Proiect organizatii criminale - Criminalitatea violenta, coruptia, crima organizata, Recrudescenta violentei in societatea contemporana referat





 

INTRODUCERE

Criminalitatea violenta, coruptia, crima organizata.

Recrudescenta violentei in societatea contemporana.

39412nme53tcl6b Evolutia societatilor contemporane evidentiaza faptul ca desi s-au intensificat masurile si interventiile institutiilor specializate de control social impotriva faptelor de delicventa si criminalitate, in multe tari se constata o recrudescenta si o multiplicare a delictelor comise cu violenta si agresivitate precum si a celor din domeniul economic si financiar-bancar, frauda, santaj, mita si coruptie.



39412nme53tcl6b Reprezentand o problema sociala a carei modalitate de manifestare si solutionare intereseaza atat factorii de control social (politie, justitie, administratie) cat si opinia publica. Asemenea de delicte si crime comise prin violenta si coruptie tind sa devina deosebit de intense si periculoase pentru stabilitatea si securitatea institutiilor, grupurilor si indivizilor; fiind asociata de multe ori cu cele de crima organizata, terorism si violenta institutionalizata, specifice, ”subculturilor” violentei si crimei profesionalizate.

39412nme53tcl6b Desi cauzele recrudescentei violentei si crimei organizate sunt dificil de identificat si explicat datorita existentei unor diferente sensibile in ceea ce priveste amploarea si intensitatea lor de la o tara la alta; majoritatea specialistilor si cercetatorilor considera ca sursele acestor fenomene rezida in perpetuarea unor structuri politice, economice si normative deficitare, in mentinerea si accentuarea discrepantelor sociale si economice dintre indivizi, grupuri si comunitati si intensificarea conflictelor si tensiunilor sociale si etnice.

39412nme53tcl6b Dificultatile intampinate in definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt determinate atat de varietatea formelor de violenta si crima violenta intalnite in diverse societati cat si de diferentele in ceea ce priveste sanctionarea si pedepsirea acestora, mai ales ca, de multe ori, violenta acopera o gama larga de comportamente individuale si sociale ce tin de propria lor etiologie. Totodata, aprecierea si definirea violentei se face in functie de anumite criterii istorice, culturale si normative, de ordinea sociala existenta la un moment dat intr-o anumita societate, de anumite interese politice si sociale, dar si in functie de anumite criterii si contexte subiective si accidentale, care sunt insa relative spatial si temporal (atat de la o societatea la alta cat si de la o perioada la alta).

39412nme53tcl6b Violenta nu constituie totusi, un fenomen nou, aparitia si evolutia ei fiind strans legata de evolutia indivizilor, grupurilor, organizatiilor si societatilor umane.

39412nme53tcl6b Pentru acest motiv unii cercetatori si specialisti considera ca violenta reprezinta o permanenta umana, fiind intens legata de esenta umana si de functionarea societatii.

39412nme53tcl6b Ea este amplificata in prezent de acte de terorism si crima organizata, comise cu scopul de a inspira frica, spaima si groaza in randul opiniei publice, dar si o serie de delicte si crime, ce violeaza drepturile si libertatile individului (omoruri, asasinate, violuri, jafuri, agresiuni fizice). Alaturi de violenta primitiva, ocazionala, pasionala sau utilitara se constata amplificarea si proliferarea violentei rationale, specifica crimei organizate si organizatiilor criminale profesioniste.

39412nme53tcl6b Asistam la o asa numita ”internationalizare” a violentei si crimei organizate la nivelul diferitelor societati, state si natiuni prin aparitia si proliferarea unor noi tipuri de delicte si crime, ce transgreseaza si interpenetreaza noi forme de prevenire, combatere si neutralizare a violentei si crimei organizate la nivel national si international.

39412nme53tcl6b Dezvaluirea cauzelor fenomenului infractional nu poate fi realizata decat printr-o cercetare care sa exploateze toate laturile acestui fenomen. Sunt necesare in acest sens investigatii cu caracter sociologic, psihologic, juridic, psihiatric, biologic si antropologic.

39412nme53tcl6b Afirmarea caracterului complex biopsihosociolegal al criminalitatii si inlaturarea, prin acest concept, a sustinerilor biologizante, psiho-sociologizante, corespunde realitatii obiective si reprezinta una din premisele majore necesare cercetarilor criminologice fundamentale in scopuri profilactice.

Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA INTELESUL DE ORGANIZATII CRIMINALE

1.1 Definirea conceptului de organizatie criminala

1.1.1”Crima organizata” sau „organizarea crimei”?

39412nme53tcl6b Unii specialisti neaga existenta unei organizatii nationale a crimei. Autori ca Daniel Bell, John Coublin sau Francis Janni indica existenta unor grupuri de infractori care vin in conflict atunci cand savarsesc infractiuni intr-un anumit teritoriu. De asemenea se neaga realitatea unui model de organizare formala a grupului.

39412nme53tcl6b Opiniile cum ar fi ca organizatiile criminale secrete nu sunt organizatii formale de tipul corporatiilor de afaceri, ci sunt sisteme sociale traditionale, organizate pe baza valorilor culturale ce nu au nimic in comun cu calitatile birocratiei moderne sau cum ca aceste organizatii seamana cu o intreprindere sau o conspiratie straina, etnica, au fost dezbatute intens, mai ales dupa anii ’20 ai secolului nostru.

39412nme53tcl6b Opiniile raman impartite, cu toate acestea se considera ca ”crima organizata” sau „organizarea crimei” desemneaza concepte si realitati diferite a caror rezolvare are nu numai o relevanta teoretica, ci si implicatii practice in strategia de prevenire si combatere a criminalitatii.

39412nme53tcl6b „Organizarea crimei” difera de ”crima organizata” deoarece:

▪ structura ierarhica rigida este inlocuita de un sistem interrelational flexibil si eficient.

▪ nu intotdeauna violenta este cea mai buna cale de inlaturare a persoanelor incomode(ex.: schimburi de functie)

▪ infiltrarea in sferele de decizie nu este necesara, infractorii insisi se afla in aceste sfere.

▪ prejudiciul social este cu atat mai mare cu societatea este putin constienta ca ”organizarea crimei” se repercuteaza in mod catastrofal asupra nivelului sau de trai.

1.1.2 Definitia organizatiei criminale.

39412nme53tcl6b In contextul marilor schimbari politice si sociale contemporane, al dezechilibrelor internationale si al proceselor tensionate determinate de acestea, noile forme de criminalitate au luat o amploare deosebita mai ales in tarile aflate in tranzitie la economia de piata.

39412nme53tcl6b O organizatie criminala, prin modul sau de structurare, flexibilitatea si deosebita capacitate de infiltrare in zonele vitale ale politicului si economicii, prin intinderea sa mondiala rapida, prin recursul neconditionat la violenta, coruptie si santaj, reprezinta un pericol direct si de mare actualitate, o sfidare la adresa societatii mondiale.

39412nme53tcl6b Definitia:- insemnul de organizatie criminala semnifica activitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, in scopul obtinerii unor importante venituri ilicite la cote deosebit de ridicate.

39412nme53tcl6b Codul lor moral presupune un deosebit simt al demnitatii individuale si pretinde o tacere liber consimtita in problemele secrete. Acest sistem dainuie de foarte mult timp si este respectat cu rigurozitate. Specificul local a fost daltuit de-a lungul secolelor ca efect al rezistentei la umilintele provocate de cuceritorii straini, de guvernarile locale rapace si de jaful bandelor de raufacatori autohtoni.

39412nme53tcl6b In conceptia Interpol-ului, organizatiile criminale ar putea fi impartite in patru mari grupe distincte:

a) Familiile mafiei, constituite pe structuri ierarhice stricte, norme interne de disciplina, un cod de conduita si o diversitate mare de activitati ilicite ( familiile italiene, americane, columbiene )

b) Organizatiile profesionale a caror membrii se specializeaza in una sau doua tipuri de activitati criminale ( furtul si traficul de masini furate, rapiri de persoane )

c) Organizatii criminale constituite pe criterii tehnice, care sunt rezultatul unor imprejurari specifice precum inchiderea granitelor, circulatia dificila peste frontiere, expansiunea geografica ( triadele, yakuza, jamaicanii ).

d) Organizatii teroriste internationale care practica asasinatul, deturnarea de avioane, rapirea de persoane etc., sub diferite motivatii politice, militare, religioase sau rasiale.

1.2 Caracteristici.

 

39412nme53tcl6b Spre deosebire de actiunile unor indivizi care, ocazional, se asociaza pentru a comite infractiuni , o organizatie criminala constituie o asociatie premeditata, conceputa pana la cele mai mici detalii in ceea ce priveste rolul si modul de actiune al celor ce o constituie. Efectele sale: secatuirea puterii societatii, amenintarea stabilitatii guvernarii, determinarea cresterilor taxelor, periclitarea securitatii individuale si colective, controlul exercitat asupra sindicatelor si influentele asupra structurilor de putere politica si economica.

39412nme53tcl6b In varianta clasica a unei organizatii criminale pot fi o serie de trasaturi specifice:

a) STRUCTURA – membrii retelei au sarcini si responsabilitati in functie de pregatirea si abilitatea specifica a fiecaruia. Insa si structura se caracterizeaza prin ierarhie stricta si autoritate.

39412nme53tcl6b O organizatie criminala implica coordonarea unui numar de persoane in planificarea si executia actelor ilegale.

39412nme53tcl6b Conform teoriei lui Donald R. Cressy, organizatiile criminale dispun de o structura si organizare formala, chiar birocratica care se prezinta astfel:

BOSS(cap)

39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b

Adjunct(sottocapo)

Om de legatura cu restul retelei

Consilier

39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b

Locotenent

Sindicate, uniuni de munca

Locotenent

camata

Locotenent

narcotice

Locotenent

Jocuri de noroc

Locotenent

-Comandant al grupului de active

-Impune ordinea interioara

-Regleaza conturile cu adversarii

39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b 39412nme53tcl6b soldati

b) ERMETISM SI CONSPIRATIVITATE. Aceasta trasatura deriva atat din vechea origine socio-culturala a fenomenului cat si din necesitati obiective determinate de nevoia de autoprotectie, de evitare a penetrarii propriilor randuri de catre organismele abilitate prin lege.

39412nme53tcl6b Intr-o alta opinie avizata, pericolul grav pe care il reprezinta aceste organizatii criminale deriva din subcultura sa arhaica, mult mai interiorizata si mai bogata, tradusa din selectarea riguroasa a recrutilor si din capacitatea de fier de a impune membrilor sai reguli neiertatoare de conduita care sunt fara exceptie respectate.

39412nme53tcl6b Discretia si respectarea legii tacerii omerta, sunt calitati indispensabile pentru fiecare membru al unor astfel de organizatii. Componentii lor risca sa fie eliminati fizic in caz de tradare.

39412nme53tcl6b In ultimii ani, ca urmare a eforturilor depuse in plan national si international, un numar important al capiilor organizatiilor criminale au fost capturati si deferiti justitiei. Unii dintre ei au vorbit. Ca urmare regula conspirativitatii s-a intarit si mai mult, limitand la minimum atat legaturile intre membrii retelei cat si circulatia de informatii in interiorul retelei, sau asupra severitatii selectiei de noi membri.

c) FLEXIBILITATE,RAPIDITATE SI CAPACITATE DE INFILTRARE. In timp organizatiile criminale de tip mafiot au dovedit o extraordinara capacitate de adaptare atat in privinta domeniilor preferate de activitate, cat si la conditiile concrete, social-politice si istorice din tarile in care s-au constituit.

39412nme53tcl6b Plecand de la domenii minore ale economicului, organizatiile criminale au ajuns sa coordoneze cea mai mare parte a traficului mondial cu stupefiante, arme, munitii, sa fie proprietare ale unor banci si societati de holding, sa detina hoteluri, cazinouri si terenuri petrolifere sa se implice in metode moderne ale crimei, cum ar fi frauda financiar- bancara, spalarea banilor si criminalitatea informatica.

39412nme53tcl6b In scopul atingerii obiectivelor proprii, structurile organizatiilor criminale s-au implicat in lumea finantelor, in politica, in justitie si politica.

d) CARACTERUL TRANSNATIONAL AL ORGANIZATILOR CRIMINALE.

39412nme53tcl6b Deschiderea larga a frontierelor, elaborarea unei legislatii extrem de permisive factorului extern, slaba dezvoltare economica, instabilitatea politica si coruptia din tarile sarace au creat oportunitati si brese exceptionale pentru expansiunea si mondializarea organizatiilor criminale.



e) ORIENTAREA SPRE PROFIT. Aceasta trasatura caracterizeaza activitatea organizatiilor criminale. Castigul este realizat prin mentinerea monopolului asupra domeniilor in care isi desfasoara activitatea: traficul cu narcotice, jocurile de noroc, pornografia, prostitutia, traficul cu arme, etc.

f) UTILIZAREA FORTEI. Este esentiala in atingerea propriilor obiective si se manifesta prin intimidare, santaj, coruptie si violenta. Aceste metode sunt utilizate in doua directii:

  1. In primul rand, pentru a mentine disciplina in interiorul propriei structuri. Odata patruns in ”interior”, recrutul invata ”codul onoarei” si legea tacerii-omerta siciliana. Indiscretia sau tradarea sunt pedepsite cu moartea, indiferent daca structura criminala se numeste Mafia, La Cosa Nostra, Yakuza, Triade, etc.

2) Pentru a pedepsi acele persoane care nu se supun cerintelor si intereselor criminale sau actioneaza impotriva lor.

1.3 Codul comportamental

 

39412nme53tcl6b ”Imaginea clasica a organizatiilor criminale arata faptul ca supravietuirea unei structuri de acest tip este problematica daca comportamentul membrilor sai nu este nici previzibil nici in conformitate cu evaluarile si asteptarile fiecaruia dintre indivizii care compun organizatia.”

39412nme53tcl6b Regulile de conduita ajuta la stabilirea conformismului si a previzibilitatii. Sanctiunile pentru incalcarea lor ajuta la mentinerea si supravietuirea organizatiei. Intre regulile luate in seama se numara: pastrarea secretului, prioritatea acordata mai intai organizatiei si apoi individului, interzicerea luptelor interne, indiferent de motiv, interzicerea actiunilor care produc oroare populatiei ( ex. Rapirile ).

39412nme53tcl6b

1.4 Domenii de actiune

39412nme53tcl6b Comunitatea internationala a fost pusa in fata unei economi ”subterane” de mare anvergura, caracterizata prin infiltrarea pietelor economico-financiare de catre structurile criminale in incercarea acestora de a prelua controlul asupra unor importante sectoare economice interne si internationale. Procesul este vast, bazat pe tranzactii financiare globale in continua crestere. Pietele financiare internationale cuprind in fiecare zi in valoare de sute de miliarde de dolari, din care numai o mica parte par a fi operatiuni de comert licit. Restul se bazeaza pe capital speculativ, lichid si semilichid, investit pe termene scurte si care garanteaza anonimatul investitorilor.

Transnationalizarea celor mai mari banci, eliminarea restrictiilor si al controlului asupra investitiilor straine, dezvoltarea tehnologiei electronice de transmitere a informatiilor financiare constituie parte din cei mai importanti factori ce determina cresterea acestei imense mase monetare speculative. Amploarea acestui fenomen, cat su complexitatea lui , sunt de natura sa descurajeze orice incercare de control statal si creeaza conditiile propice de marcare a banilor proveniti din afaceri ilicite precum traficul de droguri, arme, carne vie, cu autoturisme de lux furate, escrocherii, camata, taxa de protectie etc.

Capitolul II. ORGANIZATII CRIMINALE MAFIOTE

 

2.1 Mafia Italiana

 

39412nme53tcl6b Ce este de fapt Mafia? Intr-o prima opinie universal acceptata, Mafia ar reprezenta o organizatie secreta, constituita in anul 1282, in timpul unei revolte, cunoscuta sub numele ”Viespile Siciliene” indreptata impotriva ocupantilor francezi. Astfel, termenul de Mafia ar corespunde prescurtarii de la ”Morte Alla Francia, Italia Anela” ( Moarte Frantei, striga Italia ) .Pentru a rezista invadatorilor si pentru a organiza lupta de rezistenta, un grup de sicilieni a initiat un nucleu care apara comunitatea, pedepsea talharii si raufacatorii, ignorand legea straina. De-a lungul timpului, aceasta organizatie, aceasta organizatie secreta a evoluat negativ, degenerand in criminalitate si violenta.

39412nme53tcl6b Conform altor opinii, la jumatatea secolului trecut, originile Mafiei, ca si ale Camorrei, s-ar afla la inceputul secolului al-XIV-lea. Ne gasim in fata unor mici intreprinzatori care folosesc forta- chiar si pe cea colectiva- pentru a delimita si apara spatii de activitate, in primul rand in fata celor de pe aceiasi treapta cu ei, si apoi in fata oricui altcineva ( comercianti, proprietari ).

39412nme53tcl6b Capacitatea de folosire a violentei este o calitate profesionala, ceea ce ii apropie de pastori, de paznicii de terenuri, de un intreg univers popular dispus sa foloseasca orice mijloace pentru a supravietui sau pentru a urca o treapta pe scara sociala.

39412nme53tcl6b Din acest grup care incepe sa se formeze in interiorul Siciliei se va desprinde primul nucleu al structurii ”familia”. Aceasta s-a transformat in cursul secolului al XIX, intr-o clasa conducatoare, datorita afacerilor pe care le practica, o lume care isi va baza exercitarea puterii pe afisarea prestigiului si al bogatiei. Dar aceasta putere pare conditionata de detinerea unei forte militare mai mult sau mai putin ostentative, necesara pentru supravegherea fortei de munca, cat si pentru gestionarea afacerilor, precum si pentru siguranta persoanelor importante expuse pericolului rapirilor.

39412nme53tcl6b Aici apare un alt nivel de comportament mafiot. Pentru a-si afirma propria lege, ”familia” prefera sa foloseasca o politie privata, formata din oameni dispusi sa faca pentru stapanii lor, treburile ”murdare” sau sa insarcineze in acest scop delicventi dati in urmarire, cu care au fost stabilite relatii de ”patronage”. Si unii si alti sunt numiti „mafioti” de catre contemporani.

39412nme53tcl6b In numeroase regiuni, aristocratii si burghezii, familii si partide se obisnuiesc sa-si rezolve conflictele prin forta armelor. Intr-o oarecare masura , aceste conflicte par gandite pentru a permite clasei conducatoare vechi sau noi sa inarmeze ,sa foloseasca si sa mentina sub control ceea ce sursele actuale numesc patura ”raufacatorilor” .

Violenta serveste drept mijloc pentru cladirea daca nu a unei noi civilizatii, cel putin a noi echilibre politice si sociale.

39412nme53tcl6b Termenul si conceptul de Mafie apar abia la sfarsitul ”tulburarii” numite RISORGIMENTO. Dupa anul ’65, functionarii de dreapta ii numesc ”mafioti” pe talhari si pe cei ce se sustrag de la executarea stagiului militar, pe cei ce se opun ordinii politice si sociale, pe capii partidelor municipale si pe micii delicventi din sate si orase. Termenul ”camerrista” sta alaturi de celalalt, fara a se repezi in mod special la caracterul regional .Uneori termenul ”camorra” se refera la organizatii criminale urbane, pe cand ”mafia” pare sa indice un fenomen de tip rural.

39412nme53tcl6b Intr-o acceptiune foarte raspandita in prezent, Mafia, ar corespunde criminalitatii regionale siciliene, Camora, ar corespunde criminalitatii regionale Campania. Pentru simetrie, mass-media au introdus recent un termen pentru criminalitatea calabreza, cel de N’drangheta. Formularile obisnuite alatura delicventa comuna cu cea organizata si cu o elita criminala originara din Sicilia occidentala pe care ne-am obisnuit sa o numim cu titulatura sa Cosa Nostra. Putem adauga si alte termene prezente in lume: mafia americana, considerata ca derivand direct din cea siciliana dar care in realitate nu are acelasi caracter rigid, regional, apoi mafia chineza, cea columbiana, ruseasca, etc.

39412nme53tcl6b Termenul capata acceptiuni mai largi. El se poate referi la influenta acelor asociatii secrete si indica un strins raport intre politica, afaceri, criminalitate, ilegalitate sau coruptie, sustinere a anumitor politicieni, inselatorii electorale, incapacitatea de a aplica legea in mod impartial.

39412nme53tcl6b Mafia este apreciata drept cea mai puternica organizatie criminala, nu numai datorita numarului mare de membri, ci mai ales ca urmare a structurii sale si a capacitatii ei de a dezvolta strategii unitare, in ciuda articulatiei complexe a retelei sale operationale. Prin caracteristicile sale, Mafia este singura organizatie criminala italiana care ofera un model criminal valabil la nivel international.

39412nme53tcl6b Dificultatile intampinate in delimitarea subiectului au determinat literatura sa-l reduca la contextele economice si culturale, subliniind, ca de obicei, caracterul ierarhic al caesteia. Primi analisti ai problemei, imediat dupa 1860, au considerat ca mediul sicilian era puternic afectat de arhaism. Si totusi la o suta de ani dupa aceasta, desi contextul s-a modificat in toate elementele sale, ne aflaminca in fata a feea ce numim „Mafia” si incercam sa intelegem cum cum anume a supravietuit modernizarii acest fenomen tipic in aparenta pentru un univers traditional.

39412nme53tcl6b Chiar si rapoartele comisiei antimafia se refera la un trecut de peste o suta de ani sau fac apel la istoriografie care descrie studiul ultimilor doua secole ca fiind o societate semifeudala, eminamente agrara si latifundiara, imobila din punct de vedere economic si social, traversata de un singur val de inoire, miscarea taraneasca, contestata de clasele conducatoare si de mafie, aparatil lor militar.

39412nme53tcl6b In istoria interpretarilor mafiei, a luptei impotriva acesteia revine in mod ciclic ideea conform careia „modernismul ( reforma agrara, industralizarea, scolarizarea, instaurarea unor obiceiuri sexuale libere ) ar trebui sa distruga fenomenul impreuna cu spoiala sa de cultura, schema care a facut obiectul propagandei stangii in ani de dupa razboi si reluata cu unele instrumentalizari de aproape toata lumea, cu scopul de a abtine mai multe fonduri, mai multe posibilitati de administrare a resurselor etc.

39412nme53tcl6b Multi au crezut ca mafia va disparea atunci cand in interiorul pustiu al insulei se va fi auzit fluieratul locomotivei, dupa acesta se va vorbi de zgomotul avionului de bip-ul computerului.

39412nme53tcl6b Progresul economic nu intra neaparat in contradictie cu fenomenul de tip mafiot, nici termenul imobilitate nu poate fenomenul si contextul acestuia. Cu ani in urma, mafia latifundara a secolului trecut era considerata nu atat ca o expresie a puterii baronilor, cat un instrument al grupului social intermediar al celor care inchiriau ( vatafi ) si care pe parcursul dezagregarii de durata a economiei si a puterii feudale, dezvolta o capacitate de intimidare exercitata ascendent si descendent cu ierarhia sociala. Mai mult chiar mafiotii care par sa reprezinte cel mai bine modelul traditional mediaza transferul de terenuri de la proprietari la tarani, supravegheaza miscarile colective de dupa cele doua razboaie mondiale nu sunt gardieni, ci ciocli ai feudei, cu un rol inimaginabil dincolo de procesele de modernizare politica si sociala ale sec. XX. Teza conform careia tipul de coercitie extra-legala numit mafia ar servi pentru asigurarea subordonari taranilor se dovedeste ineficienta.

39412nme53tcl6b De ce contextul economic, social si politic la care se face referire este cel latifundiar? Este vorba de considerare fenomenului ca un reziduu mai mult sau mai putin feudal. Se poate inregistra insa compatibilitatea dintre mafie si dezagregarea posesiunilor latifundiare, dintre mafie si gradul ridicat de integrare pe bogatele piete internationale si chiar transoceanice.

39412nme53tcl6b Deseori ne aflam in fata unor sectoare si a unor momente de dinamism economico-social.

39412nme53tcl6b In multe din aceste cazuri, mafiotii desfasoara activitati legale, ale caror monopol este garantat de violenta, prin tehnici care merg de la intimidarea verbala la cea fizica, ajungand pana la eliminarea rivalilor, a tradatorilor, a martorilor. Criminalitatea comuna ofera nu doar o baza de recrutare pentru familiile mafiote, ci constituie insasi ratiunea existentei acestora. Inca din perioada bourbonica se inregistreaza practica ambigua a „compozitiilor” tratate intre victima si autorul delictului mediate de inalti exponenti ai delicventei, profesionisti sau capi, care rapeau ordinii legale puterea de a pedepsi crimele, experienta larg raspandita chiar si in zilele noastre. Asa cum in sec. XIX amenintarea banditilor era folosita pentru ai convinge pe proprietari sa incredinteze mafiotilor paza propriilor terenuri, astazi comerciantii sunt determinati de riscul unui jaf sau al extorcarii, sa plateasca” asigurarea mafiota.

39412nme53tcl6b Mafia reprezinta intotdeauna un aparat al ordinii dar ea presupune si o dezordine sociala si criminala ce trebuie tinuta sub control.

39412nme53tcl6b Ne referim nu doar la acelasi termen ci la acelasi subiect, in ceea ce priveste atat trecutul cat si prezentul. Intalnim insa si discontinuitati evidente dintre care cea mai grava este raspandirea geografica a organizatiilor de tip mafiot. Chiar si in zonele traditionale „infectate” problema continuitatii istorice se pune in mod diferit..

39412nme53tcl6b Mafia siciliana ramane de peste o suta de ani in lumina reflectoarelor, chiar daca s-ar putea demonstra ca fenomenele indicate sub acest nume au intotdeauna un grad ridicat de omogenitate. Camorra este prezenta in anumite momente de timp si s-ar putea spune cu o serie de flash-uri perioada de dupa unificare. Acelasi lucru este valagil pentru Calabria si pentru fenomenul numit „picciolteria”, aparut pe neasteptate si reprimat in mod brutal la inceputul secolului XX.

39412nme53tcl6b Adeste consideratii pun sub semnul intrebarii teoria care considera comportamentul mafiot o consecinta directa a culturii sicliene (in sens antropologic) ,cultura care ar fi caracterizata de neincrederea in organele statului si deci de obiceiul de a-si face singura dreptate, de simtul onoarei, sustinerea politica, caracterul familiar care sustrage individul de la perceperea responsabilitatii sale fata de o societate mai larga decat cea primara.

39412nme53tcl6b Nu se intentioneaza sa se inlature elementul cultural din explicarea acestui fenomen social. Trebuie sa se distinga fenomenul de contextul sau, analizad modul in care mafia isi insuseste codurile culturale, le instrumentalizeaza, la modifica, le transforma intr-un adeziv pentru propria rezistenta; sa nu uitam de refuzul conceptului de impersonalitate a legii si a statului de drept fata de politisti si de colaboratorii acestora, sentimente larg raspandite taranii, burghezii si aristocratii din Sicilia secolelor XIX si XX, dar folosite de mafie in functie de propriile scopuri. Acestea se reflecta uneori asupra unei mafii moderate, protectoare, linistitoare si traditionale promovate chiar de mafioti sau de aparatorii acestora in interiorul sau in afara tribunalului, de politicieni interesati de apararea „bunului nume” al Siciliei, de magistrati neatenti.



39412nme53tcl6b Mafia ar fi un obicei, un comportament, o traditie si nu o organizatie. Unii analisti sustin ca reteaua relatiilor de rudenie, clientela si prietenie a diferitilor capi ai mafiei ar fi de ajuns pentru a schita structura grupului mafiot. Acesta ar fi o forma prin care se exprima inrudirea, prietenia afacerile. Grupul mafiot ar reprezenta o microstructura instabila si nesupusa formalizarilor impuse de legaturile asociative.

39412nme53tcl6b Totusi la granita dintre secolele XIX si XX doi politisti criminalisti, Giussepe Alougi si Antonio Cutrera, suprapuneau peste analiza mentalitatii insulare ( onoarea, complicitatea ), cea a asociatiilor mafiote care incepeau sa fie descoperite: organizatii mari, puternice, bine structurate, capabile sa-si promoveze operatiunile pe termen lung si pe spatii mari, nevoite sa se diferentieze de restul societatii prin juraminte si ritualuri de afiliere complexe.

39412nme53tcl6b Pana acum, gruparile mafiote au fost considerate niste monoide , fara usi sau ferestre. Dar pentru a mentine relatiile cu mediul politic si cu institutiile acestora, pentru a controla traficul, dar mai ales pentru a indeplini functia de control si dirijare a criminalitatii, acestea trebuie sa fie conectate intre ele, astfel sporeste complexitatea structurii lor organizatorice.

39412nme53tcl6b Fascinata de contextul lor rural si „primitiv” literatura recenta a ignort aproape complet elementele primordiale considerate ca fiind centrul infectiei scoase in evidenta de multe lucrari din secolul XIX. Cultura (1900) afirma ca „aici, in capitala insulei siciliene si campia sa carbonizata isi are sediul adevarata mafie, mafia legendara, mafia marilor procese pentru crima care prin delictele sale a instaurat teroarea, initiind astfel istoria criminalitatii siciliene”.

39412nme53tcl6b Mai intai experientele si sectoarele de interventie apoi locurile si grupurile, in fine organizarea. Inserarea intr-un lant migratoriu transoceanic, practicarea unui comert pe distante mari au creat o mentalitate si o capacitate adecvate pentru contrabanda cu diferite marfuri si droguri. Mafiotii stiu sa creeze contracte externe necesare pentru efectuarea acestui trafic. Toate aceste experiente se adauga unei structuri organizatorice, care din una teritoriala, se extinde in in spatiu si timp, oferind noi spatii si puteri pentru noi oportunitati de profit, expansiune coraborata si cu o rezistenta deconcertanta a grupurilor familiale si criminale, a ariilor de influenta, in unele din acestea puterea familiilor durand de mai bine de un secol, secol in care totul s-a schimbat in economie, in societate, in politica, iar modalitatile de impartire a teritoriului sunt asemanatoare acelora ce au fi putut fi individualizate si mentionate inca de la inceputul secolului XIX.

39412nme53tcl6b Totusi, toate aceste elemente ale organizatiilor de tip mafiot nu ofera o stabilitate globala, cu o conducere omnipotenta. Diferitele grupuri, se afla in permanenta in relatii de conflict major, din motive derivalitate si de ierarhie, de aici si luptele care, in mod ciclic, redeseneaza echilibrele. Organele conducatoare sunt la randul lor instabile, amenintate de pericolul destramarii datorat conflictelor interne, ramanand mult timp inoperante, insasi raza teritoriala a autoritatii lor se defineste in functie de imprejurari. In alte parti tendintele de centralizare inca mai putin pronuntate.

39412nme53tcl6b Toate aceste grupari criminale, care, desi ca traditie si in ciuda conflictelor dintre diverse grupuri ce au macinat constant structurile organizatorice ale acestora, au continuat sa se dezvolte dea lungul anilor, ajunand sa influenteze viata politica, mass-media, administratia publica, justitia si economia afectand in mod serios bazele ordinii sociale.

39412nme53tcl6b Odata cu marirea numarului de membri si sporirea mijloacelor financiare de care dispuneau, dar mai ales odata cu extinderea zonei de influenta in mediul urban, asociatiile mafiote italiene au obtinut suprematia si controlul formelor cele mai periculoase ale criminalitatii, depasind de mult granitele regionale traditionale: Cosa Nostra, Camora in Campania si N’drangheta in Calabria.

2.1.1. Cosa Nostra

39412nme53tcl6b Mafia siciliana COSA NOSTRA este o structura bine articulata si in acelasi timp unitara si organizata piramidal ierarhic avand la baza „familia” care controleaza o parte determinanta din teritoriu in care opereaza sau pe care il domina.

39412nme53tcl6b Locul unde a luat nastere faimoasa organiza este Sicilia, un teritoriu al actualei Italii care a fost de mai multe ori sub dominatie straina si care nu si-a dobandit independenta fata de asupritori decat in secolul XVIII.

39412nme53tcl6b Actuala mafie a lut nastere si s-a organizat dupa structurile actuale in anul 1282, miscarea mafiota pentru izgonirea cruzilor normanzi francezi, avea ca motto „Morte ai Francezi Italia Anela”, prescurta MAFIA.

39412nme53tcl6b Primele semne ca mafia incepe sa devina o organizatie criminala apar in anu 1893, odata cu aparitia asa numitelor „cosche” (cete) ale mafiei. In aceasta perioada aproape toate proprietatile feudale intra pe mana arendasilor mafioti, care mai tarziu vor deveni chiar ei proprietari ale acestora. Acesti arendasi aveau putere absoluta asupra pamanturilor si ei erau adevaratii proprietari ai pamanturilor, desi plateau o cota nubililor italieni. Taranii incep sa-i urasca pe mafiotii transformati din salvatori in calai.

39412nme53tcl6b Mafia din Sicilia are o structura piramidala si este prezentata infigura urmatoare.

39412nme53tcl6b „Familia” este celula de baza a Mafiei. Foeta familiei este asigurata de numarul membrilor ei si de prieteniile cu persoane sus-puse pe care seful reuseste sa le stabileasca. Cu cat persoanele sunt mai influente, cu atat mai mare este interesul Mafiei de a le capta prietenia. La baza Mafiei Siciliene se afla „oameni de onoare” sau soldati constituiti in grupe de cate zece oameni. Soldatii aleg sful numit reprezentant, caci apara interesele familiei, acesta la radul lui isi alege un adjunct si unul sau doi consilieri ( locotenenti ). Intre sefi si „oameni de onoare” se impun „capo decina”, seful zecimii. Sefii familiilor desemneaza un sef al provinciei, un reprezentant al provinciei. Orasul Palermo este o exceptie, el desemnand un singur „capo mandamenta”, dar avand puterea de a intra in „Cupola”.

Comisia sau Cupola Regionala

39412nme53tcl6b

Reprezentant

Reprezentant

Comisia Provinciala

Comisia Regionala

Capo Mandamento

Capo Mandamenta

Capo Familia

Capo de Familia

Cappo Decina

Capo Decina

Oameni de Onoare sau Soldati (picciotu sau n’tine)

39412nme53tcl6b Figura centrala a Mafiei este seful. Prin denumirea de „nas” se sublineaza in mod evident pozitia majora a acestuia fata de marea masa a mafiotilor, el este persoana care a cununat sau a botezat pe majoritatea celor din organizatie. Pentru a ajunge un „nas” sicilian, trebuie ca acesta sa foarte bogat si foarte respectat, lucru mai important decat bogatia. Un capo mafia trebuie sa fie indraznet, rece, vivlean si violent in acelasi timp, trebuie sa aiba minte si mai ales „mana” (in sens simbolic, adica sa fie autoritar, iute si puternic daca situatia o cere). El trebuie sa stie sa taca si sa-i asculte pe toti supusii si pe cei care ii cer ajutorul, in afara cazului cand trebuie sa intervina.

39412nme53tcl6b Nu se amesteca direct in treburile „marunte” ale familiei pe care o conduce, nu tebuie sa fie arogant (aroganta pentru mafioti este echivalentul prostiei), sa aiba prin excelenta atitudine de „impaciuitor”, de sfatuitor, de om mariminos.

39412nme53tcl6b Un adevarat „nas” nu va purta niciodata arma, exista destui mafioti de grad inferior care sa o foloseasca Si sa execute orbeste ordinele date de capo-mafia

39412nme53tcl6b Pentru a intra in organizatie trebuie depus un juramant de credinta care va face ca noul membru sa aiba acces la toate bunurile comune ale Mafiei si sa beneficieze de un mare suport din partea acesteia, datorita influentelor si relatiilor pe care o are in societate. Juramantul odata depus va insemna si un numar insemnat de obligatii.

39412nme53tcl6b Odata intrat in organizatie mafiotul nu o va putea parasi niciodata. O caracterizare foarte buna a apartenentei la Mafie a fost facuta de un cunoscut sef mafiot sicilian, Nino Salvo: „Mafia este ca un trandafir frumos, dar plin de spini”.

39412nme53tcl6b Juramantul de intrare in Mafia siciliana este la fel de sute de ani si ritualu primitiv este neschimbat. Reprezentantul familiei aduce la cunostinta noi lor oameni de onoare, regulile care guverneaza organizatia. Ii previne pe noii veniti ca mai au timp sa renunte la initiere si le repeta obligatiile ce degurg din apartenenta la Mafie:

1)Sa nu furi si sa nu exploatezi prostitutia!

2)Sa nu te atingi de nevestele celorlalti oameni de onoare!

3)Sa nu ucizi un om de onoare!

4)Sa nu tradezi nimic politiei!

5)Sa nu te certi cu un camarad si sa mainifesti totdeauna un comportament serios si corect!

6)Sa respecti un secret absolut in ceea ce priveste Mafia in fata strainilor!

7)Sa eviti sa te prezinti singur altor oameni de onoare!

Dupa aceasta ii ivita sa-si alega un nas dintre cei prezenti in incapere. De obicei participa doar un sef de familie, iar alegerea se face dintre oamenii de onoare ai acestuia, apoi are loc ceremonia juramantului. Ea consta din ai intreba pe fiecare cu ce mana trage. I se inteapa apoi indexul mainii respective, si cu picatura de sange care tasneste din deget este atinsa icoana Madona Bunei Vestiri, care se supun ca este patroana Mafiei si se serbeaza pe 25 Martie. Apoi se da foc icoanei si initiatul o trece dintr-o mana in alta evitand sa o stinga si jura sa nu tradeze regulile Mafiei, altfel va arde si el astfel icoanei.

39412nme53tcl6b In momentul in care raneste initiatul, oficiantul ii spune sa nu tradeze niciodata, pentru ca „in Mafie se intra prin sange si se iese prin sange”. Mafiotul va jur ca pe langa cele sapte reguli sa mai respecte cateva care privesc structura Mafiei. Astfel el nu are dreptul sa ceara explicatii asupra ordinelor pe care le primeste, nu are voie sa minta, sa descopere cine mai face parte din Mafie, sa-si pastreze onoarea si demnitatea chiar in fata mortii, sa nu ucida fara ordin. Executiile unei persoane importante sunt decise de Cupola si vor fi incredintati numai unor oameni de onoare alesi de reprezentanti.

39412nme53tcl6b Toate aceste grupari criminale, care difera ca traditie si in ciuda conflictelor dintre diferite grupuri ce au macinat constant structurile organizatorice ale acestora, au continuat sa se dezvolte dea lungul anilor, ajungand sa influenteze administratia politica, justitia, si economia, afectand in mod serios bazele ordinii sociale.

39412nme53tcl6b COSA NOSTRA opereaza intr-un secret absolut, ne dezlegat nici in prezent de autoritatile italiene iar legea de fier a tacerii „omerta”, este respectata detoti chiar si de persoanele din afara organizatiei care au tangenta cu aceasta. Orice violare a principiului omerta este invariabil pedepsit cu moartea, indiferent de rangul sau pozitia celor ce au divulgat secretele organizatiei.

39412nme53tcl6b In ultimul timp, unele familii dezvoltate si-au creat ramificatii in alte regiuni ale Italiei, cum ar fi Lombardia sau Piermontul, extinzandu-si acctiunile, in special cele ce privesc traficul de droguri, in mai multe tari europene (in special Germania) si chiar peste ocean ( S.U.A. Canada, Venezuela).

39412nme53tcl6b Sub presiunea enormelor interese economice, au aparut in timp si numeroase conflicte intre familiile mafiote care s-au transformat in adevarate razboaie si executii sangeroase. Acest razboi al mafiilor a luat amploare incepand cu anii 1980 si a cuprins nu numai Sicilia ci toata Italia si chiar S.U.A.. In urma acestui razboi familiile invingatoare conduse de Carbonizzi, greco, Spadaso si altii, si-au consolidat pozitiile pe teritoriul Italiei, iar membrii aripilor mafiote care au scapat cu viata s-au refugiat cu predilectie in America de Sud si Spania unde si-au creat noi sisteme organizatorice, noi legaturi infractionale prin care dirijeaza o buna parte din traficul de droguri, investind sume uriase in hotelri, cazinouri, constructii si afaceri financiar-bancare, declansand noi atacuri, ce au degenerat in executarea feroce a adversarilor.



39412nme53tcl6b Privind raporturile Mafiei Siciliene cu celelalte organizatii criminale italiene, se poate afirma ca grupurile Comorrei au fost inferioare ca putere si influenta fiind oarecum subordonate acesteia, mai ales pe linia traficului de droguri. In directia opusa se afla insa situatia N’draghetei calabreze, care s-a bucurat si se bucura inca de autonomie operationala, mentinandu-se pe o pozitie de prestigiu si colaborand pe picior de egalitate cu Mafia siciliana.

39412nme53tcl6b In jurul anilor 1950-1955, asociatiile criminale au contacta Mafia siciliana cu scopul de a o cointeresa in traficul de droguri de peste oceanul Atlantic, vizandu-se de fapt asigurarea transportului de droguri prin punerea la dispozitie a curierilor si organizarea unei linii de trafic intre sudul Frantei si S.U.A. Deoarece drogurile se vindeau in S.U.A., mafiotii italieni aveau o pozitie inferioara, obtinand profituri reduse, ceea ce ia determinat pe unii sa lucreze pe cont propriu.

39412nme53tcl6b La inceputul anilor ’70, prin neutralizarea laboratoarelor clandestine din Marsilia de catre politia franceza, in colaborare cu alte politii afiliate la interpol, linia ce ducea in S.U.A. a fost rupta, mafia siciliana fiind n

evoita sa-si reorganizeze actiunile in sfera traficului international. Mafia nord-americana s-a orientat spre traficul cu stupefiante catre Asia de S-E, iar sicilienii au inceput importul de heroina turceasca si alte droguri provenite din Africa, sau cu traficul de cocaina sud-americana.

39412nme53tcl6b In jurul anilor 1977-1980 s-a relansat traficul de droguri intre Italia si S.U.A., de aceasta data mafia italiana trecand la operatiuni de trafic complete.

39412nme53tcl6b Dupa anii’80 polita italiana a dat numeroase lovituri, distrugand multe retele din Sicilia, insa mafia siciliana nu este invinse si nu a renuntat la profiturile imense ce se realizau din traficul cu stupefiante, stabilind noi legaturi in Asia de

S-E si de Sud.

39412nme53tcl6b Cea mai grea lovitura data mafiei siciliene a fost arestarea celor mai multi capi ai mafiei si alti membri de onoare in celebrul proces de la Palermo al procurorului Giovani Falcone versus mafia, dar care pana la urma s-a soldat cu achitarea mai multor acuzati datorita coruptiei imense din cadrul legislativului.

39412nme53tcl6b Mafia nu a ramas cu mainile in san si dupa terminarea procesului procurorul Giovani Falcone a fost ucis in mod bestial.

39412nme53tcl6b Oricat de mari ar fi fost eforturile de a distruge mafia, acest lucru nu este posibil datorita expansiunii mafiei si longetivitatii acesteia.

2.1.2 Camorra

39412nme53tcl6b Instalata in provincia Campania, „camorra” desemneaza societatea secreta a raufacatorilor napolitani. Compusa dintr-o serie de organizatii locale, aflate adesea in opozitie, Camorra s-a consacrat mai ales traficului de droguri, in particular de cocaina. Tentativele de organizare centrala s–au soldat cu un esec. Cea mai importanta incercare s-a datorat italianului Raffalaele Cutolo Si s-=a sfarsit la inceputul anilor 80 intr-o baie de sange.

39412nme53tcl6b Camorra, ca si mafia italiana a parcurs transformari esentiale in perioada de dupa razboi, ce ocupa intens cu contrabanda de tigari straine si afacerile ilicite de piata legumelor si fructelor, la anii 70, cand, initiindu-se primele legaturi cu mafia siciliana, s-a implicat in traficul cu stupefiante.

39412nme53tcl6b Aceasta expansiune a condus inevitabil la izbucnirea conflictelor dintre clanurile mafiote conduse de Antonio Sparone si Rafaelo Cutolo. Arestarile facute in randurile Camorrei, inclusiv a lui Cutolo si a altor membrii influenti, ai organizatie nu au dus la distrugerea acesteia, ci sub noua denumire de „NUOVO CAMORRA ORGANIZATA”, si-a extins campul de actiune si in alte regiuni: Neapole, Palermo, Avellino si Caserte, iar celelalte grupuri care nu au aderet la acest cartel al crimei, s-au reunit in jurul lui Amberto Amaturo Zaza, creand „Nuovo Famiglia”.

39412nme53tcl6b Beneficiile considerabile din traficul de droguri au trezit interesul Comorrei, acesta convertindu-se la retelele si mijloacele traficului cu stupefiante. Nu atat in traficul cu heroina si hasis, cat in traficul cu cocaina intre America de Sud si si Europa, Camerra a jucat un rol important in ultima perioada, asigurandu-si chiar monopolul acestor operatiuni ilicite.

39412nme53tcl6b

2.1.3. N’drangheta.

39412nme53tcl6b Prima oara acest termen apare in documentele oficiale redactate de catre carabinieri la sfarsitul secolului XVIII, fiind legat de afaceri cu privire la proprietatea funciara si unele conflicte dintre nobilime, burghezi si tarani.

39412nme53tcl6b Acesti briganzi erau considerati de tarani drept unicii lor aparatori impotriva nobililor si bogatilor din Piemont, insa cu timpul au recurs la asasinate, rapiri si talhari, fara sa mai aleaga intre bogati si saraci, urmarind doar castigurile banesti.

39412nme53tcl6b Este principala organizatie criminala din Calabria, alta regiune din sudul Italiei, in care conditiile subdezvoltari economice sunt chiar mai pronuntate decat in Campania.

39412nme53tcl6b Ca si Camorra, N’drangheta dispune de o structura orizontala, compusa din clanuri numite „cosche” sau “n’drine” ai caror membrii sunt recrutati pa baza legaturilor familiale. Din acest motiv conflictele si rivalitatile dintre clanuri se mentin pe parcursul multor ani (vendetta ).

39412nme53tcl6b Dar mafia calabreza, ca si celelalte a urmat procesul de formare de dupa anii ‚60 a transformarilor social-economice din regiune, implicandu-cce tot mai mult, pe langa sechestrarile de persoane, principala lor ocupatie si cu traficul de stupefiante.

39412nme53tcl6b N’dragheta este specializata in rapiri de persoane urmate de rascumpararea ostaticilor. Uneori acestia sunt supusi unui tratament violent si umilitor. Interesant este faptul ca rapirile au loc in afara teritoriului in care s-a stabilit organizatia criminala, fiind preferate zonele din centrul si nordul Italiei mai bogate si care ofera facilitati mai mari: libertate de miscare mai mare, posibilitati de inchiriere de locuinte si automobile, canale de spalare a banilor. N’dragheta are un stil de actiune mai arhaic in comparatie cu Camorra sau Mafia, dar la fel de periculos.

39412nme53tcl6b Prin castigurile mari realizate si-a extins campul de actiune in afara Calabrei, realizand legaturi cu alte organizatii din Italia si prin emigrare unor familii in zone bogate din Lombardia, Piemont, Liguria, au penetrat in majoritatea domeniilor criminale, stabilind legaturi viabile cu mafia americana, canadiana si australiana, castigand chiar respectul acestora.

2.2 Mafia in Statele Unite ale Americe si America de Sud.

39412nme53tcl6b In trecut „mafia” era o femeie care practica magie alba, un fel de vrajitorie care aducea ploaia sau gonea piaza rea. Mai reprezenta si talharia sau mizeria crancena si apare Maffia.

39412nme53tcl6b La inceputul secolului, principala preocupare a mafiei era intinderea proprietatii funciare. Era singurul si cel mai important criteriu de masurare a averii. Amenintarile, intimidarea santajul si asasinatul , la nevoie sunt armele folosite pentru scoaterea pamanturilor aflate in posesiunea rivalilor. Acelasi mijloace dar de o violenta considerabil mai mare erau folosite la mentinerea saracimii satelor, intr-o stare vecina cu serbia. Mosierul sicilian cerea iobagilor sai mai mult decat forta de munca, ii regimenta in propria sa banda, obligandu-i sa ucida sau sa se lase ucisi, fie pentru a-si apara ceea ce ii apartine, fie pentru a dobandi ceea ce apartine altora.

39412nme53tcl6b Pe teritoriul Siciliei, nu se poate vorbi de o singura mafie, exista o multitudine de grupari, fiecare dintre el dotata cu o complexa piramida ierarhica. In varful ierarhiei se afla in majoritatea cazurilor cel mai bogat mosier al locului. Intre diferitele grupari se fac si se desfac aliante, se incheie si se violeaza armistitii, se comit si se pedepsesc tradari. Lupta va cunoaste paze efemere sau aparente, pentru ca in permanenta se vor ivi noi ciocniri de interese.

39412nme53tcl6b Un singur inamic comun pentru mafiotii participanti la acest razboi al tuturor impotriva tuturor, LEGEA „totul se face in afara legii si prin incalcarea ei”.

2.2.1. Cosa Nostra din America.

39412nme53tcl6b Aparitia unei ramuri a mafiei siciliene in America isi face simtita prezenta la sfarsitul secolului al XIX-lea. O serie de delicte si crime comise in oraselenew York, Philadelphia, Chicago si Los Angeles, in perioda 1892-1899, sun t atribuite de catre politie unei bande organizate de italieni imigranti originari din Sicilia.

39412nme53tcl6b O opinie asupra intemeierii mafiei americane este ca aceasta se datoreaza fratilor Vito si Giovani Gianola. Impreuna cu Alfonso pannizola, ei pun in 1915 bazele unui sistem de impunere fortata a imigrantilor italieni stabiliti in orasul Saint-Louis. Ei vor instaura o teroare similara celei din Sicilia si extrem de rentabila.

39412nme53tcl6b Evolutia mafiei americane intre cele doua razboaie mondiale a avut ca principal punct de propagare si dezvoltare prohibitia care a creat conditiile ideale de aparitie a unui „busines” extrem de competitiv: productia si comercializarea clandestina a produselor alcoolice. Atunci au aparut faimoasele „gang-uri”ai caror membrii proveneau din minoritatile etnice si religioase din Statele Unite ale Americii, supuse discriminarii, abuzului si exploatarii deosebit de feroce.

39412nme53tcl6b Italienii au ocupat un loc aparte, gratie unei remarcabile eficacitati si discipline. Conduse aproape numai de sicilieni, gang-urile, su preluat structura organizatorica a mafiei, cu rigida sa ierarhie si cu neiertatoarele ei legi. Impunandu-se cu autoritate in lumea interlopa, aceste bande au marcat intreaga epoca cu violenta lor fatisa, nelimitata. Abrogarea prohibitiei nu a pus capat activitatii criminale organizate ci a diversificat-o.

39412nme53tcl6b Intr-un interval extrem de scurt, mafia americana a acaparat toate domeniile ce s-au dovedit rentabile pentru mafia siciliana: jocuri de noroc, prostitutie, trafic de droguri, contrabanda, protectie fortata a intreprinderilor. In principalele orase din S.U.A., toate ramurile industriei intunericului incap pe mana puternicilor mafioti, care se numesc acum familii.

39412nme53tcl6b Exista unele deosebiri intre mafia italiana si Cosa Nostra

39412nme53tcl6b In primul rand termenul de „familie” nu mai are aceeasi conotatii ca si in Italia, fiindca in familiile italiene membrii sunt in marea lor majoritate rude si sunt sicilieni, pe cand in S.U.A. exista familii, aproape toate, in care exista si membrii neitalieni (evrei, irlandezi, polonezi) iar legaturile de rudenie intre membrii famililor sunt putine si foarte indepartate.

39412nme53tcl6b Organizarea structurala a mafiei din S.U.A. este urmatoarea:

Boss(nasul)

Adjunct(om de legatura cu restul retelei)

Consilier

39412nme53tcl6b

39412nme53tcl6b

39412nme53tcl6b

Locotenent

-comandant al grupului armat

-impunea ordinea interna

-regleaza conturile cu adversarii

Locotenent

Sindicate, uniuni de munca

Locotenent

-jocuri de noroc

Locotenent

camata

Locotenent

droguri

Soldati

39412nme53tcl6b Instanta suprema a Cosa Nostra este alcatuita din nasii familiilor americane, si ea incearca sa solutioneze pe cale pasnica toate neintelegerile, numele pe care il poarta este „Comisia”. 39412nme53tcl6b

39412nme53tcl6b Cosa Nostra exploateaza toate domeniile crimei organizate, un lucru care nu este pe placul multor mafioti italieni, acestia dezaproba exploatarea prostitutiei si a jocurilor de noroc de catre membrii Cosa Nostra. Cele doua aduc profituri imense mafiei americane si asa cum am mai mentionat structura si modul de functionare este cel al unei fabrici, deci tot ce aduce profit este exploatat.

39412nme53tcl6b In America exista circa 24 familii apartinand Cosa nostra si care isi impart intre ele









Copyright © Contact | Trimite referat