fapte de acest gen - exemplu, art. 41, alin. 2, Decretul nr. 360/1976 privind Statutul disciplinar al personalului din unitatile subordonate Ministerului Transporturilor), motiv pentru care caracterul grav al abaterii urmeaza a fi apreciat de unitate in rapot cu toate elementele sale, imprejurarile in care a fost comisa si circumstantele personale ale autorului ei.
In primul rand, art. 130, alin. 1, prevede ca desfacerea disciplinara contractului individual de munca se poate dispune numai in termen de o luna de la data la care cel indreptatit sa o faca a luat cunostinta de savarsirea abaterii. Prin luarea la cunostinta a savarsirii abaterii sa va intelege luarea la cunostinta prin intermediul unui act scris, inregistrat la registratura unitatii.
Apoi, la unitatile bugetare (de stat), legea prevede obligativitatea efectuarii unei anchete disciplinare (ancheta administrativa) care sa constea in:

cercetarea prealabila a faptei ce constituie abatere;

ascultarea persoanei incadrate in munca;

verificarea sustinerilor facute de aceasta in aparare.
Numai dupa efectuarea acestei anchete si stabilirea fara urma de indoiala a vinovatiei persoanei incadrate se poate dispune desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Dupa emiterea dispozitiei de desfacere, aceasta trebuie comunicata in termen de 5 zile persoanei in cauza, printr-o modalitate care sa dovedeasca, in afara oricaror indoieli, faptul ca cel caruia ii era adresata a luat cunostinta de continutul ei (prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, prin luare de semnatura pe condica de expeditie a unitatii, etc.).


4. Ce pot face daca mi s-a desfacut contractul individual de munca in mod ilegal?
Norme de baza privind incheierea contractelor in afaceri. tehnici si practici privind negocierea contractelor

In primul rand, adresati-va unui avocat!
Masura desfacerii contractului individual de munca poate fi contestata la organul competent in termen de 30 de zile de la data la care ati luat cunostinta de aceasta masura (de la data comunicarii). Organul competent poate fi o instanta judecatoreasca sau, in functie de prevederile legale referitoare la domeniul in care activati, un organ administrativ sau o comisie de disciplina (ex. cazul cadrelor didactice care trebuie sa se adreseze initial unei comisii speciale de disciplina ce functioneaza pe langa Inspectoratul scolar in a carei raza teritoriala functioneaza unitatea respectiva). Existenta unui asemenea organ nu exclude posibilitatea accesului la justitie, dar implica obligativitatea adresarii initiale catre acest organ si abia ulterior, daca nu sunteti multumit cu decizia acestuia, va puteti adresa unei instante de judecata.
 

5. Ce drepturi am ca angajat roman al unei reprezentante straine? Ce lege se aplica raportului meu de munca?
Conform art. 11 din H.G. nr. 1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentantelor din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine, precum si drepturile si obligatiile legate de salarizarea persoanlului roman, angajarea personalului la reprezentantele straine se face numai pe baza contractului individual de munca prin care se stabilesc pricipalele drepturi si obligatii ale partilor. Contractele astfel incheiate se inregistreaza la Oficiul muncii (infiintat prin H.G. nr. 434/1990), organ ce functioneaza pe langa Ministerul muncii si protectiei sociale.
Raportului de munca incheiat in acest fel i se aplica legislatia muncii in vigoare in statul roman. Cu alte cuvinte, salariatii romani ai reprezentantelor straine in Romania beneficiaza de aceleasi drepuri si au aceleasi obligatii pe care legea le prevede cu privire la salariatii firmelor romane. Din acest punct de vedere, reprezentantele straine sunt asimilate firmelor private din Romania.
Drepturile salariale ale acestor salariati se stabilesc in valuta dar se platesc in lei, la cursul zilei, ca moneda nationala a statului roman.
Salariatii romani ai acestor reprezentante pot indeplini activitati la alte firme in aceleasi conditii privitoare la cumulul de functii valabile pentru ceilalti salariati. Totusi, salariatii reprezentantelor straine nu pot functiona in cadrul unor unitati bugetare romane ce realizeaza activitati de acelasi fel cu cele desfasurate de reprezentanta straina.


6. Ce impozite si contributii datorez ca angajat roman al unei reprezentante straine?
Angajatii reprezentantelor straine datoreaza aceleasi impozite pe salariu si aceleasi contributii la fondul de asigurari sociale, pentru asigurari de sanatate si pentru ajutorul de somaj ca si ceilalti salariati. Aceste contributii se retin de catre reprezentanta si se varsa de catre aceasta in conturile asigurarilor mentionate, in numele si pentru salariat.
Impozitul pe salariu se calculeaza prin raportarea acestuia in lei.
Contributia pentru pensia suplimentara, drepturile de pensii si asigurari sociale se calculeaza la salariile brute echivalente in lei.


