Referat drept - metoda statistica referat





Observarea statistica


Activitatea statistica desfasurata de organele de drept, cuprinde un numar mare de operatii care vizeaza obtinerea datelor si informatiei necesare cunoasterii fenomenului crima. Obtinerea informatiei nu se reduce numai la inregistrarea datelor privind fenomenele si procesele care tin de obiectul cunoasterii, ci cuprinde si totalitatea operatiilor de sistematizare, prelucrare, analiza si interpretare a informatiilor. Totalitatea operatiunilor, actiunilor de culegere (observare), sistematizare si prelucrare, analiza si interpretarea datelor se numeste cercetare statistica.




Acest proces de cunoastere poate fi schematic redat in modul urmator:

Observarea statistica - culegerea (obtinerea) informatiilor

statistice.

Prelucrarea statistica: - sistematizarea datelor individuale;

- calculul sistemului de indicator;

- prezentarea datelor prin tabel, serii si

grafice.

Analiza si interpretarea statistica:

- compararea datelor;

- formularea concluziilor asupra intregii

cercetari;

- fundamentarea calculelor de prognozari.

Prima etapa de cercetare statistica a criminalitatii o constituie observarea statistica ce rezida in inregistrarea datelor si informatiilor dupa criterii unice privitoare la caracteristicile unitatilor colectivitatii supuse cercetarii.

Tinind seama de importanta etapei obtinerii informatiilor statistice in cadrul procesului de cunoastere a fenomenelor de masa, ca si de complexitatea problemelor ce urmeaza a fi rezolvate in aceasta etapa, efectuarea ei cu succes nu poate fi conceputa fara un plan judicios intocmit, care trebuie sa se refere la scopul inregistrarii materialului faptic, la obiectul inregistrarii, la unitatea de inregistrare, la programul inregistrarii si la o serie de probleme organizatorice (personal, formulare etc.). Informatiile obtinute in urma inregistrarii fiecarei unitati a colectivitatii cercetate constituie materialul statistic initial, materia prima a statisticii, pe baza careia se infaptuieste cunoasterea stiintifica.

Realizarea practica a observarii presupune rezolvarea corecta a unor probleme cu caracter atit metodologic cit si organizatoric, incluse in planul observarii statistice.  

Problemele programatico-metodice incluse in plan: stabilirea scopului si sarcinii observarii, determinarea obiectului, unitatilor observarii, totalitatea si masurile, elaborarea programului observarii, precum si alegerea tipului si modalitatea observarii.

Problemele de organizare cuprind stabilirea locului, timpului si termenelor observarii, determinarea cercului de persoane si organizatii, responsabile de efectuarea observarii; selectarea, instruirea si instructajul cadrelor; multiplicarea si expedierea formelor de dare de seama; stabilirea termenelor de prezentare a materialelor, precum si alte chestiuni practice, ce tin de efectuarea observarii statistice.

Determinarea scopului si sarcinilor activitatii de observare statistica constituie punctul initial in organizarea oricarei observari statistice. Cercetand fenomenul infractional (criminalitatea), se poate pune scopul de a examina personalitatea infractorului, dandu-i o caracteristica amanuntita sau cauzele, conditiile, factorii si circumstantele, care favorizeaza comiterea infractiunilor etc. In functie de scopul pus intr-un caz este necesar a inregistra unii indici, in altul – alti indici.

Scopul observarii trebuie formulat clar, precis si desfasurat. Luand drept baza scopurile observarii statistice, sint puse sarcinile concrete, care urmeaza a fi rezolvate in cursul efectuarii ei.

Principala sarcina a observarii statistice pentru organele de drept o reprezinta inregistrarea obiectiva si operativa a fiecarei infractiuni si a persoanei care a comis-o in documentele de evidenta primara.

Formularea clara a scopurilor si sarcinilor observarii permite de a determina obiectul observarii statistice, inteles ca o colectivitate (totalitate) statistica (procese sociale, fapte, evenimente etc.) ce urmeaza a fi cercetata.

Fara o definire clara a obiectului observarii exista pericolul de a omite unele fapte sau, viceversa, de a inregistra fapte, care nu tin de totalitatea studiata (de exemplu, contraventiile administrative la cercetarea criminalitatii). Se intelege de la sine ca si una si alta poate duce la o reflectare denaturata a mediului observat, iar ulterior, in fazele urmatoare de investigatie statistica – la concluzii total eronate. Este de exemplu, clar ca tinand cont de latura cantitativa a criminalitatii (obiectul statisticii criminologice) se cere a avea o imagine absolut clara despre ceea ce reprezinta infractiunile, prin ce difera ele de contraventiile administrative, delictele civile si de abaterile disciplinare.

Pornind de la considerentul ca principala sarcina a statisticii criminologice, care, dupa cum s-a mentionat deja, consta in aceea ca, pe de o parte, se ofera o informatie exhaustiva asupra laturii cantitative a criminalitatii, iar pe de alta – sa caracterizeze prin indicii sai cum se realizeaza masurile de contracarare si profilaxie, pot fi determinate urmatoarele obiecte de observare ale criminalitatii:

1. infractiunile (faptele, episoadele infractorice);

2. infractorii;

3. persoanele care au patimit in urma savarsirii infractiunii;

4. daunele materiale aduse persoanelor fizice si juridice;

5. masurile de control asupra criminalitatii si masurile de influenta asupra persoanelor care au savarsit infractiunile.

Trebuie de avut in vedere ca obiectele statisticii criminologice reflecta trasaturile specifice ale fiecarei faze proprie procesului penal. De aici, organizatoric, observarea statistica se constituie potrivit functiilor organelor respective.

O imagine completa despre obiectul observarii poate fi obtinuta folosind asemenea notiuni ale statisticii cum sint unitatile de observare, totalitatile si unitatile de evidenta.

Programul observarii statistice reprezinta o lista de intrebari formulate clar si fundamentate din punct de vedere stiintific pentru a raspunde la care este necesar sa se culeaga datele despre unitatile care formeaza obiectul observarii.

In programul de observari se cere a fi incluse intrebari si trasaturi esentiale pentru obiectul dat. Continutul programului este determinat de particularitatile obiectului supus observarii si scopurile observarii statistice.



Anume din aceasta cauza, intocmirea programului presupune cunoasterea profunda a fenomenului studiat, a particularitatilor si caracteristicilor lui esentiale.

Statistica criminologica ofera posibilitatea de a elabora programe ample de observare, ce caracterizeaza in anumiti indici tot procesul de combatere a criminalitatii, nivelul, structura, dinamica, date cu privire la personalitatea infractorului. Surse directe ale acestor indici (programei de observari) le formeaza legislatia in vigoare, diferite acte normative, care reglementeaza activitatea organelor de drept.

Dupa solutionarea (rezolvarea) justa a problemelor indicate, programatico-metodice ale observarii statistice, urmeaza a stabili metoda aplicarii ei. Ea include diferite metode concrete, tipuri si modalitati, a caror alegere depinde de scopurile, problemele si obiectul studierii statisticii.

In organele afacerilor interne sint folosite doua forme de organizare a observarii statistice: dari de seama si cercetari statistice organizate special.

In cercetarile criminologice concrete formele de organizare, tipurile si modalitatile observarii statistice se imbina, de regula, alcatuind astfel observarea statistica complexa.

Sistemul darilor de seama statistice este principala sursa de informatie, ce reprezinta un document oficial care contine date consemnate (inregistrate) intr-o forma speciala si prezentata institutiilor superioare sau organelor statistice, informatii cu privire la activitatea diviziunilor subordonate pentru o anumita perioada.

Datele darilor de seama statistice pot servi drept instrument (mijloc) eficient de dirijare a procesului de combatere a criminalitatii doar in cazul respectarii cerintelor inaintate fata de ea, si anume:

datele de dare de seama trebuie sa fie complete, autentice (sigure), exacte si oportune.

datele darilor de seama trebuie sa fie comparabile, adica uniforme dupa semnele lor calitative si dupa intervalele de timp.

A doua forma a observarii statistice – investigatie statistica organizata special in statistica criminologica e folosita rar. La ea se apeleaza in acele cazuri, cind sint necesari indicii, care nu sint reflectati in statistica oficiala.

Exista inca doua tipuri de observare statistica continua, in cursul careia inregistrarea unitatilor totalitatii se efectueaza pe masura aparitiei lor (de exemplu, evidenta si inregistrarea declaratiilor si informatiilor despre infractiuni). Si cea discontinua sau periodica, in timpul careia inregistrarea unitatilor totalitatilor se face fie regulat, fie pe masura necesitatii.

Dupa sfera (volumul) de elemente cuprinse intr-o totalitate, adica plenitudinea cercetarii cutaror sau cutaror fenomene, observarea statistica poate fi compacta (completa) si necompleta (incompleta). Aceasta din urma se subdivide in:

selectiva;

de ancheta;

cercetarea masivului de baza;

monografica.

Observarea compacta (totala) reprezinta o reflectare exhaustiva, inregistrarea de suta la suta (fara exceptie) a tuturor unitatilor, care sint reflectate in continutul totalitatii examinate. De exemplu, inregistrarea infractiunilor care au devenit cunoscute organelor de cercetare penala. Toate aceste infractiuni trebuie inregistrate suta la suta, fara nici o omitere.

Din mai multe cauze in scopul economiei de timp in legatura cu imposibilitatea de a efectua observarea s.a. adesea are loc asa-zisa cercetare selectiva, a carei esenta consta in faptul, ca este supusa inregistrarii numai o parte (selectie), a totalitatii care ne intereseaza (de exemplu, 20% dintre detinuti), iar rezultatele obtinute servesc drept caracterizare a totalitatii in intregime. Teoria si experienta statistica demonstreaza ca observarea selectiva, in cazul unei organizari juste, ofera date autentice (sigure), pe deplin utile pentru aplicarea lor in practica si munca stiintifica (mai amanuntit a se vedea mai jos).

Evidenta statistico-penala reprezinta observarea statistica totala (compacta) a infractiunilor, a persoanelor care le-au savarsit, precum si a rezultatelor activitatii organelor implicate in combaterea criminalitatii, bazata pe completarea strica a anumitor documente, intocmite dupa un program elaborat din timp sub forma de fisa sau de registru.

In Republica Moldova este stabilit un sistem unic de evidenta si dare de seama care cuprinde lucrul organelor de interne, al procuraturii si judecatoriei.
























II.

In baza urmatoarelor date despre huliganism:


Numarul acuzatilor la un dosar penal



Numarul dosarelor penale












stabiliti:

Numarul mediu de invinuiti la un dosar penal;

Care tip al valorii medii este aplicabil la exemplul dat;

De prezentat rezultatele obtinute sub forma unui grafic.


Rezolvare:


a.    Calculam numarul total al acuzatilor:

1x120 = 120

2x190 =380

3x180= 540

4x50=200

5x5=25


b.    Calculam numarul total de dosare:


c.    Aflam numarul mediu de invinuiti la un dosar penal:


La exemplul dat este aplicata media aritmetica ponderata.

Reprezentarea grafica:












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani