Drept comercial - Faptele, operatiunile si actele de comert, Faptele de comert obiective, Operatiuni de mijlocire in afacerile comerciale referat



DREPT COMERCIAL

Dreptul comercial este un ansamblu de norme privind comertul.

"Comert" vine din limba latina "comercium", o juxtapunere a cuvintelor “cum” si “merx” ceea ce inseamna “cu marfa”.
Comertul inseamna operatiuni cu marfuri. In sens economic comertul se defineste ca o activitate avand ca scop schimburi si prin aceasta circulatia marfurilor de la producator la consumator.

Aceste operatiuni sunt realizate de comercianti, comercianti care sint agenti economici si care sunt diferiti de producatorii marfurilor.



Obiectul dreptului comercial nu il reprezinta doar operatiunile cu marfuri ci si activitati industriale producatoare de marfuri sau prestatoare de servicii. De aceea unii autori folosesc pentru aceasta ramura a dreptului denumirea de "Dreptul afacerilor".

Codul comercial roman apare in anul 1887 avand la baza modelul codului comercial italian; o parte din legile din prevederile initiale sint in prezent abrogate, in principal in ceea ce priveste infiintarea si functionarea societatilor comerciale, acestea fiind incluse in prezent in Legea 31/90 privind societatile comerciale.

Faptele, operatiunile si actele de comert.

Faptele juridice sunt actiuni fara intentia de a produce efecte juridice (ex. moartea, nasterea...)

Operatiunile juridice sunt mijloacele prin care se intocmeste concret un act juridic.

Actul juridic - manifestare de vointa a unuia sau mai multor persoane, savarsite in scopul de a crea sau de a stinge raporturi juridice.

Faptele de comert pot fi obiective, reglementate de art. 3 c.c., sau subiective, reglementate de art. 4 c.c..

Faptele de comert obiective

Faptele de comert subiective sunt determinate si produc efecte in temeiul legii, independent de calitatea persoanei de comerciant sau necomerciant care le savarseste.

Faptele de comert obiective au fost impartite in 3 grupe:

1. operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie:

  • vanzarea - cumpararea comerciala

specific - intentia de revanzare sau inchiriere a marfurilor cumparate;

- nu e neaparat necesar ca produsul sa fie vandut cum a fost cumparat, poate suferi transformari pana la momentul vanzarii.

ex. problema meseriasului:

croitor: - daca prelucreaza materialul clientului intra in raporturi juridice civile;

- daca prelucreaza materialul cumparat de el intra in raporturi juridice comerciale.

artist: - daca realizeaza o opera de arta fara intentia de a scoate profit

intra in raporturi juridice civile;

- daca realizeaza o opera de arta cu intentia de a scoate profit

intra in raporturi juridice comerciale.

  • operatiunile de banca si schimb

Ex. de operatii de banca:

  • depozitul bancar

  • acordarea de credite

Operatiile de schimb, cele privind regimul monitor si al celor privind biletele de banca, sunt operatii de intrepunere in circulatie, guvernate de principiul circulatiei marfurilor si produselor.

2. operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie:

Cod comercial art.3 pct. 5, 6, 7, 8, 9.

  • furnituri (intreprinderile de furnituri) (intr. de prestari servicii)

  • comisioane, agentii, oficii de afaceri

  • spectacole publice

  • constructii

  • fabrici, manufactura si imprimerie

  • editura, librarie si obiecte de arta

3. operatiuni conexe sau accesorii

Sunt calificate astfel, datorita strinsei lor legaturi cu anumite acte sau operatiuni comerciale.

ex: - contractul de report asupra obligatiilor de stat sau a altor titluri de credit care circula in comert.

  1. contractul report:

  • cumpararea unor titluri cu bani lichizi si revinzarea simultana cu termen si cu pret determinat catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie.

ex.: cumparare si vinzare a actiunilor sau partilor sociale ale soc. comerciale.

  • sunt acte de comert chiar daca nu exista intentia de revinzare a lor; de aceea sunt prevazute distinct de c.c. ca fapte de comert obiective.

  • contractul de mandat:

    • este acea conventie prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa incheie acte juridice in numele si pe seama altei persoane, numita mandant, de la care primeste imputernicire.

    • daca actele incheiate de mandatar sunt cu caracter comecial mandatul devine comercial.

    1. contractul de comision:

    • este contractul prin care o persoana, numita comisionar, se obliga din insarcinarea altei persoane, numita comitent, sa incheie acte juridice in numele sau dar pe seama comitentului.

    • contractul de consignatie:

      • este contractul prin care o persoana, consignantul, incredinteaza unei alte persoane anumite bunuri mobile spre a le vinde in nume propriu, dar pe socoteala consignantului.

      • pe durata bunurilor existente in consignatie cel care le primeste devine proprietarul lor.

       

      Operatiuni de mijlocire in afacerile comerciale (samsarie)

      • consta intr-o actiune de intermediere intre doua pers. in scopul de a inlesni incheierea unui act juridic.

      • samsarul - nu e reprezentantul vreuneia dintre parti.

      • contractul care se incheie intre cele doua parti este rezultatul acordului de vointa dintre acestia, iar mijlocitorul este indreptatit sa primeasca o remuneratie pentru munca depusa in temeiul contractului de mijlocire.

      Se poate considera ca are doua componente:

      1. - contractul dintre cele doua parti si intermediar

      2. - contractul propriu-zis

      Cambia: titlu de credit prin care o persoana, numita tragator, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, la scadenta sau la ordinul acesteia (beneficiarului).

      Biletul de ordin: este un titlu prin care o persoana numita emitent se obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani unei alte persoane, care se numeste beneficiar, sau la ordinul acesteia.

      Diferenta intre canbie si biletul la ordin …

      Operatiuni cu privire la navigatie, transport, credite

      Depozitele pentru cauzele de comert: se fac in docuri si antrepozite - sunt fapte de comert numai daca sunt efectuate in cadrul unei intreprinderi.

      Cec-ul: titlu negociabil prin care o persoana, numita tragatorul, da ordin unei banci la care are disponibil banesc, trasul, sa plateasca o suma de bani beneficiarului sau la ordinul acestuia.

      Contractul de cont curent: cel prin care partile convin ca in loc sa-si lichideze separat si imediat creantele lor reciproce. Lichidarea va avea loc la un anumit termen prin achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare.

      Contractul de gaj: contract in temeiul careia debitorul unei obligatii remite creditorului sau un bun mobil pentru garantarea obligatiei sale.

       

      Fapte de comert subiective

      Faptele de comert subiective dobandesc caracter comercial datorita savarsirii lor de catre o persoana care are calitatea de comerciant.

      Reprezinta contracte si obligatiuni ale unui comerciant daca nu sunt de natura civila, sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. art. 4 cod comercial; astfel se instituie o prezumtie de comercialitate pentru toate actele comerciantului tinindu-se seama de textul ca:

      • sunt socotite a fi comerciale actele si faptele unui comerciant datorita calitatii de comerciant ale persoanei care le savirseste.

      • contractele cit si faptele licite sau ilicite ale unui comerciant intra in fapte de comert subiective.

      Prezumtia de comercialitate e o prezumtie relativa care poate fi rasturnata prin proba contrarie prin orice mijloace de proba dar numai pentru a dovedi caracterul civil al obligatiei sau caracterul necomercial care ar rezulta din actul comerciantului

      Faptele de comert unilaterale sau mixte.

      • sunt acelea care au caracter comercial numai pentru una din partile contractante

      • in conformitate cu art. 56 din codul comercial, daca actul este comercial numai pentru una dintre parti, toti contractantii sunt supusi - in ceea ce priveste acel act - legii comerciale.

      Calitatea de comerciant

      Codul Comercial defineste comerciantii ca fiind acele persoane care fac fapte de comert, avind comertul ca o profesiune obisnuita. Savirsirea unor acte de comert constituie prima conditie pentru dobindirea calitatii de comerciant. Cea de a doua conditie este aceea ca actele de comert sa fie savirsite avind caracterul unei profesiuni.

       

       

      Proba calitatii de comerciant

      Dovada calitatii de comerciant sau a lipsei acestei calitati se poate face cu orice mijloc de proba admis de legea comerciala.

      Incetarea calitatii de comerciant, are loc - in cazul persoanei fizice - in momentul in care nu se mai savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita. Incetarea savirsirii faptelor de comert trebuie sa fie efectiva si din ea sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant. ex: radierea din registrul comertului.

      In cadrul societatilor comerciale dobindirea calitatii de comerciant se realizeaza in momentul constituirii lor ca persoane juridice. Dobindirea calitatii de comerciant de catre persoana juridica (soc.com.) se realizeaza in momentul autorizarii acesteia de catre instanta.

      Incetarea calitatii de comerciant persoana juridica are loc cu prilejul dizolvarii si lichidarii societatii comerciale. Dizolvarea poate avea loc prin expirarea termenului stabilit pentru durata societatii, imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia, hotarirea adunarii generale, faliment, reducerea capitalului social sub limita prevazuta de lege.

      Dizolvarea societatii nu atrage pierderea personalitatii juridice, aceasta realizandu-se doar odata cu ultima operatiune de lichidare. Intre momentul dizolvarii si al lichidarii societatii aceasta nu mai poate face operatiuni noi, dar poate face operatii necesare lichidarii.

       

      Comerciantul persoana fizica

      Regula este aceea ca accesul la profesiunile comerciale e libera, orice persoana putind dobindi calitatea de comerciant.

      Incompabilitati cu functia de comerciant:

      • nu poate fi comerciant judecatorul sau procurorul

      • persoanele condamnate, sau cei declarati in stare de faliment

      Incapacitati:

      • cel care nu are capacitate deplina de exercitiu.

      In anumite cazuri exercitarea profesiei de comerciant este supusa unor interdictii, sau poate necesita eliberarea unei autorizatii.

      Art. 1 hot. 201/90 a Guvernului Romaniei se statueaza ca unele activitati nu pot fi exercitate pe baza liberei initiative.

      Ex. - prospectarea si extractia carbunelui, a mineralelor feroase, a sarii si a minereului de metale rare, extractia si prelucrarea petrolului si a gazelor, prelucrarea tutunului, fabricarea spirtului, fabricarea si comercializarea de echipament militar, de munitii si armament, fabricarea si comercializarea de droguri si narcotice, infiintarea caselor de toleranta.

       

      Societatea comerciala subiect colectiv de drepturi si obligatii

      Subiectele raportului juridic de drept comercial pot fi atit persoane fizice cat si persoane juridice, asa cum rezulta din art. 7 cod comercial.

      Persoanele juridice subiecte ale raportului de drept comercial sunt subiecte colective de drepturi si obligatii, legea 31/90 prevazind posibilitatea constituirii de societati comerciale ca regula cu mai multi asociati si ca o exceptie unica cu asociat unic (SRL).

      Societatea comerciala este o intreprindere pe care una sau mai multe persoane o organizeaza prin actul constitutiv in vederea realizarii de beneficii, afectindu-i bunurile necesare pentru indeplinirea de fapte de comert, corespunzator obiectului de activitate.

       

      Contractul de societate

      Acord de vointa prin care doua sau mai multe persoane consimt sa constituie prin aporturi individuale un fond comun destinat unei activitati lucrative prin indeplinirea de fapte de comert in scopul de a imparti foloasele realizate. Contractul de societate e actul de infiintare a societatii.

       

      Caracterele contractului de societate

      Este un contract consensual formindu-se prin simplul acord de vointa al partilor.

      Este oneros, fiecare asociat urmareste scopul vadit patrimonial de a obtine foloase.

      Este comutativ in sensul ca intinderea drepturilor si obligatiilor pe care si le asuma fiecare asociat sunt cunoscute de la inceput.

      Caracterul comercial al contextului de societate deriva din aceea ca societatea comerciala se infiinteaza in vederea efectuarii de acte de comert.

      Elementele de validitate ale cotractului de societate sunt de doua feluri.

      1. cerute de dreptul comun:

      • capacitatea, consimtamintul, obiectul, cauza.

      • elemente care privesc exclusiv societatile comerciale

        • obligatia asociatiilor de a contribui prin aporturi la formarea patrimoniului societar.

        • exercitarea in comun a activitatii

        • participarea la beneficii si la pierderi

        Lipsa unor elemente de fond ale contractelor de societate se sanctioneaza cu nulitatea absoluta.

        Tipuri de organizare asociativa

        Legea 31/90 consacra 5 tipuri de organizare asociativa:

        1. Societate in nume colectiv. SNC

        2. Societate in comandita simpla. SCS

        3. Societate in comandita pe actiuni. SCA

        4. Societate cu raspundere limitata. SRL

        5. Societate pe actiuni. SA

        (comanditati - cei cu munca; comanditari - cei cu bani)

        Criteriul de delimitare al celor 5 tipuri de societati il constituie intinderea obligatiilor pe care asociatii si le asuma in legatura cu datoriile contractate de societate in cursul activitatii sale.

        Din punct de vedere societatile comerciale se impart in doua categorii.

        1. cele ai caror asociati raspund nemarginit pentru pasivul comun - se mai numesc si societati de persoane.

        2. cele ai caror asociati pot fi urmariti pentru datoriile societatii numai in limitele aportului fiecaruia dintre ei - societati de capital.

        3. societatea mixta de capital si de persoane.

        Ex. SRL este de ambele feluri.

        Societate in nume colectiv - SNC

        Cel mai vechi tip de societate comerciala cunoscut. Fiecare asociat raspunde integral si solidar cu intregul sau patrimoniu personal pentru datoriile societatii.

        (solitar - singur; solidar - asociat cu cineva)

        Contractul de societate in nume colectiv poate fi incheiat intre persoane fizice, persoane fizice si juridice sau numai intre persoane juridice. Creditorii societatii in nume colectiv sunt platiti in special din bunurile societatii dar au si un drept de gaj asupra averii oricarui asociat, chiar daca asupra acestor averi vin in concurs si creditorii proprii ai asociatilor

        E o societate de persoane, fiind constituita in considerarea calitatilor personale a celor 2 sau mai multi asociati.

        SNC se infiinteaza prin incheierea unui contract si a unui statut intre asociati.

        Societatea in comandita simpla - SCS

        reuneste doua categorii de asociati:

        • comanditatii

        • comanditarii

        comanditatii - au aceeasi pozitie in societate ca asociatii in nume colectiv, ei raspund nelimitat si solidar pentru intregul pasiv.

        comanditarii - furnizeaza capital care formeaza capitalul social, marginindu-si riscurile la aportul lor la capitalul social.

        Situatia comanditarului poate fi confundata cu a unei persoane care imprumuta comanditatului bani.

        Diferente :

        1. imprumutatorul isi recupereaza intotdeauna banii pe cind aportul comanditarului constituie aport la capitalul social devenind proprietatea societatii.

        2. imprumutatorul nu poate interveni in refacerea (modul de desfasurare) societatii, pe cind comanditarul fiind asociat, are drepturi provenind din aceasta calitate intervenind chiar si in activitatea societatii.

        Se constituie prin contract si statut.

         

         

        Societatea pe actiuni - SA

        Se caracterizeaza prin aceea ca toti asociatii au calitatea de actionari. 23113xpu18ulc4g

        Exista societati care pot avea doar aceasta forma de organizare.

        ex: banci, societatile de asigurare.

        Pot fi infiintate atat timp cat au capital social minim 1.000.000, numar minim de asociati 5, cel maxim nelimitat.

        Avantajul pe care-l reprezinta aceste societati e acela ca actiunile sunt facil de transmis, in cazul actiunilor la purtator neintocmindu-se nici un act.

        Dezavantajul societatilor pe actiuni, in general au un numar mare de asociati care nu sunt comercianti toti.

        Hotararile SA se iau cu votul majoritatii capitalului social.

         

        Societatea in comandita pe actiuni - SCA

        Ca si in cazul SCS exista doua feluri de asociati:

        • comanditatii

        • comanditarii

        comanditatii - raspund solidar si nelimitat de datoriile societatii

        comanditarii - au doar calitatea de actionari

        Societatea cu raspundere limitata - SRL

        E societatea in care partile nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si care nu pot fi cedate altor persoane decat daca acestea din urma sunt agreate de majoritatea celorlalti asociati. Din acest punct de vedere SRL e o asociatie de persoane. SRL e si o asociatie de capital deoarece asociatii raspund numai in limita aportului lor la existenta societatii, astfel fiecare asociat v-a fi obligat pentru datoriile societatii numai in limita capitalului subscris.

        Intreprindere de comert si fondul de comert

        In sens uzual intreprinderea reprezinta unitate economica de productie. Intreprinderea privita si din alt punct de vedere, fiind atit un mecanism productiv, dar si un grup uman coordonat de un organizator.

        Fondul de comert

        Legea nu defineste fondul de comert dar face referire la acesta in situatia in care el este gajat, inchiriat sau instrainat. Fondul de comert a fost definit initial ca fiind un ansamblu al bunurilor pe care comerciantul le grupeaza afectindu-le propriului sau comert.

        In practica s-a statuat ca fondul de comert e o universalitate de fapt, de bunuri corporale si incorporale, active si pasive.

        "Deci fondul de comert poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in scopul atragerii clienteli si, implicit, obtinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Carpenaru.

        Bunuri materiale: imobilul in care se exercita comertul daca e proprietate al comerciantului, masini unelte, instalatii, marfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.

        Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra marcilor de fabrica, a brevetelor de inventii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.

        Caracteristicile fondului de comert pl113x3218ullc

        Este o universalitate de fapt pentru ca reuneste un complex de bunuri eterogene, iar aceasta reunire este rezultatul exclusiv al vointei titularului.

        Fondul de comert e un bun mobil, deoarece, desi cuprinde in componenta sa si bunuri imobile, elementele care precumpanesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece in componenta sa precumpanesc bunurile cu caracter incorporale, care au, in cadrul fondului de comert, o vocatie de statornicie mai pronuntata.

        Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinte pe plan juridic:

        • Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de comert sint fapte de comert obiective conexe (accesorii), si, deci, supuse regimului faptelor de comert;

        • Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogatiunii;

        • Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza regulile prevazute de Codul de procedura civila pentru bunurile mobile; se admite ca, in absenta unor dispopzitii legale, daca fondul de comert contine si bunuri imobile, urmarirea lor are loc in conditiile prevazute de lege pentru executarea silita a bunurilor imobile;

        • nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare;

        • poate fi instrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire;

        • poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.

        Obiectul activitatii societatii

        Societatea comerciala poate avea ca obiect numai efectuarea actelor de comert.

        Determinarea obiectului societatii prezinta importanta deoarece:

        1. in obiectul activitatii pot fi incluse numai acte de comert.

        2. anumite activitati pot fi efectuate numai de unele forme de societate:

        • activitatea de asigurari poate fi efectuata numai de SA sau SRL;

        • activitatea bancara numai de SA.

        1. denumirea SRL trebuie sa arate obiectul de activitate.

        2. unele societati comerciale trebuie sa aiba un singur obiect de activitate, respectiv societati bancare, societati de asigurari si casele de schimb valutar.

        Determinarea obiectului de activitate trebuie sa fie explicita si clara. Un sprijin in acest sens il constituie “Clasificarea activitatilor economiei nationale” (CAEN), acestea cuprind in ciuda denumirii sale, pe langa activitatea de economia nationala si alte activitati:

        ex.: activitati juridice, de asistenta sociala, activitati ale organizatiilor de presa, ale bibliotecilor, muzeelor, care nu fac parte din activitatile desfasurate in economia nationala.

        Cerinta ca obiectul activitatii societatilor comerciale sa cuprinda numai acte de comert impune interdictia constituirii unor societati avand ca obiect activitati ce nu sint considerate de Codul Comercial ca acte de comert (avocatura, medicina, invatamintul sI arta).

        Activitatea inclusa in obiectul societatii trebuie sa fie posibila, sub aspectul realizarii ei practice; de asemenea activitatea trebuie sa fie licita.

        Nu pot face obiectul activitatii unei societati comerciale :

        1. activitati care potrivit legii constituie infractiuni sau care sunt contrare altor dispozitii legale cu caracter imperativ. (ex.: prostitutia, proxenetismul, asocierea pentru savarsirea de infractiuni).

        2. activitati care constituie monopol de stat.

        3. fabricarea si comercializarea de narcotice sau droguri in alte scopuri decit cele medicale.

        4. remediile secrete (vrajitorii, ghicitul in carti).

        5. imprimarea hartilor cu caracter militar.

        6. fabricarea si comercializarea de aparatura utilizata in activitatea de interceptarea convorbirilor telefonice ori de codificare fara aprobarea MI sau cu incalcarea avizului acestuia.

        7. activitati care incalca norme de protectia mediului inconjurator.

        8. activitati care aduc atingere intereselor de securitate si aparare nationala a Romaniei.

        9. activitati care dauneaza ordinii publice, sanatatii si moralei.

        Unele activitati comerciale sunt supuse unor autorizari sau avize administrative.

        • societatile farmaceutice se infiinteaza cu autorizarea ministerului sanatatii

        • societatile bancare se infiinteaza cu autorizarea Bancii Nationale.

        • comerciantii persoane fizice trebuie sa obtina autorizatia prefecturii

         

        Sanctiuni in cadrul neregularitatii obiectului activitatii soc. comerciale.

        • orice persoana poate cere radierea inmatricularii societatii.

        • imposibilitatea realizarii obiectului de activitate are ca efect dizolvarea si lichidarea societatii.

         

         

        Constituirea societatii in nume colectiv - SNC

        SNC se constituie prin contract de societate incheiat in forma autentica. Contractul trebuie sa cuprinda:

        1. numele, prenumele, domiciliul si cetatenia, asociatilor persoane fizice si dupa caz denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor pers. juridice;

        2. denumirea si sediul societatii;

        3. obiectul de activitate al societatii;

        4. capitolul subscris si cel varsat cu mentionarea fiecarui asociat. Aportul poate consta in numerar sau bunuri; daca aportul nu se varsa integral la data semnarii contractului se va mentiona in contract data calendaristica la care se va varsa integral capitalul social;

        5. numele si prenumele asociatilor care administreaza si reprezinta societatea, cu stabilirea limitei puterilor lor;

        6. partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;

        7. localitatile in tara sau strainatate unde societatea isi infiinteaza filiale si sucursale:

        • filiala - are personalitate juridica proprie;

        • sucursala - nu are personalitate juridica proprie;

        1. durata societatii;

        2. modul de dezvoltare si lichidare a societatii.

        Partile contractului pot fi persoane fizice sau juridice.

        Modificarea contractului in privinta asociatiilor unui SNC.

        1. moartea unui asociat
          SNC cu 2 asociati se dizolva prin efectul legii, daca nu exista clauza de continuare cu mostenitorii. In lipsa unei astfel de clauze, e posibila incheierea unui contract de continuare a societatii, care consimte aceasta. In situatia in care societatea are mai multi asociati ea continua cu asociatii supravietuitori, iar mostenitorilor asociatului decedat, in lipsa clauzei de continuare cu acestia, li se vor plati cele cuvenite dupa ultimul bilant aprobat in termen de 3 luni de la notificarea decesului.

        2. excluderea unui asociat.
          Excluderea are loc in temeiul unei hotarari a asociatilor cu exceptia celui exclus si e pronuntata printr-o hotarare judecatoreasca. Are loc excluderea pentru cauza expres prevazuta de lege. In cazul SNC cu 3 sau mai multi asociati excluderea unuia duce la continuarea activitatii cu ceilalti asociati, in cazul SNC cu 2 asociati excluderea unuia duce la dizolvarea societatii.

        3. retragerea unuia dintre asociati.
          Nu e reglementata de lege si reprezinta manifestarea de vointa a unui asociat de a primi din partea societatii echivalentul banesc al aportului sau.
          Situatia e identica cu cea de la excluderea unui asociat privind continuarea activitatii sau dizolvarii acesteia in functie de numarul asociatilor ce au constituit initial societatea.

        4. cesiunea aportului de capital (cedarea).
          Reprezinta o retragere cu un inlocuitor, care transmite si calitatea de asociat impreuna cu aportul de capital si e posibila numai daca a fost permisa prin contractul de asociere. Asociatii pot consimti insa la cesiune si printr-o manifestare de vointa ulterioara.

        Denumirea, sediul, filialele si sucursalele SNC-ului

        1. FIRMA SNC trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati cu mentiunea SOCIETATE IN NUME COLECTIV scrisa in intregime.
          Pentru evitarea confuziilor datorita numelor mai raspandite se poate adauga denumirii o alta mentiune care sa indice persoana comerciantului sau felul comertului.
          In situatia in care asociatul al carui nume se retrage sau e exclus se va opera schimbarea corespunzatoare a denumirii societatii, in caz contrar acesta va ramane raspunzator, solidar si nemarginit de toate datoriile societatii.

        2. SEDIUL poate fi ales de asociati dupa preferinte, singurul criteriu fiind asigurarea primirii comunicarilor oficiale.

        3. SUCURSALELE si FILIALELE trebuie infiintate prin contractul de societate. Simpla mentiune ca societatea isi infiinteaza sucursale sau filiale fara indicarea localitatilor nu reprezinta o infiintare a acestora.

         

        Aportul la constituirea capitalului social

        In cadrul SNC capitalul social poate fi constituit din numerar, bunuri sau drepturi de creanta. Dreptul de creanta poate consta din locatiunea (inchirierea) unui spatiu, sau dintr-o suma pe care o alta persoana o datoreaza unui asociat. In aceste situatii se produce o cesiune de creanta in favoarea societatii. Asociatul care a adus ca aport una sau mai multe creante nu e liberat fata de societate cit timp societatea nu a obtinut plata sumei.

        Daca plata nu se poate obtine, asociatul raspunde fata de societate cu suma datorata cu dobinda legala din ziua scadentei si cu daune.

        Functionarea SNC

        a) Protectia capitalului social

        1. este dator sa se abtina de la luarea hotararilor asociatul care are asupra unei operatii comerciale interese contrare cu ale societatii.

        2. asociatul care fara consimtamantul scris al celorlalti intrebuinteaza capitalul sau creditele societatii in folosul sau e obligat sa restituie beneficii ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daune.

        3. e permisa reglementarea prin contract a conditiilor in care asociatii pot lua din casa societatii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare.

        4. asociatii SNC nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente sau avand acelasi obiect fara consimtamantul celorlalti asociati.

        b) Impartirea beneficiilor si a pierderilor.
        In lipsa unor stipulatii contractuale contrare, dividendele se vor plati in proportie cu cota de participare la capitalul social.

        c) Raspunderea asociatilor pentru pierderi.
        Creditorii societatii sunt tinuti in primul rind sa urmareasca patrimoniul social, raspunderea solidara si nemarginita a asociatiilor fiind subsiliara (secundara) primeia.

        Societatea in comandita simpla - SCS

        Comanditarii:

        1. aportul comanditarului la constituirea societatii.
          Acesta e obligat sa verse aportul subscris la constituirea societatii, neindeplinirea obligatiei facand sa curga dobanzile de la data stabilita ca termen al varsarii.
          Poate fi constituita din numerar, bunuri si creante, varsarea aportului la constituirea societatii e singura obligatie a comanditarului.

        2. participarea comanditarilor la administrarea societatii.
          In afara de dreptul de a participa la impartirea beneficiilor, comanditarul poate incheia operatii in contul societatii dar numai in conditiile unei procuri speciale date de catre asociatii comanditati.

        3. participarea la conducere.
          Comanditarul participa la numirea si revocarea administratorilor, el poate acorda autorizarea comanditatilor pentru operatiile ce depasesc limitele puterii acestora.

        Comanditatii

        Le sunt aplicabile dispozitiile legale prevazute pentru asociatii SNC-urilor.

        Moartea unicului comanditat atrage dizolvarea societatii daca nu exista clauza de continuare cu mostenitorii. Aceasta clauza nu e aplicabila daca toti mostenitorii sunt minori, intrucat minorii nu se pot obliga solidar si nemarginit pentru nici un fel de datorie.

        Administrarea SCS

        Potrivit art. 3 din Legea nr. 31/1990, in contractul de societate trebuie sa se prevada "asociatii care administreaza si reprezinta socitatea, cu stabilirea puterilor lor."

        In cazul societatii in comandita simpla, calitatea de administrator o pot avea numai asociatii comanditati (art. 58 din Legea nr. 31/1990). Excluderea asociatilor comanditari se explica prin caracterul limitat al raspunderii lor pentru obligatiile sociale.

        Astfel, in contractul de societate vor fi desemnati, ca administratori si reprezentanti ai societatii, numai asociatii comanditati.

        Cu toate ca asociatii comanditari nu pot avea calitatea de administrator, totusi, legea le recunoaste posibilitatea de a incheia anumite operatii. Potrivit art. 59 din Legea nr. 31/1990, comanditarul poate incheia operatii in contul societatii numai in baza unei procuri speciale pentru operatiile determinate, data de la reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului. In cazul in care actioneaza fara o astfel de procura, comanditarul devine raspunzator fata de terti, nelimitat si solidar, pentru toate obligatiile societatii contractate de la data operatiei incheiate de el.

         

        Constituirea societati cu raspundere limitata - SRL

        SRL se constituie prin contract si statut in cazul in care e constituita din 2 sau mai multi asociati sau numai prin statut in cazul asociatului unic.

        Contractul si statutul se incheie in forma autentica, numarul asociatilor maxim fiind de 50.

        Societatea ia hotarari cu votul majoritatii absolute a asociatilor si a partilor sociale cu exceptia hotararii de modificare a contractului si statutului care se pot efectua numai cu acordul tuturor asociatilor.

        Aportul in natura la constituirea capitalului social.

        Capitalul social al societatii nu poate fi mai mic de 300.000 lei si el se constituie din aportul asociatilor; aceste aporturi pot fi in natura sau in numerar.

        Valoarea aportului in natura nu poate depasi 60% din valoarea capitalului social.

        In cazul societatii cu mai multi asociati expertizarea valorii bunului e facultativa, in cazul asociatului unic e obligatorie.

        Reducerea capitalului social nu se va putea opera sub nivelul minim legal; majorarea capitalului social se va realiza prin varsarea imediata a aportului.

         

        Drepturile asociatilor asupra partilor sociale

        Capitalul social al societatii se divide in parti sociale egale care nu pot fi mai mici de 5ooo lei. Repartizarea partilor sociale intre asociati se face prin contractul de societate.

        Caracteristic SRL este:

        1. intregul capital e divizat in parti egale;

        2. toate partile sociale sunt distribuite asociatilor;

        3. toate partile sociale sunt acoperite de varsaminte, in bunuri sau numerar.

         

        Cesiunea partilor sociale

        1. intre asociati pot fi transmise liber si neconditionat

        2. transmiterea catre persoane din afara grupului asociatilor e permisa numai daca e hotarata de asociati reprezentand 3/4 din capitalul social.

         

        Administrarea societatii

        Societatea e administrata de unul sau mai multi administratori numiti prin contractul de societate sau prin hotararea adunarii generale.

        Spre deosebire de SNC administratorii societatii pot fi si neasociati.

        Modul de conlucrare al asociatilor va fi stabilit prin contractul de societate sau prin hotararea adunarii generale.

        Daca este instituita regula unanimitatii, divergentele ivite intre administratori vor fi solutionate de asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.

        Atributiile administratorilor

        1. tinerea registrului asociatilor, care cuprinde identitatea acestora precum si participarea acestora la capitalul social.

        2. intocmirea, supunerea sub aprobare adunarii generale si depunerea bilantului spre inregistrare la registrul comertului.

        3. constituirea si conservarea fondurilor de rezerva. Din beneficiul anual se va prelua 5% in fiecare an pina cind cuantumul fondului de rezerva va atinge cel putin a 5-a parte din capitalul social.

        4. inscrierea la registrul comertului a reducerii capitalului social.

        5. convocarea adunarii generale ordinare cel putin odata pe an si ori de cite ori e necesar, a adunarii extraordinare prin instiintarea asociatilor cu cel putin 10 zile inainte de tinerea acesteia prin aratarea ordinii de zi.

        6. loialitatea fata de societate - administratorii nu pot avea o astfel de calitate in societati concurente sau avand acelasi obiect nici sa faca acelasi comert ori altul concurent in nume propriu sau pe seama altei persoane, sub sanctiunea revocarii si a raspunderii pentru daune.

         

        Raspunderea administratorilor fata de societate

         

        Raspund pentru :

        1. realitatea varsamintelor efectuate de asociati;

        2. existenta reala a dividendelor platite;

        3. existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

        4. exacta indeplinire a hotararii adunarii generale;

        5. stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, statutul si contractul le impun;

        Actiunea pentru stabilirea raspunderii administratorilor apartine societatii si se exercita de catre persoane care o reprezinta in baza imputernicirii adunarii generale; poate apartine si creditorilor societatii, dar numai in caz de faliment al societatii.

         

        Conducerea activitatii societatii.

        Adunarea generala.

        Convocata in modul aratat mai sus, in cadrul ei se iau toate hotararile asociatilor care devin actele societatii.

        Asociatii care nu au primit convocarea cu cel putin 10 zile inaintea adunarii pot cere reprogramarea acesteia.

        Adunarile generale extraordinare se convoaca din initiativa administratorilor sau la cererea motivata a asociatilor ce reprezinta 1/4 din capitalul social.

        Atributiile adunarii generale

        1. aproba bilantul;

        2. repartizeaza beneficiul net;

        3. desemneaza si revoca administratorii si cenzorii;

        4. hotaraste urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru pagubele pricinuite societatii si desemneaza persoana care sa execute hotararea;

        5. hotaraste modificarea contractului si a statutului cu unanimitate.

        Hotararea adunarii generale se ia prin votul reprezentantilor prezenti, fiecare parte sociala dand dreptul la un vot.

        Statutul poate stabili ca votul sa se faca si prin corespondenta.

        La prima convocare a adunarii generale hotararile se iau cu votul a 51% din capitalul social si din numarul asociatilor. In situatia in care aceasta majoritate nu se poate intruni se procedeaza la o noua convocare a adunarii generale prilej cu care hotararea se va lua cu votul majoritatii partilor sociale prezente la adunare.

        E dator sa se obtina de la vot asociatul care are un interes ca la SNC situatia in care se va considera legal constituita adunarea fara asociati care se obtin si fara partile sociale pe care le reprezinta.

        Hotararile adunarii generale pot fi atacate, contestate de catre asociati care nu au luat parte la adunarea generala, de catre cei care au votat impotriva hotararii, fiind nominalizati in acest sens in procesul verbal al adunarii precum si administratorii neasociati. Pot fi atacate hotararile care sunt contrare legii, statutului si contractului.

        Termenul de atacare a acestor hotarari e de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

        Competenta apartine judecatoriei pe raza careia se afla sediul societatii.

         

        Cenzorii SRL-ului

        Statutul poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori, dar si in lipsa acestei prevederi hotararile adunarii generale poate desemna unul sau mai multi cenzori.

        Numirea cenzorilor este obligatorie cand nr. asociatilor este mai mare de 15.

        Numarul cenzorilor trebuie sa fie impar si nu mai mic decat 3; pe langa cenzorii in functiune exista un numar egal de cenzori supleanti.

        Cenzorii trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorilor contabili care pot fi angajati cu contract de munca, si trebuie sa aiba autorizatie de contabil sau expert contabil autorizat.

        Majoritatea cenzorilor trebuie sa fie cetateni romani.

        Conditii legale de a fi desemnat si mentinut in calitatea de cenzor :

        1. calitatea de asociat sau contabil (trebuie sa existe cel putin un contabil autorizat);

        2. varsta majoratului;

        3. cetatenie romana pentru majoritatea lor;

        4. sa nu fie ruda sau afin pina la al 4-lea grad inclusiv ori sot al unuia dintre administratori;

        5. sa nu primeasca de la societate un salariu pentru alta functie decat aceea de cenzor;

        6. sa nu fi fost pus sub interdictie;

        7. sa nu fi suferit condamnari pentru :

        • gestiune frauduloasa;

        • abuz de incredere;

        • fals, inselaciuni, marturie mincinoasa;

        • dare sau luare de mita, etc.

        Mandatul cenzorilor are o durata de 3 ani, dupa care pot fi realesi.

         

        Obligatii

        1. de a exercita personal mandatul;

        2. de a supraveghea gestiunea;

        3. de a aduce la cunostinta administratorilor neregulile constatate in administratie sau gestiune;

        4. obligatia de a participa fara drept de vot la adunarile administratorilor;

        5. de a convoca adunarea generala (ordinara si extraordinara) cind nu a fost convocata de administratori;

        6. obligatia de a participa la adunarea generala, ordinara si extraordinara;

        7. de a prezenta adunarii generale raport asupra constatarilor facute in executarea obligatiilor de supraveghere a gestiunii;

        8. obligatia de a consemna in registrul special constatarile facute in exercitiul mandatului lor;

        9. obligatia de a pastra secretul;

        10. obligatia de a nu indeplini functia de cenzor in mai mult de 3 societati concomitent.

         

        Drepturile cenzorilor

        1. dreptul de a primi o indemnizatie fixa, determinata prin statut sau in baza hotararii adunarii generale;

        2. dreptul de a primi in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor.

         

        Mod de lucru

        Cenzorii lucreaza fiecare separat; pentru redactarea raportului prezentat adunarii generale, cenzorii lucreaza impreuna consemnand deliberarile intr-un registru special.

        Daca se ivesc divergente vor intocmi raporturi separate.

        Impartirea beneficiilor si a pierderilor se face proportional cu aportul fiecarui asociat la capitalul social.

         

        Dizolvarea si lichidarea societatii

        SRL de dizolva in urmatoarele cazuri:

        1. expirarea duratei societatii;

        2. imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea obiectivului propus;

        3. hotararea adunarii generale;

        4. falimentul societatii;

        5. micsorarea capitalului social sub limita legala, daca asociatii nu hotarasc completarea lui;

        6. incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unuia dintre asociati cind datorita acestor cauze numarul asociatilor s-a redus la unul si nu exista clauza de continuare cu mostenitorii nici de continuare cu un singur asociat.

        Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata societatii nu are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii.

        Tertii pot face opozitie la dizolvarea in termen de 30 de zile aratat mai sus care se adreseaza instantei de la sediul societatii.

        Societatea pe actiuni - SA

        SA - societate comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar actionarii sunt obligati numai la plata actiunilor lor.

        Fondatorii - persoanele care iau initiativa actelor ce vor produce efectul constituirii si dobindirii personalitatii juridice ................. societate. Ei sunt primii actionari ai societatii si se afla in situatia unor intreprinzatori raspunzatori de initiativa si actele lor.

         

        Moduri de constituire

        1. Constituirea simultana - consta in redactarea si semnarea contractului si a statutului in forma autentica; subscrierea integrala si varsarea in proportie de cel putin 30% a capitalului social de catre fondatori; numirea prin contract si statut a administratorilor si cenzorilor; autorizarea functionarii societatii de catre instanta; publicarea in Monitorul Oficial al actelor de constituire; inmatricularea la registrul comertului, inregistrarea la administratia financiara.

         

         

        1. Constituirea prin subscriptie publica are 2 faze :

        1. subscrierea publica a actiunilor pe prospectele de emisiune semnate in forma autentica de catre fondatori si autorizate de catre judecatorul delegat la registrul comertului.

        2. varsarea in cota de 30 % a actiunilor subscrise, iar dupa inchiderea subscrierii si varsarea capitalului social in proportia aratata se desfasoara adunarea constitutiva (la 15 zile dupa incheierea subscrierii), care numeste administratorii si cenzorii si urmeaza aceeasi procedura de autentificare, autorizare, publicare si inmatriculare ca in prima varianta (constituirea simultana).

        Numarul minim de membri fondatori este de cinci, iar capitalul social trebuie sa fie de minim 1.000.000 lei.

         

        Adunarea constitutiva : redactarea si solicitarea publicarii instiintarii trebuie efectuata in termen de 15 zile de la data inchiderii subscriptiei. Instiintarea se publica in Monitorul Oficial. Data adunarii nu poate fi stabilita mai tirziu de doua luni de la data inchiderii subscriptiei. Aparitia instiintarii trebuie sa preceada cu cel putin 15 zile data fixata pentru adunarea generala.

         

        Desfasurarea adunarii constitutive:

        1. alegerea presedintelui si a secretarilor prin vot deschis cu majoritatea simpla a voturilor exprimate.

        2. constatarea prezentei actionarilor. Dreptul de reprezentare este dat prin procura speciala autentificata de notar.

        3. constatarea legalei constituiri a adunarii (jumatate + 1 din numarul actionarilor.)

        4. sistemul de votare : fiecare actionar are drepul la un singur vot, indiferent de numarul actiunilor subscrise. Toate hotaririle se iau cu numarul majoritatii simple a celor prezenti.

        Problemele asupra carora adunarea constitutiva este obligata sa hotarasca :

        1. sa verifice existenta varsamintelor.

        2. sa determine valoarea aportului in natura. Cei care au adus aportul in natura sunt obligati sa se abtina.

        3. sa aprobe cota de participare la beneficii a fondatorilor.

        4. sa aprobe operatiile incheiate in beneficiul societatii de catre fondatori.

        5. sa discute si sa aprobe contractul si statutul de societate.

        6. sa numeasca administratorii si cenzorii - hotarirea pentru desemnarea membrilor consiliului de administratie si al cenzorilor se adopta in mod obligatoriu prin vot secret, celelalte prin vot deschis.

         

        Actiunile

        Prin actiuni se intelege :

        1. o fractiune a capitalului social - egale valoric;

        2. titlul de credit constatator al drepturilor si obligatiilor de actionar.

        Valoarea actiunilor

        1. Valoarea nominala este stabilita prin contractul de societate si statut, exprimind suma pe care acceptantul trebuie sa o verse pentru o actiune subscrisa. Aceasta valoare nu poate fi mai mica de 1000 lei.

        2. Valoarea de bursa exprima pentru actiunile cotate la bursa, valoarea de schimb pe care o actiune o poseda la un moment dat. Pentru actiunile necotate la bursa se calculeaza valoarea de bilant si care poate fi mai mare sau mai mica decit valoarea nominala.

         

        Functionarea societatii:

        Adunarea generala :

        1. ordinara

        2. extraordinara

        Convocarea adunarilor se face de administratori prin publicarea instiintarii in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele raspindite in localitatea in care se afla sediul societatii. Va cuprinde locul si data tinerii si ordinea de zi.

        Dreptul de vot : fiecare actiune da dreptul la 1 vot in adunarile generale. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Actionarii absenti pot vota prin reprezentant in temeiul unei procuri autentice si speciale.

        Hotaririle A.G. vor fi depuse in copie la registrul comertului in care vot fi mentionate in extras. De asemenea vor fi publicate in Monitorul Oficial.

        Pot fi atacate hotaririle A.G. care sunt contrare contractului de societate, statutului si legii, de catre actionarii care au votat impotriva acestora, sau de catre cei care au lipsit la adunare.

        Hotaririle pot fi atacate in termen de 15 zile de la data publicarii lor in Monitorul Oficial.

        Adunarea generala extraordinara poate adopta urmatoarele hotariri :

        1. prelungirea duratei societatii;

        2. marirea capitalului;

        3. schimbarea obiectului societatii;

        4. mutarea sediului;

        5. fuziunea cu alte societati;

        6. reducerea capitalului social sau reintregirea acestuia prin emisiune de noi actiuni;