7. Daca sunt cetatean strain care se stabileste in Romania dupa pensionare, in ce conditii pot beneficia de pensie in Romania?
Daca nu ati lucrat in Romania nu puteti beneficia de pensie sau alte drepturi de asigurari sociale acordate de statul roman. Puteti, insa, sa vi se trimita in Romania pensia de care beneficiati in strainatate, dar numai in conditiile unei conventii de reciprocitate intre statul roman si statul din care proveniti, care sa prevada aceleasi drepturi si pentru romanii stabiliti in statul respectiv dupa pensionare. O astfel de conventie exista intre Rmania si Canada, de exemplu.


8. Ca roman stabilit in strainatate dupa pensionare, cum pot beneficia de pensie in statul respectiv? Pot solicita statului roman acordarea pensiei sub forma unei sume globale, raportata la un anumit numar de ani, in momentul plecarii mele din tara?
Puteti beneficia de pensia din Romania prin expedierea ei in statul in care v-ati stabilit,dar numai in conditiile existentei aceleiasi conventii internationale de reciprocitate amintite mai sus.
Nu puteti solicita acordarea pensiei sub forma unei sume globale deoarece pensia, prin natura ei, reprezinta o prestatie sucesiva acordata pe o perioada nedeterminata de timp. Acordarea unei sume globale in locul acestei prestatii succesive contravine caracterului pensiei.


9. Daca unitatea in care am lucrat a dat faliment, pot sa o actionez in judecata pentru plata drepturilor salariale neacordate anterior falimentului?
Pentru drepturile salariale cuvenite cat timp ati lucrat in respectiva unitate aveti posibilitatea de a o actiona in judecata chiar daca se afla in stare de faliment. Plata drepturilor salariale catre fostii angajati are chiar prioritate fata de celelalte datorii eventuale ale unitatii. Singurul risc este acela al insolvabilitatii acesteia, in sensul inexistentei oricaror surse in patrimoniul unitatii din care sa va fie platite aceste drepturi.


10. Ca mostenitor, pot actiona in judecata unitatea la care a lucrat cel pe care il mostenesc pentru a beneficia de drepturile salariale si alte drepturi patrimoniale cuvenite acestuia pana in momentul mortii?
Contractul individual de munca este considerat a fi un contract incheiat in luarea in considerarea a calitatilor persoanei care il incheie. In consecinta, mostenitorii nu pot promova sau continua in justitie actiunile cu caracter personal, referitoare la raportul de munca, ale celui pe care il mostenesc.
Aceasta regula nu se aplica atunci cand este vorba de drepturile banesti ale defunctului, intrucat acestea, in mod firesc, trebuie sa intre in masa succesorala. In consecinta, ca mostenitor, puteti promova sau continua actiunea in justitie referitoare la drepturile salariale sau la orice drepturi banesti ale defunctului, tot asa cum puteti cere acordarea lor direct de la unitatea in cauza.


11. Ca cetatean strain, in ce conditii pot fi incadrat in munca in Romania?
Cetatenii straini care doresc sa lucreze in Romania trebuie sa obtina in acest sens un permis de munca. Premisul de munca reprezinta documentul oficial pe baza caruia strainii se pot incadra in munca in Romania, conform prevedrilor art. 1, alin. 1 din legea nr. 203/1999 privind permisele de munca.
Permisele de munca se elibereaza, la cerere, strainilor care indeplinesc conditiile de incadrare in munca prevazute de legea romana si care au aplicata pe documentele de trecere a frontierei viza pentru angajare. Competenta de eliberare a acestor permise revine Ministerului muncii si protectiei sociale, prin Directia pentru programe de ocupare a fortei de munca in strainatate.
Permisul de munca se elibereaza pentru o perioada de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii lui pentru inca 6 luni. In anumite cazuri exceptionale este posibila acordarea permiselor de munca sau prelungirea acestora si pentru perioade mai mari de 6 luni.
Pentru eliberarea initiala a permisului de munca se percepe o taxa egala cu echivalentul a 200$ SUA, proveniti din schimb valutar, la cursul zilei stabilit de Banca Nationala a Romaniei. In aceleasi conditii, pentru prelungirea permisului de munca se percepe o taxa in lei echivalenta cu 100$ SUA. Legea 203/1999 prevede si unele scutiri de la plata acestor taxe.
Raportului de munca al unui cetatean strain in Romania i se aplica legea romana.