Procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala - Procurorul referat





Tema: procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala.



Plan:




Introducere.

Procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala.

Procurorul.




















Introducere.



Ca subiect al dreptului procedural penal putem privi orice persoana care participa in raporturile procedurale penale si in acest fel capata drepturi si obligatii procedurale penale si astfel participand la realizarea acestor drepturi si obligatii ale sale.

Deci ca subiect al raportului de drept procesual putem privi orice persoana care activeaza in cercul strans al exercitarii unor obligatii pe care acesta le capata conform legislatiei in vigoare.

Exista o clasificare a subiectilor dreptului procesual penal.

Acestia pot fi participantii la procesul penal, organele de stat competente si reprezentantii lor, subiectii care favorizeaza desfasurarea procesului penal si subiectii care reprezinta si apara interesele participantilor.

Procuratura incadranduse in aceasta clasificare se atribuie organelor de stat competente si a reprezentantilor lor.

Deci procuratura pe deplin cuvant intra si participa ca subiect al procesului penal astfel capatand unele obligatii si dobandind astfel unele drepturi.

Asa dar putem spune de procuratura ca un organ care are rolul de aparare a legalitatii, drepturilor si libertatilor cetatenilor (al. 2 art. 1 al Legii cu privire la procuratura).

Intreg sistemul procuraturi se poate descrie astfel ca un sistem unitar si unic unde este prezenta ierarhia organelor procuraturii.

Deci sistemul procuraturii cuprinde:

Procuratura generala;

Procuraturile teritoriale (de circumscriptie orasenesti municipale, raionale si interraionale);

Procuraturile specializate (militare, ecologica, de transport, de supraveghere in institutiile penitenciare);

Daca sa vorbim de procuror acesta supravegheaza respectarea legislatiei in procedura penala (art. 124 Constitutia Republicii Moldova, c. 2,3 a legii cu privire la procuratura, art, 35, 98, 188, 195, 217 c.pr.p.R.M.).








Procuratura ca subiect al dreptului procedural penal.


Procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala conform legislatiei in vigoare apara legalitatea, drepturile si libertatile cetatenilor Republicii Moldova (alin 2 art.1 din legea cu privire la procuratura). Intreg sistemul organelor procuraturii cuprinde:

Procuratura Generala;

Procuraturile teritoriale (de circumscriptie orasenesti municipale, raionale si interraionale);

Procuraturile specializate (militare, ecologica, de transport, de supraveghere in institutiile penitenciare); conform art 124 din Constitutie.


Conform art. 34 al codului de procedura penala in cazurile penale atributiile de procuror ii revin doar procurorului, loctiitorului procurorului si ajutorilor acestuia numiti in modul prevazut de lege.

Legea cu privire la rocuratura inclusiv si Constitutia Republicii Moldova stipuleaza direct atributiile procurorului si anume supravegherea de catre el a executarii exacte si uniforme a legilor de catre organele de stat, persoanele fizice si juridice, apara ordinea legala, drepturile si libertatile cetatenilor, contribuie la infaptuirea justitiei in numele legii.

Conform art. 15 cod de procedura penala in tot cursul cercetarii penale sau anchetei preelimenare procurorul este obligat sa ia masuri prevazute de lege pentru a inlatura orice incalcare a legii, indiferent cine a savarsit aceasta incalcare.

Atributiile date sunt concretizate si bine stipulate pentru cauzele penale in capitolul 2 si 3 al Legii cu privire la Procuratura. Si art. 35, 98, 191, 308.al codului de procedura penala al Republicii Moldova.


Procurorul este unicul subiect care participa in toate fazele si etapele procesului penal.

El supravegheaza respectarea legii in cursul pornirii procesului penal. A efectuarii cercetarii penale sau anchetei preelimenare.



In cursul judecarii cauzei in instanta de judecata procurorul sustine, prezinta invinuirea din partea statului.

Procurorul este obligat sa faca apel sau recurs impotriva hotararii judecatoresti ilegale sau meintemeiate si sa atace hotararile ramase definitive, in condiitiile legii prin caile extraordinare de atac.

Procurorul General este numit in functie de catre Parlament, la propunerea presedintelui parlamentului.

Ordinea de numire in functie a procurorilor ierarhic superiori si mandatul acestora este stipulata de p. 2, 3 al aceluiasi articol.

Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.




















Procurorul in procesul penal.


Cum am mai mentionat in randurile de sus procurorul este unicul subiect care participa in toate fazele si etapele procesului penal.

Atributiile procurorului in procesul penal le pot efectua doar procurorul sau ajutorii lui si loctiitorii in conformitate cu legislatia procesuala.

Procurorul are urmatoarele atributii:

Procurorul supravegheaza   respectarea  legii  in  cursul   pornirii procesului   penal  si  a  efectuarii  cercetarii  penale  si  a anchetei preliminare.

Procurorul  decide  aplicarea  sau  refuzul aplicarii  masurilor  de protectie de stat fata de partea vatamata, martori si alte persoane care acorda ajutor in procesul penal.

in cursul judecarii  cauzei  in  instanta  de  judecata,  procurorul prezinta invinuirea in numele statului.

Procurorul este   obligat   sa  faca  apel  sau   recurs   impotriva hotararilor judiciare ilegale sau neintemeiate.

Procurorul General   si   adjunctii  lui  sunt  obligati  sa   atace hotararile  judiciare  ilegale  sau neintemeiate, ramase  definitive  in conditiile cailor extraordinare de atac.

Procurorul nu poate participa la actele de procedura in procesul dat daca exista motivele, aratate in articolul 22 din codul de procedura penala al Republicii Moldova:

daca el personal,  sotul  sau ascendentii ori  descendentii  lor, fratii  si  surorile si copiii acestora, afinii si persoanele,  devenite
prin  infiere  potrivit legii astfel de rude, sunt direct  sau  indirect interesate in proces;

daca el este  parte vatamata si reprezentantul ei, parte  civila, parte  civilmente  responsabila,  sot  sau ruda cu  vre-una  din  aceste
persoane, sot sau ruda cu invinuitul in proces;

daca  el a   examinat   demersurile  privind  aplicarea   masurii preventive  sub  forma de arest si emiterea mandatului de  arestare  sau
privind  prelungirea  duratei tinerii sub arest ori daca el  a  examinat recursurile   privind  legalitatea  aplicarii  sau  refuzului  aplicarii
masurii  preventive  sub  forma  de  arest,  prelungirii  sau  refuzului prelungirii duratei tinerii sub arest;

daca a participat  in procesul dat in calitate de martor, expert, specialist,  traducator,  secretar,  persoana ce a  efectuat  cercetarea
penala,  anchetator  penal,  procuror, aparator, reprezentant  legal  al invinuitului,  reprezentant al intereselor partii vatamate, parte civila
sau parte civilmente responsabila;

daca a efectuat  o  cercetare  sau un  control  administrativ  al imprejurarilor  cauzei  sau  a  participat la  adoptarea  unei  hotarari
referitoare la acesta cauza in orice alt organ obstesc sau de stat;

daca partile  in  proces vor arata alte imprejurari,  ce  trezesc indoieli in privinta nepartinirii procurorului.


    Faptul ca a participat   la   efectuarea  anchetei  penale   sau   a cercetarii  penale,  sau ca a sustinut invinuirea in fata  instantei  de
judecata,  nu  constituie  o piedica pentru participarea  ulterioara  a procurorului la proces.

Daca exista motive  de recuzare, procurorul este obligat sa declare, ca  se  recuza  el  singur.  Pentru aceleasi motive  il  pot  recuza  pe
procuror:   invinuitul,   aparatorul,  precum  si  partea  vatamata   si reprezentantul  ei,  partea civila, partea civilmente  responsabila  sau
reprezentantii lor.

Chestiunea recuzarii  procurorului  se decide in  cursul  cercetarii
penale sau anchetei penale de catre procurorul ierarhic superior, iar in instanta de judecata - de catre instanta, care judeca procesul.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani