CAPACITATEA DE FOLOSINTA A PERSOANELOR JURIDICE referat





Dobre Adrian, anul I, zi, seria A, grupa 105



















CAPACITATEA DE FOLOSINTA A





PERSOANELOR JURIDICE













1. Consideratii generale














Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca

subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea


generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in

virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.












2. Caractere juridice















Legalitatea capacitatii de folosinta exprima ideea ca ea este prevazuta de lege,

vointa partilor neavand nici un rol in privinta capacitatii e folosinta.


Generalitatea exprima caracterul ei abstract - general, aptitudinea de a avea

drepturi si obligatii fara a exista o enumerare limitativa; generalitatea se

raporteaza la scop.







Inalienabilitatea capacitatii de folosinta exprima ideea ca aceasta nu poate fi

instrainata nici total, nici partial.






Actul juridic prin care o persoana juridica renunta sau instraineaza


capacitatea de folosinta este lovit de nulitate absoluta, deoarece aceasta ar

insemna insasi incetarea fiintei persoanei juridice, or incetarea ei poate avea

loc numai prin modurile stabilitede lege (care sunt comasarea, divizarea si

dizolvarea).








Intangibilitatea capacitatii de folosinta consta in faptul ca aceasta nu poate fi

limitata sau ingradita decat in cazurile si conditiile stabilite de lege.


Specialitatea capacitatii de folosinta este caracterul juridic care diferentiaza

continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice de cel al persoanei

juridice. Daca in cazul persoanelor fizice capacitatea de folosinta are un

continut identic pentru toate persoanele, in cazul persoanelor juridice aceasta

calitate difera de la o persoana juridica la alta, in functie de scopul pentru

care persoana a fost infiintata. Astfel, Decretul nr. 31/1954, prevede:

,, Persoana juridica nu poate avea det acele drepturi care corespund scopului

ei, stabilit prin lege, act de infiintare sau statut.' Asadar, intinderea


capacitatii de folosinta a persoanei juridice este limitata de principiul

specialitatii acestei capacitati, iar principiul se raporteaza la scopul persoanei

juridice stabilit de lege, act de infiintare sau statut.














3. Momentul dobandirii capacitatii de folosinta de catre


persoanele juridice supuse inregistrarii (inmatricularii)










Persoanele juridice supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta

de la data inregistrarii (inmatricularii), indiferent de modul lor de infiintare.











4. Momentul dobandirii capacitatii de folosinta de catre


persoanele juridice nesupuse inregistrarii












Persoanele juridice nesupuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta

in functie de specificul modului de infiintare, care este, dupa caz: a) data

actului de dispozitie care le infiinteaza; b) data recunoasterii actului de

infiintare; c) data autorizarii infiintarii si data indeplinirii vreunei alte cerinte a

legii.









Art. 32 din Decretul nr. 31/1954 dispune: ,,Persoanele juridice sunt supuse

inregistrarii sau inscrierii, daca legile care le sunt aplicabile reglementeaza

acasta inregistrare sau anscriere', iar textul art. 33 din acelasi act normativ



prevede: ,,Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de

a avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor.



Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii dupa

caz, potrivit dispozitiilor art. 28, de la data actului de dispozitie care le

infiinteaza, de la data recunoasterii ori a autorizarii infiintarii lor sau de la

data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege'.



Data inregistrarii precum si celelalte date specifice modului respectiv de

infiintare au efect constitutiv, marcand momentul inceperii capacitatii de

folosinta.








Momentul inceperii capacitatii de folosinta pentru diferite categorii de

persoane juridice este:







- de la data inregistrarii (inmatricularii) in registrul comertului pentru:

- regiile autonome (art. 26 din Legea nr. 26/1990)




- societatile comerciale (art. 26 din Legea nr. 26/1990)



- organizatiile cooperatiei mestesugaresti (art. 10 din Decretul-lege nr.

66/1990; art. 20 din Legea nr. 26/1990)





- organizatiile cooperatiei de consum si credit (art. 10 din Legea nr.









- de la data autorizarii (inregistrarii, inscrierii) de catre organul competent

pentru partidele politice, sindicater si alte persoane juridice.



In acest sens:








a) Art. 20 din Legea nr. 27/1996 a partidelor politice dispune ca partidul

politic dobaneste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a

hotararii judecatoresti de admitere a instantei privind admiterea cererii de

inregistrare. Competenta generala revine Tribunalului Municipiului


Bucuresti a carui decizie poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti care

se pronunta prin decizie definitiva. Decizia se incrie in Registrul partidelor

politice tinut de Tribunalul Municipiului Bucuresti.




b) Potrivit art. 19 din Legea nr. 54/1991, ,,Sindicatul dobandeste


personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii de admitere a

cererii de inscriere' care, in temeiul art. 15 alin. 1 din aceeasi lege se


pronunta de judecatoria pe a carei raza teritoriala isi are sediul sindicatul.

c) Conform art. 16 din Legea nr. 36/1991, societatile agricole dobandesc

personalitate juridica de la data inscrierii hotararii judecatoresti definitive in

registrul special al instantei judecatoresti competente.



d) Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 114/1996, asociatia de proprietari

dobandeste personalitate juridica in momentul inregistrarii la judecatoria pe

raza careia se afla cladirea pentru care s-a construit asociatia.


e) Potrivit art. 4 din Legea nr. 21/1924, asociatiile si fundatiile devin persoane

juridice de la data inscrierii hotararii judecatoresti definitive in registrul

special al instantei competente.






f) Decretul-lege nr. 122/1990 prevede in art. 7 ca reprezentantele societatilor

comerciale si ale organizatiilor economice straine se inregistreaza, dupa

autorizare, la Camera de Comert si Industrie a Romaniei si la administratia

financiara teritoriala.







- de la data recunoasterii de catre Guvern a infiintarii pentru camerele de

comert si industrie (art. 2 din Decretul-lege nr. 139/1990).













5. Capacitatea de folosinta anticipata (restransa)











Art. 33 din Decretul nr. 31/1954, in alin.final, prevede exceptie de la regulile

de mai sus, precizand:







,,Cu toate acestea, chiar inainte de data inregistrarii sau de data actului de

recunoastere, ori de data indeplinirii celorlalte cerinte ce ar fi prevazute,

persoana juridica are capacitatea chiar de la data actului de infiintare cat

priveste drepturile constituite in favoarea ei, indeplinirea obligatiilor si a

oricaror masuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai intrucat acestea sunt

cerute ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil.'



Aceasta capacitate de folosinta restransa (anticipata) rezulta din insasi

scopurile in vederea carora aceasta se infiinteaza spre a ingadui persoanei

juridice sa dobandeasca drepturile si sa-si asume obligatiile cerute pentru a

lua fiinta in mod valabil.

















6. Continutul capacitatii de folosinta















Capacitatea de folosinta cuprinde toate drepturile si obligatiile civile care

corespund scopului stabilit de lege, act de infiintare sau sttut.


Continutul capacitatii de folosinta poate fi disociat in doua laturi:


- latura activa, cuprinzand aptitudinea de a avea drepturi subiective, adica

drepturi civile patrimoniale si personal nepatrimoniale, izvorate din contracte

sau din fapte juridice extracontractuale





- latura pasiva, cuprinzand aptitudinea de a avea obligatii civile patrimoniale

si nepatrimoniale.







In mod concret, continutul capacitatii de folosinta se stbileste prin actul de

infiintare (lege, act constitutiv, contract, statut) si este subordonat scopului

persoanei juridice inscris in actul de infiintare.




Scopul persoanei determinp continutul capacitatii de folosinta, scop stabilit

prin lege, act de infiintare, statut pentru categorii de persoane juridice sau

pentru fiecare persoana juridica.






Si in cazul capacitatii de folosinta anticipate, scopul stabileste limitele

acesteia, respectiv masurile necesare pentru infiintarea persoanei juridice

(constituirea patrimoniului, intocmirea formalitatilor privitoare la infiintare

etc.).









Nu toate persoanele juridice dobandesc o capacitate de folosinta anticipata

si apoi o capacitate de folosinta deplina. Asa sunt persoanele juridice de stat

(organele de stat, institutiile de stat si unitatile administrativ-teritoriale), care

dobandesc integral capacitate deplina de folosinta.














7. Principiul specialitatii capacitatii de folosinta











Continutul ,,capacitatii de folosinta se reduce la acele drepturi si obligatii

care sunt necesare realizarii scopului acestor subiecte de drept'. Aceasta

regula se exprima in principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei

juridice si este formulata in art. 34 din Decretul nr. 31/1954 astfel: ,,Persoana

juridica nu poate avea decat drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin

lege, act de infiintare sau statut.






Orice act juridic care nu este facut in vederea realizarii acestui scop este

nul'.









De asemenea, art. 9 din Legea nr. 21/1924 consacra urmatoarea regula:

,,Persoanele juridice de drept privat, cazand sub prevederile legii de fata, nu

se pot folosi decat de drepturile ce le sunt necesare pentru realizarea

scopului si destinatiei lor.






Ele nu pot contracta obligatiuni decat tot in vederea realizarii acestui scop si

a acestei destinatiuni'.







Intre continut si scop exista o concordanta, in care scopul persoanei

determina continutul capacitatii.






In legatura cu intinderea acestui principiu se sustine ca specialitatea


capacitatii d folosinta are in vedere numai drepturile si obligatiile civile

nascute din acte juridice, nu si cele nascute din fapte juridice (in sens

restrans) sau din lege.







Nu numai actele civile, ci si faptul ca persoana juridica participa si la


raporturi de alta natura (comerciale, de munca, financiare, administrative

etc.).









Deci principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice

actioneaza numai in situatiile juridice in acre izvorul drepturilor si obligatiilor

il constituie vointa subiectului de drept, adica se incheie acte juridice de

alta natura.








Acest principiu nu priveste capacitatea delictuala a subiectului de drept

respectiv. Solutia este impusa de faptul ca aptitudinea subiectului de drept

civil de a avea drepturile si obligatiile civile care izvorasc din faptul cauzator

de prejudicii de vointa in acest sens a subiectului respectiv, adica de

incheierea de act juridic.







In conditiile economico-socile actuale, principiul specialitatii capacitatii de

folosinta a persoanei juridice este exprimat si concretizat in actul de infiintare



ori in statutul persoanei juridice prin stabilirea scopului si a obiectului de

activitate. Pe langa obiectul de activitate principal se inscriu in actele de

infiintare si diferite activitati complementare, secundare, dupa cum unele

societati comerciale se inscriu in actele de infiintare doua sau mai multe

obiecte de activitate complet distincte.















8. Sfarsitul capacitatii de folosinta













Sfarsitul capacitatii de folosinta a persoanei juridice trebuie privit sub doua

aspecte:








- incetarea capacitatii de folosinta anticipata sau restransa



- incetarea capacitatii de folosinta deplina.




Capacitatea restransa inceteaza odata cu dobandirea capacitatii de folosinta

(deplina) de catre subiectul de drept respectiv, moment care coincide cu

dobandirea personalitatii juridice.






Capacitatea de folosinta deplina a persoanei juridice ia sfarsit odata cu

incetarea acestui subiect de drept. Calitatea de subiect de drept a persoanei

juridice este organic legata de prezenta capacitatii de folosinta si, invers, fara

capacitate de folosinta deplina nu poate exista persoana juridica.


In ipoteza in care persoana juridica intra in procesul de lichidare, capacitatea

de folosinta deplina se restrange, unitatea in lichidare nemaiputand desfasura

activitate pentru realizarea scopului sau. De la data hotararii dizolvarii si pana

la radiere persoana juridica va putea desfasura activitatea numai in vederea

realizarii drepturilor patrimoniale si platii datoriilor fata de alte persoane.

Aceasta capacitate de folosinta ,,restransa' inceteaza definitiv la radierea

persoanei juridice din registrul in care a fost inmatriculata.













9. Sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de


folosinta
















Nerespectarea normelor legale privitoare la capacitatea de folosinta a

persoanei juridice poate avea loc in doua forme, astfel:



- incheierea actului juridic in lipsa capacitatii de folosinta. Se stie ca una

din conditiile de valabilitate a ctului juridic civil este capacitatea de a incheia

actul. Incheierea unui act juridic civil de catre un element component al

structurii organizatorice a persoanei juridice sau de catre o unitate care se

gaseste in faza dobandirii personalitatii sau a lichidarii, va atrage nulitatea

absoluta a actului juridic civil respectiv





- incheierea actului juridic civil cu incalcarea principiului specialitatii

capacitatii de folosinta a persoanei juridice se sanctioneaza, de asemenea cu

nulitatea absoluta.

















BIBLIOGRAFIE















1. Iosif R. Urs ,  Smaranda Angheni , ,,Drept civil. Partea generala.


Persoanele. Volumul I', Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000


2. Colectiv de autori , ,,Tratat de drept civil. Volumul al II-lea', Editura

Academiei R.S.R. , Bucuresti, 1967





3. Ion Dogaru , ,,Drept civil. Tratat. Volumul al II-lea' , Fundatia Europeana

Titulescu , Craiova, 2000






4. A. Ionascu , ,,Drept civil. Partea generala', Editura Didactica si


Pedagogica , Bucuresti, 1963






5. Constantin Statescu , ,,Drept civil', Editura Didactica si



Pedagogica , Bucuresti, 1970


















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani